Categorii de IMM - uri

Categorii de IMM - uri

Cu privire la stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, definitia intreprinderilor mici si mijlocii a fost pe deplin aliniata prevederilor europene in materie, in functie de numarul mediu anual de salariati si de cifra de afaceri anuala neta sau de activele totale pe care le detin, astfel ca, si din punct de vedere statistic, regasim urmatoarele categorii:

• microintreprinderi - au pana la 9 salariati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta sau detin active totale de pana la 2 milioane Euro, echivalent in lei;
• intreprinderi mici - au intre 10 si 49 de salariati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta sau detin active totale de pana la 10 milioane Euro, echivalent in lei;
• intreprinderi mijlocii - au intre 50 si 249 de salariati si realizeaza o cifra de afaceri anuala neta de pana la 50 milioane Euro, echivalent in lei, sau detin active totale care nu depasesc echivalentul in lei a 43 milioane Euro.

In cuprinsul capitolului de fata, sunt luate in considerare intreprinderi din toate domeniile de activitate si se opereaza numai cu categoria IMM - uri, conform definitiei de mai sus.

Numarul IMM - urilor active, pe total si categorii de marime

In structura pe categorii de marime, microintreprinderile au continuat sa reprezinte majoritatea in sectorul IMM - urilor, in ciuda unei tendinte de crestere ce se manifesta de cativa ani. Din numarul total de IMM - uri, microintreprinderile au avut mai mare pondere de-a lungul intregii perioade dar, atat in 2007, cat si 2008, reprezentau 88,4 % din totalul IMM - urilor, in scadere foarte usoara fata de 2001, cand ponderea microintreprinderilor se ridica la 91.1%.

Numarul mare de microintreprinderi se datoreaza faptului ca, pe de o parte, acesta este primul pas in afaceri facut de cei mai multi dintre intreprinzatori, dar este si rezultatul unor importanti factori de natura institutionala, legislativa si, nu in ultimul rand, de politica fiscala. Microintreprinderile s-au bucurat si in anul 2008 de o serie de facilitati, in ceea ce priveste impozitarea (1.5-2% din cifra de afaceri, spre deosebire de 16% cota unica pentru celelalte categorii de marime), iar incurajarea externalizarii serviciilor, odata cu introducerea Noului Cod al Muncii in martie 2003, cu modificarile ulterioare, a condus, in buna masura, la cresterea numarului acestora.

Mai mult decat atat, analiza numarului de IMM - uri in structura pe categorii de marime, la cele doua momente ale limitei intervalului de timp retinut pentru seria de date se observa o usoara, dar continua, crestere a rolului intreprinderilor de dimensiune mica (de la 7.0% in 2001 la 9,6% in 2008) si mijlocie (de la 1.8% la 2,0 % in ultimul an al seriei de date), miscari de structura evolutiva obtinute pe fondul scaderii greutatii specifice a microintreprinderilor.

Numarul de IMM - uri active a continuat sa creasca in toate sectoarele economice.

In primul an al aderarii Romaniei la UE, numarul de IMM - uri active a crescut in toate sectoarele economice de activitate, comparativ cu anul 2006, premergator aderarii. Cresterile diferitelor sectoare de activitate au fost foarte diferite. Astfel, o dinamica aparte se semnaleaza in sectorul constructiilor, unde cresterea a fost mult mai accentuata (32%), in timp ce, pentru agricultura, a fost de 9,1%, iar in industrie si servicii s-au inregistrat cele mai mici cresteri, de 4,5% si, respectiv 2,5%.

Numarul de IMM - uri active private dupa sectorul de activitate

Comparatia cu anul de baza 2001 arata ca numarul IMM - urilor active in constructii a crescut de aproximativ 4 ori.

Cresterea numarului de firme active in constructii a fost continua pe intregul interval de timp, dar cel mai mare spor de crestere s-a inregistrat in 2008 fata de 2007. Explicatia este simpla si direct corelata cu cresterea economica de ansamblu a tarii si cu dezvoltarea sectorului imobiliar rezidential si de afaceri, dar, in parte, si cu traditia in industria constructiilor. Cu alte cuvinte, cresterea numarului de firmei active in constructii este spectaculoasa, dar nu exploziva, pentru ca are legaturi cu dezvoltarea de ansamblu a tarii si a afacerilor din acest sector. Dezvoltarea firmelor din constructii este legata de extinderea infrastructurii urbane de interes local si national de drumuri, canalizari si alimentari cu apa. Intr-o proportie importanta, cresterea numarului de IMM - uri in constructii trebuie asociata si cu multiplicarea oportunitatilor de lucrari industriale, precum reabilitarea de cai ferate si infrastructura rutiera rurala, cu lucrari in sectorul energetic, inclusiv al energiei alternative, in sectorul comercial (mari complexe comerciale si de recreere, de tip mall) si in domeniul socio-cultural si educational (programe de reabilitare a institutiilor de invatamant), etc.

Astfel, o crestere a numarului de IMM - uri active in constructii este explicabila, dupa cum se arata mai sus, si previzibila. Dar remarca cea mai importanta reiesita din datele tabelului se refera la dinamica din celelalte sectoare. Spre deosebire de anii premergatori aderarii tarii la UE, cand doar in sectorul constructii s-au inregistrat valori demografice pozitive, in anul 2008 toate celelalte sectoare economice au prezentat aceeasi dinamica pozitiva, chiar daca la un nivel mai redus, respectiv o crestere de un punct procentual.

Dinamica accentuata se semnaleaza si pentru sectoarele agricultura si silvicultura, care si-au sporit numarul de IMM - uri active cu 41,4% in 2008 fata de anul 2001, precum si in industrie, cu o crestere de 30 %.

In schimb, sectorul serviciilor pare a ajunge la o relativa plafonare ca numar de operatori activi. Desi detine preponderenta, cu 75,5% din numarul total al IMM - uri active in 2008, acesta prezinta, totusi, cea mai redusa dinamica demografica, de doar 6,7% in 2008, comparativ cu situatia la inceputul intervalului, respectiv anul 2001. Mai mult decat atat, trebuie mentionat ca aceasta crestere demografica pozitiva, desi nu este accelerata in comparatie cu celelalte sectoare, se raporteaza dupa o serie de rezultate negative in anii intermediari din seria de date, respectiv 2002, 2003 si 2005.

Evolutia IMM - urilor pe intregul interval, precum si din punctul de vedere al schimbarilor de structura la nivel de sectoare de activitate, evidentiaza urmatoarele caracteristici principale:

• sectorul constructii are dinamica cea mai accelerata. Cresterea numarului de IMM - uri din domeniul constructiilor, de altfel caracteristica intregului interval, dar mai accentuata in ultimii trei ani ai intervalului, s-a soldat cu o pondere in structura de ansamblu a sectorului IMM - urilor, care a evoluat de la 2,9% in 2001 pentru a atinge 9,4 % in 2008.
• pe fondul evolutiilor diferite de dinamica, cu impact asupra miscarilor de structura, sectorul serviciilor marcheaza o diminuarea a ponderii in numarul total de IMM - uri active (de la 83,6% in anul 2001 la 75,5% in 2008). Cu toata aceasta diminuare a greutatii sale specifice, sectorul serviciilor confera caracteristica principala a sectorului IMM - urilor din Romania.
• s-a inregistrat o usoara crestere a ponderii agriculturii in intervalul analizat (2,4%-2,9 %), cu oscilatii pe parcursul intervalului, variind sub un punct procentual.
• IMM - urile din industrie inregistreaza o crestere a ponderii de la 11,0% in 2001 la 12,2% in 2008, pe fondul unei evolutii ce poate fi caracterizata ca usor nesustenabila, ca urmare a oscilatiei greutatii sale specifice in anii de mijloc ai intervalului de timp 2001-2008.

Prin urmare, din punct de vedere demografic, sectorul IMM - urilor din Romania are caracteristicile unui tip de economie bazata pe servicii