Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
Caracteristicile cererii si ofertei. Factori de influenta


Caracteristicile cererii si ofertei. Factori de influenta


Caracteristicile cererii si ofertei. Factori de influenta

Intr-o economie de piata, formarea pretului este rezultatul actiunii legii cererii si ofertei sub incidenta concurentei (fig.1.8.).

Adaptarea libera a preturilor la modificarile pietei evidentiaza comportamentul lor ca mecanism autonom cu autoreglare, aflat permanent in interconditionare cu celelalte componente de baza ale economiei nationale.

Pretul de echilibru fig.1.8.



Unde:

Q=cantitatea de bunuri oferita;

q=cantitatea de bunuri ceruta;

PE=pretul de echilibru.

Oferta reprezinta cantitatea oferita de producatori la diferite niveluri de pret. Trebuie inteleasa distinctia dintre "oferta" si "curba ofertei". Curba ofertei separa combinatiile pret-cantitate, care sunt compatibile cu conditiile ofertei, de cele care nu sunt.

Daca asociem ofertei o functie crescatoare de pret: O=, elasticitatea ofertei reprezinta modificarea fiecarei oferte la modificarile pretului de vanzare si poate fi transpusa astfel:

sau

Rezultatul acestei determinari este folosit in studiile de piata pentru alegerea celei mai bune piete.

Cererea reprezinta cantitatea ceruta de consumatori la diferite nivele de pret. Cererea nu este o cantitate fixa. Ea reprezinta relatia dintre diferitele preturi posibile ale produsului si cantitatile care pot fi cumparate pentru fiecare nivel de pret:

C=

Elasticitatea cererii masoara variatia cererii rezultata la modificarea venitului sau la variatia pretului unui bun considerat sau la modificarea pretului unui alt bun.

Cumpararile anumitor bunuri sunt foarte sensibile variatiilor venitului nominal si real. Intr-un caz foarte simplu functia cererii poate fi scrisa astfel:

q=f(p,V)

unde V este venitul nominal.

Elasticitatea cererii in raport cu venitul consumatorului (E) este calculata cu ajutorul raportului dintre variatia relativa a consumului bunului () si variatia venitului alocat procurarii de bunuri si servicii ( ). In alti termeni ea arata modificarea relativa a cantitatii cerute simultan variatiilor venitului nominal.

sau

In functie de valoarea acestei elasticitati intalnim urmatoarele categorii de bunuri:

- bunuri normale 0<Ev<1;

- bunuri inferioare Ev<0;

- bunuri superioare cand Ev>1;

- bunuri cu consum proportional cu venitul Ev=1.

Elasticitatea-pret a cererii este egala cu modificarea cantitatii cerute ca urmare a variatiei preturilor. In alti termeni, este egala cu variatia proportionala (sau relativa) a contributiei divizate prin variatia proportionala(sau relativa) a pretului.

Cantitatea ceruta pentru un bun depinde, deci, de pretul lui. Este interesant de masurat variatia relativa a cantitatii cerute concomitent cu variatia relativa, data, a pretului. Aceasta masura se numeste elasticitatea-pret a cererii.

Elasticitatea directa-masoara variatia relativa a consumului bunului "i" fata de variatia relativa a pretului aceluiasi bun :

.

Elasticitatea -pret incrucisata a cererii masoara modificarea cantitatii cerute dintr-un bun datorita variatiilor pretului unui alt bun sau altfel spus masoara variatia relativa a consumului bunului "i" fata de variatia relativa a pretului altui bun "j",. Utilizand aceasta definitie, coeficientul de elasticitate-pret al cererii este egal cu:


Daca pretul se schimba intr-o maniera semnificativa se calculeaza elasticitatea arcului pe curba cererii unui bun sub forma:

Elasticitatea incrucisata se calculeaza pentru bunurile substituibile cat si pentru cele complementare.

Se disting cazurile:

- daca Eij>0 si Eji>0 bunurile sunt substituibile;

- daca Eij<0 si Eji<0 bunurile sunt complementare;

- daca Eij>0 si Eji<0 bunurile sunt indiferente.

Determinarea cererii individuale[3]

Functia cererii unui individ pentru un bun particular este obtinuta prin cercetarea la maximum a satisfactiei compatibile cu un nivel dat al venitului.

Nivelul cererii individuale depinde in principal de urmatorii factori:

- pretul bunului considerat;

- venitul nominal;

- gustul sau preferintele;

- pretul altor bunuri.

a)Primul factor determinant este pretul bunului considerat. Conform legii cererii, cantitatea ceruta variaza invers proportional cu pretul. In toate cazurile pretul este pe ordonata si cantitatea ceruta, pe abcisa. Conceptia este inversa celei acceptate in matematica, unde variabila independenta este pe axa abcisei.

Cand pretul de pe ordonata trece de la la cantitatea ceruta, creste de la la. Aceasta variatie reprezinta o miscare in lungul curbei date de la la (figura 1.9.).

Influenta pretului asupra cererii unui bun fig.1.9.

Variatia pretului unui bun antreneaza variatiile cantitatii cerute, curba cererii ramane neschimbata.

b)Venitul nominal este un factor important. Creste venitul nominal, creste si cererea, conform graficului(fig.1.10.).

Influenta venitului asupra cererii bunurilor fig.1.10.

Unde DD' reprezinta curba cererii initiale.

Presupunem o crestere a venitului nominal. Cererea va creste si curba cererii se va deplasa in sus si la dreapta in . Daca venitul nominal scade, cererea va scade de asemenea si curba se va deplasa de exemplu spre . Cand cererea creste, pretul ramanand constant, creste in mod egal cantitatea ceruta. Daca pretul este egal cu si cererea creste de la la cantitatea ceruta va creste de la la . Factorul important in acest caz este variatia venitului nominal ce antreneaza o deplasare a cererii.

In concluzie, variatia venitului nominal antreneaza o crestere sau o deplasare catre sus a curbei cererii, daca bunul este normal sau superior si, o deplasare catre baza, daca bunul este inferior.

Se numeste bun normal, bunul care are coeficientul de elasticitate in functie de venit cuprins intre zero si unu, inclusiv.

Se numeste bun superior, bunul care are coeficientul elasticitate-venit>1.

Se numeste bun inferior, bunul care are coeficientul elasticitate-venit<0, adica elasticitatea este negativa.

Cererea relativa a bunurilor normale si superioare variaza direct cu venitul real iar cererea relativa a bunurilor inferioare variaza invers proportional in raport cu venitul real.

c)Gustul sau preferinta. Gustul sau structura preferintelor se schimba de la un timp la altul. O crestere a intensitatii dorintelor pentru un bun in raport cu alte bunuri antreneaza natural o sporire a cererii pentru acel bun.

d)Pretul altor bunuri conditioneaza nivelele cererii bunului considerat. Doua bunuri se pot substitui, daca cresterea pretului la unul antreneaza o crestere a consumului la altul, de exemplu: cererea pentru carne de porc si de vita. Apelam la graficul de mai sus.

Pentru un pret al carnii de porc dat, cererea la origine este egala cu . Daca pretul la carnea de porc creste, cererea pentru carnea de vita fixata in , cantitatea de carne de vita creste de la la . De asemenea, daca pretul carnii de porc se diminueaza, cererea pentru carnea de vita va scadea in si cantitatea ceruta va trece in .

Relatia inversa se aplica bunurilor complementare: scade pretul la lapte, creste cererea pentru branza. Daca pretul unui bun complementar creste, curba cererii se deplaseaza catre baza. Daca pretul unui bun substituibil urca, curba cererii se deplaseaza catre sus.

Determinarea cererii totale[5]

a)Cererea pe piata pentru un bun dat este egala cu suma cererilor individuale a consumatorilor pe piata. Cantitatea ceruta pe piata pentru diferite preturi este egala cu suma cantitatilor cerute pe aceste preturi individuale.

Tabel nr.1.1.

Pretul

Cantitatea ceruta de A

Cantitatea ceruta de B

Cantitatea ceruta de C

Cantitatea ceruta de D

b)Cererea pe piata este egala cu cantitatea ceruta de un consumator reprezentativ ponderata cu numarul de consumatori.

Consideram ca sunt 100000 consumatori. Cantitatea ceruta pe un consumator reprezentativ si cantitatea ceruta pe piata vor fi conform tabelului nr.1.2.

Tabel nr.1.2.

Pretul (U.M.)

Cant. pe un consumator reprez.

Cantitatea ceruta pe piata

Relatia existenta la un moment dat intre anumite ipostaze ale pretului si cantitatile ce se consuma dintr-un bun face ca cererea pentru bunul respectiv sa depinda de gusturile consumatorilor, preturile altor bunuri, veniturile fiecarui consumator:

- pentru cererea individuala exista un tablou de intentii psihologice de cumparare la un moment dat pentru diferite ipostaze ale pretului;

- pentru fiecare nivel de pret cantitatea totala ceruta pe piata este egala cu suma cantitatilor individuale cerute la acest pret;

- curba cererii colective pe piata se obtine prin insumarea pe orizontala a ansamblului de curbe ale cererii individuale;

- cand curba cererii individuale descreste in majoritatea cazurilor si curba cererii colective descreste.



Tomita I.,Bandoi A.,"Preturi si concurenta",Editura PrintXpert,Craiova,2008,pag.39

Tomita I.,Bandoi A.,"Preturi si concurenta",Editura PrintXpert,Craiova,2008,pag.39

Tomita I.,Bandoi A.,"Preturi si concurenta",Editura PrintXpert,Craiova,2008,pag.40

Tomita I.,Ciurlau C.,Bandoi A.,"Preturi si concurenta",Editura Universitaria,Craiova,2001,pag.46

Tomita I.,Bandoi A.,"Preturi si concurenta",Editura PrintXpert,Craiova,2008,pag.34

Tomita I.,Bandoi A.,"Preturi si concurenta",Editura PrintXpert,Craiova,2008,pag.36





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate