Bunurile si clasificarea bunurilor

BUNURILE SI CLASIFICAREA BUNURILOR

1.NOTIUNE

Legea foloseste termenul de "bun" sau "lucru" dar nu da o definitie a acestuia.

-art.480 Cod civil : " proprietatea este dreptul ce are cineva :

-de a se bucura

- si a dispune de un lucru

-in mod exclusiv

- si in mod absolut insa in limitele determinate de lege.

Numai lucrurile ce sunt in comert pot fi obiectul unui contract.

Notiunea de bun a fost determinata de literatura de specialitate:

a) in sens economic - un bun e orice lucru care este util.

b) in sens juridic - are doua acceptiuni:

-sensul strict - sunt lucruri ce pot fi obiecte de drepturi si obligatii patrimoniale

-sensul larg : lucruri, opere de creatie intelectuala , energia de orice fel si sensul strict al termenului.

Lucrul este bun - daca indeplineste conditiile :

a) este util - poate satisface o trebuinta materiala sau spirituala

b) este susceptibil de apropiere - sau insusit sub forma drepturilor

Aerul este necesar pentru existenta omului , dar nu poate deveni obiect de drept patrimonial.

Bunul nu se confunda cu dreptul patrimonial .

Dreptul patrimonial poate fi :

- drept real

-sau drept de creanta.

Dreptul real are ca obiect un lucru :

Dreptul de proprietate ( ca drept real ) se confunda cu lucrul.

Deci drepturile reale sunt asimilate bunurilor.

Drepturile de creante sunt asimilate bunurilor prin valoarea lor economica (dar nu se confunda cu lucrurile T prin bun se intelege orice element ce face parte din activul patrimonial).

RELATIA BUN - PATRIMONIAL

Patrimoniul reprezinta totalitatea :

- drepturilor

-si obligatiilor

care au valoare economica ce apartine unei persoane .

Juridic T patrimoniul nu se confunda cu drepturile si obligatiile ce se includ in el, fiecare drept si obligatie raman distincte de patrimoniu T astfel ca modificarile aduse in privinta lor nu altereaza identitatea lui.

CLASIFICARE

1. Dupa destinatia economica :

a)mijloacele de productie sunt:

- mijloace fixe - nu se consuma intr-un singur proces de productie, valoarea lui se transmite treptat asupra produsului realizat ( masini, constructii, utilaje).

-mijloace circulante - se consuma in intregime intr-un singur proces de productie,valoarea lui se transmite dintr-o data (materii prime , combustibili)

b)bunuri de consum individual

REZULTATELE PROCESULUI DE PRODUCTIE sunt:

-mijloacele de circulatie sunt :

- valori

- produse

-fonduri banesti cu destinatie speciala -sunt bani cu aceasta destinatie.

2. Bunuri :

-corporale

- necorporale

Bunurile corporale - au existenta materiala

Bunurile necorporale - au existenta abstracta - nu pot fi percepute cu ajutorul simturilor.

La origine numai bunurile corporale erau materiale

Ulterior - notiunea de bunuri a cuprins drepturile ( cele incorporale).

Importanta juridica :

a)din punct de vedere al dobandirii proprietii potrivit art.1909 Cod civil - se refera la bunuri mobile corporale

b) materia dobandirii bunurilor prin traditiune ( prin predare)

c) in materia titlurilor de valoare ce pot fi :

-la purtator -prin remitere

- nominative - prin cesiune

- la ordin - prin gir sau andosare

3. Bunuri :

- publice

-private

Bunurile publice constituie obiect al proprietatii publice ce apar in :

-stat

-sau unitati administrativ teritoriale

Bunurile private apartin particularilor, la persoane fizice si juridice.

Importanta - unele pot fi exclusiv proprietate publica in regimul juridic al bunurilor publice si private este diferit.

4. Bunuri in :

- circuitul civic

- in afara circuitului civic

a) Bunurile din circuitul civic pot face obiectul actelor juridice civile ele sunt :

-alienabile

-sesizabile

- se pot dobandi si pierde prin prescriptie ,terenurile ce fac parte din domeniul public sunt scoase din circuitul civil

importanta - consta in valabilitatea sau nevalabilitatea actului juridic.

POSESIA

Posesia :

- se afla la baza drepturilor reale

- si constituie manifestarea exterioara a acestora.

Definitia este data de art. 1846 Cod civil - detinerea unui lucru sau folosirea unui drept exercitat, una sau alta , de noi insine sau de altul in numele nostru (aceasta definitie este criticabila.

Definitia data de literatura de specialitate (Lucescu, Hamangiu)

Definitia posesiei - este exercitiul unei puteri de fapt , care da posibilitatea posesorului de a se comporta fata de lucru ca si cand el ar fi adevaratul titular al dreptului real caruia ii corespunde in mod normal puterea de fapt exercitata prin :

- acte materiale

- acte juridice.

Este o stare de fapt, independenta de dreptul real asupra lucrului, fiind aparata de lege, prin efectele pe care le produce in favoarea posesorului .

CARACTERELE POSESIEI

a) posesia se bazeaza pe intentia de a poseda pentru el (animus rem silei habendi)

b) posesia se aplica, numai drepturilor reale , nu si drepturilor de creante (nu se poate exercita asupra universalitatilor de bunuri cum ar fi mostenirea sau fondul de comert)

Posesia se exercita numai asupra fiecarui bun ce intra in compunerea universalitatii.

c)posesia face sa se nasca un drept probabil de proprietate sau alt drept real.

ELEMENTELE POSESIEI

Pentru a exista trebuie indeplinite cumulative doua elemente:

a)cel material - adica actele materiale de detinere si de folosire a lucrului - acest element se numeste corpus.

b)cel intentional -animus - cel ce savarseste actele materiale de detinere sau    intrebuintare a lucrului are intentia de a le face pentru sine ( asa cum le-ar fi exercitat proprietarul sau titularul acelui drept real) - animus presupune sa-l exercite pentru sine nu pentru altul.

TEORII ALE POSESIEI

Exista doua teorii :

1) teoria subiectiva - formulata de Savigni, si acorda intiietate elementului subiectiv asupra celui material.

2) teoria obiectiva -formulata de Ihering- considera ca elementul material (corpus) este primordial T Concluzie : - ambele teorii au fost criticate .

POSESIA SI DETENTIA PRECARA

Posesia - presupune intentia de a se comporta ca proprietar si de a o exercita pentru sine.

Detentia:presupune - puterea materiala asupra lucrului , fara intentia de a poseda pentru sine sub nume de proprietar. Detentorul poseda pentru altul. In acest caz exista corpus , dar nu exista animus.

EXTINDEREA TERMENULUI DE POSESIE

In dreptul roman - posesia exista numai la proprietatea lucrurilor corporale.

Ulterior - s-a extins si la alte drepturi reale decat proprietatea (servitutea, uzufructul) si se nume te quosi-possessio.

Posesia

- nu se poate purta asupra bunurilor din domeniul public

-nu poate purta asupra universalitatilor( ea poarta asupra fiecarui bun)

Posesia s-a extins - de la drepturile reale la drepturi de creante ( posesia de stat sau folosirea starii civile la starea persoanelor). In acest caz nu e vorba de posesia propriu - zisa , ci de extinderea cuvantului (termenului) de posesie, nu de notiunea de posesie.

Posesia consta intotdeauna in exercitarea unor acte corespunzatoare dreptului de proprietate.

Exista posesia in cazul titlurilor la purtator prin care se constata drepturi de creante.

POSESIA PENTRU ALTUL

Posesia se poate exercita :

- de noi insine

-sau de altul in numele nostru.

Posibilitatea de a poseda pentru altul exista cu privire la ambele elemente ale posesiei

a) elementul corpus - se poate exercita de o alta persoana in numele nostru (corpore alieno) - (exemplu: cazul imobilului inchiriat - posesia se exercita prin chiriasi.

( un element corpus se afla la chiriasi)

(Celalalt element animus se afla la proprietar - posesor).

b) elementul animus - se realizeaza chiar in persoana posesorului, nu prin altul - adica cazul persoanelor care au o vointa si pentru care nu se admite sa devina posesorii prin faptul altuia.

DOBANDIREA SI PIERDEREA POSESIEI

Dobandirea posesiei

-Pentru a fi dobandita posesia , trebuie sa fie reunite ambele elemente ale posesiei:

1) Dobandirea elementului material rezulta din faptul unilateral al posesorului de a exercita vizibil acte materiale de folosinta ( cu conditia sa nu fi savarsit fapte penale impotriva proprietatii).

2) Dobandirea celui de-al doilea element (animus)- are loc in momentul in care cel ce detine materialmente lucrul manifesta intentia de a pastra pentru sine acel lucru (exemplu : ridicarea constructiei pe un teren , adica savarsirea de acte materiale .

PIERDEREA POSESIEI

Posesia se pierde dupa cum urmeaza :

a) prin pierderea simultana a ambelor elemente ale posesiei (Exemplu :

-se instraineaza

- se preda lucrul dobanditorul

-se abandoneaza lucrul cu vointa.

b) prin pierderea puterii materiale asupra lucrului (adica pierderea elementului corpus - posesorul pierde lucrul sau lucrul intra in stapanirea altei persoane ( nu e acelasi lucru in situatia in care posesia se exercita corpore alieno).

c) prin pierderea elementului animus - acest caz se intalneste rar in practica, deoarece presupune ca o persoana continua si detine materialmente un lucru, fara intentia de a-l poseda.

DOVADA POSESIEI

-se face prin dovedirea ambelor elemente ale posesiei.

Pentru faptul material (corpus )- se poate face cu orice mijloc de proba :

- martori

- prezumtii.

Pentru animus - este mai dificil de dovedit prin doua prezumtii legale:

a) prezumtii de neprecaritate- cand posesorul este presupus ca poseda pentru sine.

b) prezumtia de neintervetire de titlu - cand posesorul a inceput a poseda pentru altul , se presupune ca a conservat aceasta calitate.

CALITATILE

Pentru a produce efecte posesia trebuie sa fie :

Util T adica sa aiba unele calitati ( sau sa fie neviciata).

Calitatile posesiei sunt :

- continue

- neintrerupte

- netulburate

- publice

- sub nume de proprietar

Acest text se refera la calitatile cerute pentru uzucapiune - dar ele sunt necesare pentru producerea tuturor efectelor juridice ale posesiei.

VICIILE POSESIEI

Lipsa calitatilor posesiei constituie vicii ale posesiei, acestea sunt :

-discontinuitatea

- violenta

-clandestinitatea

- precaritatea

A. DISCONTINUITATEA

-posesia trebuie sa fie continua - adica actele posesiei sa se exercite la intervale normale si intr-o succesiune obisnuita ( in toate cazurile conform naturii lucrului) ( nu cu intermitente)

Exemplu: posesia unei pasuni de munte , plantatii unde in fiecare vara se trimit oile la pascut se manifesta intermutent, deoarece in timpul iernii nu se fac acte de folosinta.

Continuitatea si intermitenta anormala sunt probleme de fapt, lasate la aprecierea instantei.

Viciul discontinuitatii - nu se manifesta in privinta bunurilor mobile , deoarece posesia atribuie posesorului calitatea de proprietar al lucrului, chiar din momentul nasterii ei (art.1909 alin. 1 Cod civil ) care se refera la presriptia instantanee.

Caracterele viciului discontinuitatii

a) absolut - poate fi invocat impotriva posesorului de catre orice persoana care are interes.

b) temporar - inceteaza daca posesorul incepe o posesie utila ( adica daca actele de stapanire se exercita in mod normal.

c) regula se aplica , in cazul BUNURILOR IMOBILE (pentru ca in privinta bunurilor mobile posesia de buna credinta valoreaza titlu de proprietate.

B. VIOLENTA

Posesia trebuie sa fie :

-netulburata

-pasnica

-linistita

Potrivit art. 1847 Cod civil - posesia este tulburata daca este bazata pe acte de violente . Posesia trebuie sa fie pasnica nu numai la inceput , dar si pe toata durata ei.

Situatie - Autorii ( adica textul codului) considera ca violenta pasiva din partea posesorului la atacul provenit din partea unui tert nu este de natura a vicia posesia, deoarece posesorul aflat in legitima aparare.

CARACTERELE VICIULUI

a) relativ - produce efecte numai intre partile intre care a intervenit , deci poate fi invocata numai de catre persoana impotriva careia s-a manifestat violenta.

b) temporar - din momentul in care a incetat violenta, posesia utila incepe.

c) viciul poate exista atat in privinta bunurilor :

-mobile

- cat si imobile .

CLANDESTINATEA

Pentru a fi utila trebuie exercitata de insusi proprietarul lucrului.

Este clandestina, posesia - atunci cand posesorul o exercita pe ascuns de adversarul sau, astfel incat acesta nu este in stare de a putea sa o cunoasca.

Pentru bunurile mobile - clandestinitatea se concepe cu usurinta , pentru bunurile imobile nu ( de aceea se dau exemple cu caracter teoretic).

Caractere

- relativ - poate fi invocat numai de persoana fara de care a fost ascuns.

- temporar- daca inceteaza, posesia devine publica.

PRECARITATEA

-este mai mult decat un viciu al posesiei, este lipsa posesiei.

-reprezinta - detinerea lucrului fara animus possidendi, detentorul poseda pentru altul , deci nu sub nume de proprietar.

Exemplu:- locatarii

-depozitarii , uzufructuarii

-administratorii bunurilor altuia

CARACTERE :

- viciu absolut - precaritatea exista fara de toate lumea , exemplul unui chirias (al unui imobil) este detentor precar.

-viciu perpetuu - dureaza pana cand intervine un caz de intervertire a precaritati.

CUM SE DISTINGE POSESIA DE PRECARITATE

1. Exista un titlu la baza precaritatii - contractul de inchiriere, testamentul, un titlu care sta la baza posesiei (contractul de vanzare - cumparare, donatie).

2. Nu exista un asemenea titlu , a existat dar s-a pierdut, nu a existat niciodata sau s-a pierdut.

INTERVERTIREA PRECARITATII

Precaritatea sau detentia animo alieno, se poate transforma in posesie- in acest caz are loc intervertirea precaritaii.

Intervertirea precaritaii nu poate avea loc prin simpla vointa a detentorului precar.

Intervertirea are loc in urmatoarele cazuri:

1. Detinatorul primeste cu buna credinta de la un tert un titlu translativ de proprietate in privinta lucrului detinut.

Exemplu : la moartea proprietarului, chiriasul cumpara imobilul inchiriat de la o persoana pe care o crede mostenitoare a proprietarului.

2. Detentorul precar neaga dreptul celui de la care detine lucrul prin acte de rezistenta la exercitiul dreptului sau.

Actele de rezistenta determina un conflict intre el si proprietarul lucrului.

Conflictul poate fi :

-judiciar

- sau extrajudiciar

3.Lucrul este transmis - prin act cu titlu particular translativ de proprietate, de catre detinatorul precar unei persoane de buna credinta .Exemplu : un chirias al imobilului , cosiderandu - se proprietar, vinde bunul unei persoane , care este de buna credinta , adica el crede ca este proprietar.

4. Transmiterea lucrului cu titlu universal de catre detentor , daca succesorul este de buna credinta.

Ultimele doua cazuri sunt mai degraba o schimbare a caracterului precaritaii prin schimbarea persoanei posesorului - deci nu este vorba de o intervertire propriu-zisa.

EFECTELE POSESIEI

Fiind manifestarea exterioara a dreptului de proprietate sau a altui drept real, posesia ca atare produce anumite efecte juridice .

Importanta acestor efecte juridice este in functie :

- fie de caracterul posesiei

-de de buna credinta

- sau cu rea credinta

-fie de natura bunului asupra caruia ea se exercita :

- mobil

-sau imobil.

Posesia produce unele efecte indiferent ca posesorul este de rea credinta. - Acestea sunt generale.

Posesia produce unele efecte numai cand posesorul este de buna credinta - acestea sunt particulare.

EFECTELE GENERALE

1. Posesia creaza prezumtia de proprietate ( daca nu se face dovada ,    castiga posesorul)

2. Posesia este aparata prin actiunile posesorii.

3. Posesorul dobande te proprietatea prin uzucapiune in cazul bunurilor imobile (prescriptie achizitiva).

Pana la aplicarea Legii 15/1990.

1. Nationalizarea - aceasta s-a referit la mijloacele de productie - Legea din    11 iunie 1948, intreprinderi de cai ferate , institutii sanitare, farmacii, etc.

2. Reproductia largita -pe baza exercitarii atributelor de posesie , folosinta si dispozitie.

3. Exproprierea - terenurile treceau in proprietatea statului libere de orice sarcini ( se facea prin decret prezidential) si se acorda indemnizatie pentru expropriat - in prezent aceste acte normative sunt abrogate.

4.Rechizitia -se aplica in cazuri exceptionale in prezent exista    Legea 132 /1997 - ce reglementeaza rechizitia definitiva, care se refera la bunuri consumptibile si personabile.

5.Confiscarea - care poate fi speciala , ca masura de siguranta(Cod penal).

- sau contraventionala .

Bunurile confiscate se valorifica prin licitatie sumele facandu-se venit la bugetul de stat.

6. Bunurile fara stapan si cele abandonate trec in proprietatea statului :

- cele parasite in locuri publice

-cele gasite si predate politiei -verificate in termen de 3 luni

- cele parasite in vami

7.Comoara sau tezaurul - este considerat astfel orice lucru ascuns sau    ingropat a carui proprietate n-o poate justifica nimeni, care este decoperit printr-un efect al hazardului.

8.Succesiunile vacante - se cuvin statului -sunt vacante succesiunile fara    mostenitori ,fie ca nu sunt, fie ca au renuntat, fie ca n-au acceptat-o in termen legal.

9.Amenzile penale (administrative , civile)

10.Impozitele si taxele de timbru.

11.Bunurile ramase dupa lichidarea unei persoane juridice dizolvata.

12.Bunurile dobandite de stat ce fac parte din patrimoniul national cultural- abrobat - Legea 63/30.10.1974.

13.Dobandirea terenului aferent constructiilor instrainate.

14.Dobandirea

- unor terenuri in municipii si orase

-de catre stat a unor locuinte proprietatea unor persoane(daca aveau 2 locuinte)

15.Trecerea in proprietatea de stat a unor imobile.

EFECTELE PARTICULARE

-cand posesorul este de buna credinta

1.uzucapiunea de 10 la 20 ani ,in locul celei de 30 de ani este o uzucapiune    prescurtata.

2.prescriptia instantanee -art.1909 Cod civil in amterie de bunuri mobile.

3.posesorul de buna credinta dobandeste fructele lucrului posedat.

Ne vom referi numai la unele efecte ale posesiei, deoarece, celelalte se analizeaza in alta parte la materiile respective .

1. Posesia creeaza o prezumtie de proprietate .

-Pana la proba contrara ,posesorul este prezumat proprietarul lucrului    posedat.

Aceasta prezumtie se intemeiaza pe ideea ca, de cele mai multe ori, posesia nu este decat insusi exercitiul aparent al dreptului de proprietate.

Avantajul prezumtiei - este ca posesorul are calitate de parat, fiind presupus proprietar este scutit de a aduce alte probe in sprijinul dreptului sau de proprietate, pana la proba contrara.

Prezumtia de proprietate este mai puternica in cazul bunurilor mobile- pentru ca potrivit art.1909 Cod civil ,posesia de buna credinta echivaleaza cu insusi titlu de proprietate fara a se putea face proba contrara.3.Actiunile posesorii sunt actiuni imobiliare pentru ca ocrotesc:

- bunurile imobile

- si drepturile reale susceptibile de a fi dobandite prin uzucapiune.

In materie imobiliara -posesorul ramane distinct de petitoriu.

In materie mobiliara -posesia se confunda cu proprietatea sau dreptul real.

Deci actiunile posesorii apar ca inutile in privinta bunurilor mobile.

4.Actiunile posesorii pot fi exercitate timp de un an de la tulburarea sau atingerea adusa posesiei.

ACTIUNILE POSESORII SI DREPTURILE REALE

-toate drepturile reale imobiliare sunt susceptibile de posesie - deci pot fi aparate prin actiunile posesorii.

-cel ce detine lucrul in interesul sau propriu - in temeiul unui contract incheiat cu posesorul,poate folosi actiunile posesorii, afara daca tulburatorul este cel pentru care detine .

-deci pot exercita actiunile posesorii si detentorii precari.

-uzufructuarul este posesor al dreptului sau de uzufruct si poate exercita actiunea posesorie.

-numai servitutile aparente si continue pot fi aparate prin actiuni posesorii (potrivit Codului civil art. 675).Servitutile neaparente si discontinui -dar practica a acordat pentru apararea servitutilor discontinui si neaparente legale si pentru :

-servitutiile discontinui

-servitutile neaparente

prin fapta omului - cand se poate invoca un titlu.

UTILIZAREA ACTIUNILOR POSESORII

-datorita avantajelor sub aspect probatoriu -actiunile posesorii se folosesc in locul actiunilor in revendicare.

FELURILE ACTIUNILOR POSESORII

-dreptul nostru cunoaste doua actiuni posesorii:

1.- actiunea posesorie generala (in complangere)

2.- actiunea posesorie in caz de violenta - se numeste speciala sau in reintegrare (reintegranta).

ACTIUNEA POSESORIE GENERALA (IN COMPLANGERE)

-se foloseste pentru a face sa inceteze orice fel de tulburare a posesiei (adica tulburare care poate proveni si de la un tert)

Exemplu: -s-a cules un pom

-s-a spart un geam

in acest caz este vorba de o actiune in daune.

Conditii - pentru introducerea actiunii

1. Sa nu fi trecut un an de la tulburare sau deposedare

2.Inainte de deposedare sau tulburare, reclamantul a posedat cel putin an an.

3.Posesia este utila sau neviciata.

ACTIUNEA IN CAZ DE VIOLENTA

-Are loc cand deposedarea sau tulburarea s-a produs prin violenta.

Conditia este

- sa nu fi trecut un an de la deposedare sau tulburare.

-o poate introduce si detentorul precar.

Hotararea judecatoreasca - data in posesoriu nu are autoritate de lucru judecat in petitoriu.

DOBANDIREA FRUCTELOR DE CATRE POSESORUL DE BUNA CREDINTA

a) Cine are dreptul la dobandirea fructelor

- In mod normal fructele se cuvin proprietarului,sau persoanei careia I s-a cedat folosinta(exemplu : uzufructuarul)

- Daca restituirea nu mai este posibila (au fost consumate, sa restituie valoarea lor.

Notiunea de fructe :

-naturale

-industriale

-civile

prin percepere .

CONDITIILE DOBANDIRII FRUCTELOR DE CATRE POSESOR

1. Fructele sa fi fost percepute ( adica sa se fi facut in mod normal).

- cand au ajuns la maturitate pentru fructele naturale si industriale

- la scadenta - daca-s fructe civile

2. Posesorul sa fi fost de buna credinta

Buna credinta - este credinta posesorului ca are asupra lucrului proprietatea pe baza unui titlu translativ de proprietate (acest titlu nu este valabil pentru ca daca ar fi valabil posesorul ar fi proprietar, nu simplu posesor

-Titlu viciat

-eroarea in care se gaseste posesorul cu privire la nevaliditatea titlului translativ sa fie o :

-eroare de fapt

- sau eroare de drept

Posesorul care cunoa te nevaliditatea titlului este posesor de rea credinta.

Buna credinta este de ordin subiectiv.

Titlul posesorului

- titlul trebuie inteles in sens de negatiune - de operatie juridica

- titlul trebuie sa fie translativ de proprietate.

Justul titlu

-este un aspect al bunei credinte

-este un element intrinsec al acesteia spre deosebire de uzucapiunea de la 10 la 20 de ani unde justul titlu este un element separat de buna credinta.

JUSTUL TITLU NU ESTE VALABIL

daca justul titlu nu este valabil posesorul nu este proprietar cand:

1. Lucrul a fost dobandit de la neproprietar

2.Justul titlu a fost lovit de nulitate absoluta sau nulitate relativa pentru vicii de fond sau de forma.

Titlul putativ - Titlul nevalabil are o existenta reala.Titlul putativ este acela care exista numai in credinta posesorului, in imaginatia sa , dar el nu are o existenta reala.

Se admite ca titlul putativ sa fie just titlu care sa fundeze buna credinta a posesorului, pentru ca justul titlu este element al bunei credinte.

EROAREA DE DREPT SI EROAREA DE FAPT

Buna credinta a posesorului consta in convingerea sa subiectiva, intemeiata pe justul titlu, ca a dobandit lucrul posedat, in mod valabil

-buna credinta exista atat in cazul erorii de fapt cand a crezut ca instrainarea este proprietarul lucrului

-buna credinta exista si in cazul erorii de drept - cand nu s-a cunoscut ca legea prevede solemnitatea pentru donatie.

Dovada - buna credinta se prezuma justul titlu este element al bunei credinte si deci nu se dovedeste.

Sarcina probei relei credinte celui care o invoca.

LA CE MOMENT TREBUIE SA EXISTE BUNA CREDINTA

In materie de uzucapiune - buna credinta trebuie sa existe la intrarea in posesie.

Buna credinta trebuie sa existe in momentul fiecarei perceperi a fructelor.

-nu se pierde (stinge) prin neintrebuintare din partea titularului(este    imprescriptibil extinctiv).

Acest drept perpetuu exista in limitele prevazute de lege.

CONTINUTUL SI LIMITELE DREPTULUI DE PROPRIETATE SUNT STABILITE DE LEGE

Exemplu : Fondul forestier definit de lege este supus regimului lincvistic.

Exemplu : Drept de proprietate asupra terenurilor din perimetrele de exploatare , etc.- se exercita potrivit legii - Legea 134 /29.12.1995.

Dreptul de proprietate a dobandit CARACTER SOCIAL.

EXTINDEREA NOTIUNII DE PROPRIETATE

-extinderea s-a facut la bunurile necorporale:

-proprietatea unei creante

-proprietatea intelectuala

-proprietaea numelui

-Propriu-zis exista numai asupra unui lucru corporal (casa mea ).

-Dreptul de proprietate exista si in cazul titularilor de valoare , deoarece dreptul de proprietate este incorporat in titlu ( pot fi mentionate certificatele de proprietate).

JUSTIFICAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE

-se gaseste :

1. Legea civila

2. In posesia prelungita (prescriptia achizitiva)

3. In munca (ce satisface nevoia morala de echitate).

LEGITIMITATEA PROPRIETATII

Autorii se impart in doua categorii Tunii apara proprietatea, altii o critica (unele critici sunt indreptate impotriva proprietatii individuale ,altele impotriva proprietatii colective(publice).

EVOLUTIA DREPTULUI DE PROPRIETATE

in dreptul roman era numita dominum ex jure quiritium si reprezinta o plena in re potestas.

- ingradirile erau putine si se numeau servituti.

In evul mediu - dreptul de proprietate a fost marginit de diferite concesiuni si restrictii.

-sec.XVIII- proprietatea era :

-absoluta

-si exclusiva

a fost criticata.

-Codul civil francez - a adoptat forma de proprietate individuala absoluta si exclusiva (adoptata de Codul civil roman).

FELURILE PROPRIETATII IN RAPORT DE TITULAR

Poate fi :

- publica

- si privata

in acest sens este prevazuta si in Constitutie.

Proprietatea publica apartine statutului si unitatilor administrativ teritoriale.

Constitutia nu defineste proprietatea privata dar rezulta ca (pe cale de consecinta) proprietatea care nu este publica este privata.

Proprietatea privata apartine particularilor -persoane fizice, persoane juridice (cetatenilor sau societatilor comerciale potrivit Legea 31/1990)

Codul civil foloseste notiunea de:

- domeniul public (nu in sensul sau opus al domeniului privat)

-ci in sens de bunuri domeniale sau bunuri ale statului.

Bunurile ce formeaza obiectul proprietatii publice alcatuiesc domeniul se numesc bunuri domeniale spre deosebire de celelate care apartine particularilor, nu se confunda cu res comunes (ca neapropiabile: aerul,lumina,apa marilor).

PROPRIETATEA PUBLICA

Poate fi :

-de domeniul public ((bogatiile de orice natura ale solului si subsolului, cai de comunicatie ,spatiu aerian, plajele, marea teritoriala art.135 pct.4 din Constitutie

-si de domeniul privat (celelalte bunuri care sunt obiect al proprietatii private). Distinctia dintre domeniu public si domeniul privat este facuta de

- Constitutie

- Legea 18/1991-privind fondul funciar

- Legea 56/1992 -privind frontiera de stat.

Apartin domeniului public - bunuri de interes public local ale unitatilor administrativ teritoriale : mobile si imobile.

Domeniul privat deci constituie o parte a proprietatii publice

Domeniul privat cuprinde:

-bunurile pe care statul sau unitatile administrtiv-teritoriale le au ca orice particular si constituie patrimoniul lor privat

-aceste bunuri se gasesc in circuitul civil si pot constitui obiectul unui act de instrainare se pot dobandi :

-de catre particulari

- sau pe cale de prescriptie.

Bunurile din domeniul privat - constituie obiecte ale proprietatii private care apartine statului sau unitatii administrativ -teritoriale.

Deci proprietatea privata poate apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale.

-ocrotirea domeniului public - este diferita de ocrotirea domeniului privat

-ocrotirea domeniului public - este diferita de ocrotirea proprietatii private

-ocrotirea domeniului privat este egala cu aceea a proprietatii private.

BUNURILE DIN DOMENIUL PUBLIC

Sunt enumerate de :

- art.135 pct. 4 -Constitutie

- art.475-478 Cod civil

-Legea 18/1991

-Legea 56/1992.

MODURI SPECIFICE PRIN CARE S-A NASCUT SI DOBANDIT DREPTUL DE PROPRIETATE DE STAT, PRECUM SI PRIN CARE SE POATE DOBANDI IN PREZENT

Dreptul de proprietate de stat are urmatoarele caractere juridice:

a) drept absolut -este mai absolut decat alte drepturi reale

b) drept exclusiv - mai exclusiv decat orice alt drept de proprietate, pentru ca nu este susceptibil de uzucapiune.

c) inalienabil -nu se poate instraina decat daca intra in circuitul civil pe caile    prevazute de lege

d) imprescriptibil

-sub aspect extinctiv

-si sub aspect achizitiv

e) insesizabil - nu se pune problema urmaririi silite.

MODURILE SPECIFICE SUNT

de dobandire a proprietatii de stat.

Importanta distinctiei

-domeniul public

-si domeniul privat.

Regimul juridic al celor doua categorii este diferit:

1. Bunurile din domeniul public sunt inalienabile - pot constitui exclusiv obiect al proprietatii publice

2.Bunurile din domeniul public -imprescriptibile-nu se pot dobandi:

-nici pe calea uzucapiunii

-nici pe calea posesiei de buna credinta pentru bunurile mobile (art.1909 Cod civil) imprescriptibilitatea este consecinta inalienabilitatii.

Bunurile din domeniu privat -sunt prescriptibile in ambele sensuri.

3.Bunurile din domeniu public sunt insesizabile ,nu pot fi urmarite    silit(deoarece statul este prezumat solvabil intotdeauna).

4. Bunurile din domeniul public nu pot fi grevate cu servituti.

5. Dreptul de proprietate asupra bunurilor din domeniul public nu este susceptibil de dezmembraminte.

6.Masurile de publicitate imobiliara ,nu sunt aplicabile bunurilor din domeniul public pentru a se produce efectele prevazute de lege, in ce priveste existenta dreptului de proprietate ori numai opozabilitatea acestui drept, deoarece aceste bunuri sunt scoase din circuitul civil.

Incetarea bunei credinte a posesorului este o problema de fapt lasata la aprecierea instantei de judecata.

Posesorul de buna credinta dobandeste fructele

-fructele naturale

-fructe industriale

se dobandesc prin percepere

-fructele civileTse dobandesc zi de zi.

DREPTUL DE PROPRIETATE

Termenul de "proprietate" si cel de "drept de proprietate" sunt sinonime.

Are si inteles economic si inteles juridic.

In sens larg - termenul de proprietate se aplica tuturor drepturilor:

-proprietatea mobiliara

-proprietatea imobiliara

-proprietatea unui uzufruct

-proprietatea unei creante

-proprietatea intelectuala

-proprietatea incorporala

In sens restrans:

-proprietate este corporala - mobila,imobila.

Proprietatea - este folosita si ca obiect al dreptului de proprietate- care desemneaza bunul.

NOTIUNI SI CARACTERE JURIDICE

Art.480- Proprietatea este dreptul ce are cineva :

-de a se bucura

- si de a dispune

de un lucru in mod :

-exclusiv

- si absolut

insa in limitele determinate de lege.

Pentru bunurile imobile -prezumtia are caracter mai atenuat, este o prezumtie relativa (juris tantum),deoarece poate fi rasturnata prin proba contrara.

ACTIUNILE POSESORII

NOTIUNE

Legea ocroteste posesia, independent de existenta unui drept real.

Actiunile posesorii

- apara posesia impotriva incalcarilor ce-i sunt aduse

- apara posesia ca stare de fapt

De ce legea ocroteste posesia-pentru ca :

1. prin aceste actiuni se apara insusi dreptul titularului, caci in marea    majoritate, posesorul este insusi titularuldreptului real.

2. Posesia poate duce la uzucapiune ,actiunile posesorii apara posesia care face posibila uzucapiunea.

CARACTERE JURIDICE ALE ACTIUNILOR POSESORII

1. Actiunile posesorii apara posesia - se deosebesc de actiunile petitorii care apara drepturile reale.

2.Actiunile posesorii sunt actiuni reale ,deoarece apara drepturile reale prin apararea posesiei.

Prin mijlocul ocrotirii posesiei, se apara insusi dreptul real care se afla in spatele posesiunii.

Actiunile reale se ocupa numai de existenta dreptului.

MODURILE DE DOBANDIRE SI DE STINGERE A DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICA

1. MODURILE DE DOBANDIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICA (reglementare -Legea 213/1998)

Potrivit acestei legi, dreptul de proprietate publica se dobandeste :

a) pe cale naturala (aici legea nu face nici o precizare) credem ca este vorba de bogatiile de orice natura care se vor face natural pe teritoriul sau in subsolul tarii;

b) achizitiile publice efectuate in conditiile legii;

c) exproprierea pentru cauza de utilitate publica;

d) acte de donatie sau legate acceptate in conditiile legii:

-de Guvern

-de consiliul judetean sau consiliul local

acceptarea donatiei se face in forma autentica

e) trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau al unitatii administrativ teritoriale in domeniul public;

f) alte moduri prevazute de lege: vanzarea sau schimbul facute pentru cauza de utilitate publica, accesiunea ,comoara,confiscare, etc.

2.MODURI DE INCETARE a dreptului de proprietate (Legea 213/1998)

a) prin pieirea bunului pe cale naturala sau prin interventia omului

b) prin trecerea bunului in domeniul privat care se face prin hotarare de    Guvern,a consiliului judetean,Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului local.

c) prin trecerea ex lege a unor bunuri din domeniul public in domeniul privat in vederea reconstituirii dreptului de proprietate particulara, pentru retrocedarea lor fostului proprietar sau pentru a fi vandute (Legea 18/1991 a fondului funciar -prevede ca asupra unor terenuri cu vegetatie forestiera proprietate publica poate fi reconstituit dreptul de proprietate particulara,la cerere, fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora).

EXERCITAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICA

1. Administrarea generala a bunurilor proprietate publica

Organizarea exercitarii acestui drept de proprietate apartine prin lege:

-autoritatilor centrale ale puterii executive (Guvern,ministere si alte autoritati centrale) cu privire la bunurile din domeniul public national

-autoritatilor publice judetene si locale (consiliile judetene,consiliul General al Municipiului Bucuresti ori consiliile locale) cu privire la bunurile din domeniul public judetean sau local.

Notiunea de "administratie generala"exprima exercitarea atributelor de putere care revin acestor autoritati si nicidecum a unui drept real,de natura civila.

2. Exercitarea prin altul - a dreptului de proprietate publica.

Autoritatile publice,pot hotari ca dreptul de proprietate publica a unor bunuri sa fie exercitat

-direct si nemijlocit de catre ele insele sau de alte autoritati publice, in calitate de organe de conducere ale persoanelor juridice.

De cele mai multe ori exercitarea atributelor sau a unora dintre atributele dreptului de proprietate se realizeaza prin intermediul unor subiecte de drept civil.

Temeiul legal al acestei incredintari in scopul folosirii si chiar exploatarii se gaseste in art.135 alin.5 -Constitutie.

- in conditiile legii, ele pot fi date in administrare Regiilor autonome si institutiilor publice sau pot fi concesionate sau inchiriate.

Din analiza textelor legale in vigoare rezulta ca asupra bunurilor proprietate publica se pot constitui trei drepturi reale principale derivate.

a) dreptul de administrare al regiilor autonome si institutiilor publice;

b) dreptul de concesiune

c) dreptul de folosinta asupra unor bunuri imobile

Bunurile proprietate publica mai pot fi inchiriate la persoane juridicede drept privat si la persoane fizice .

Cele trei drepturi reale principale derivate nu dezmembreaza acest drept , deoarece se constituie prin acte sau contracte administrative,intre proprietar si titularii lor existand raporturi juridice administrative de administrare

Prin intermediul lor (statul,unitatile administrativ-teritoriale)isi exercita in concret prerogativele dreptului lor de proprietate publica.

Deci nu se incalca regula inalienabilitatii dreptului de proprietate publica.

1. DREPTUL DE ADMINISTRARE AL REGIILOR AUTONOME SI INSTITUTIILOR PUBLICE ASUPRA BUNURILOR PROPRIETATE PUBLICA

Art.12 din Legea 213/1998 prevede "Bunurile din domeniul public pot fi date ,dupa caz in administrarea regiilor autonome , a prefecturilor, a autoritatilor publice centrale si locale , a altor institutii publice de interes national, judetean si local.

SCURTA PREZENTARE A REGIILOR AUTONOME SI INSTITUTIILOR PUBLICE

REGIILE AUTONOME - sunt reglementate de Legea 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat caregii autonome si societati comerciale.

Regia autonoma se organizeaza si functioneaza:

-in ramurile strategice ale economiei nationale/industrie de armament,energetica,exploatarea minelor si a gazelor naturale,poata si transporturi feroviare.

-in domenii ce apartin altor ramuri stabilite de Guvern

Regia autonoma -de interes national se infiinteaza prin hotarare de Guvern

Regia autonoma -de interes local se infiinteaza prin :

-hotararea consiliului judetean

-hotararea consiliului local municipal.

Regiile autonome sunt

- Intreprinderi ale statului (ale judetului,municipiului)

- persoane juridice de natura mixta , de drept public si de drept privat

- ele sunt subordonate autoritatilor publice.

INSTITUTIILE PUBLICE

-sunt persoane juridice infiintate prin acte de putere ale autoritatilor publice centrale sau locale in scopul realizarii unor activitati fara caracter comercial.

-sunt finantate de la bugetul de stat sau bugetele locale : universitatile, teatrele publice,spitale biblioteci.

Darea in administrare se face, dupa caz, prin hotarare de Guvern sau a Consiliului judetean respectiv a Consiliului general al Municipiului Bucuresti

NATURA JURIDICA SI CARACTERELE SPECIFICE DREPTULUI DE ADMINISTRARE

-este un drept real principal derivat din dreptul de proprietate publica.

Cele doua drepturi se afla intr-o stransa unitate interdependent:

- este un drept real principal -are deci o existenta de sine statatoare

-este inalienabil

-imprescriptibil

-insesizabil

-are caracter absolut, opozabil erga omnes cu toate acestea este inopozabil titularului dreptului de proprietate publica poate fi retras sau revocat de autoritatea publica indrituita.

Legea reglementeaza expres numai revocarea dreptului de administrare cu titlu de sanctiune.

Totusi revocarea este posibila si-n alte ipostaze:

-pentru trecerea unor bunuri din domeniul public in domeniul privat

-in vederea concesionarii sau inchirierii directe a unor bunuri.

Revocarea dreptului de administrare este in competenta autoritatii publice care are calitatea de administrator general al domeniului public, printr-un act de putere.

CONTINUTUL JURIDIC AL DREPTULUI DE ADMINISTRARE

Titularul acestui drept poate :

-sa posede

-sa foloseasca

-sa dispuna

de bunul aflat in administratie in condit

iile stabilite in actul de atribuire.

POSESIA

Intre posesia proprietarului si posesia ca atribut al dreptului de administrare exista deosebire numai in ce priveste elementul animus.

Titularul dreptului de administrare stapaneste bunurile din domeniul public cu intentia de a se considera doar titular al acestui drept,fara a se comporta ca proprietar.

FOLOSINTA

-acest atribut confera titularului dreptului de administrare posibilitatea si obligatia de a utiliza bunurile proprietate publica in scopul indeplinirii obiectului sau de activitate.

Exercitarea folosintei are loc in puterea proprietarului cu respectarea actului de dare in administrare.

Titularii acestui drept pot sa culeaga fructele naturale si industriale.

Fructele civile obtinute in urma inchirierii bunurilor pe care le au in administrare, adica chiriile incasate, se cuvin in cota-parte de 20-50% titularului dreptului de administrare.

Cota -parte de 50-80%se face venit la bugetul de stat sau ,dupa caz la bugetele locale.

DISPOZITIA

Dreptul de administrare nu poate conferi titularului sau mai multe atribute decat proprietarul.

Dreptul de proprietate publica este inalienabil si dreptul de administrare este :

-inalienabil

-si nedezmembrabil.

Transmisiunea dreptului de administrare se face prin proces verbal de predare-primire aprobat de ordonatorii principali de credite ai celor doua institutii publice.

Titularul dreptului de administrare nu are dreptul sa degradeze sau sa distruga bunurile aflate in administrare.

In cazul, terenurilor, cladirilor altor edificii sau amenajari, nu se poate vorbi de un drept de dispozitie materiala.

Astfel,titularul dreptului de administrare poate obtine produse,executa lucrari ce consuma substanta unor asemenea bunuri: taieri de arbori,exploatarea bogatiilor subsolului, reamenajari, demolari pentru a ridica constructii.

In aceste conditii dreptul de administrare confera si atributul de dispozitie materiala.

DREPTUL DE CONCESIUNE ASUPRA BUNURILOR DE PROPRIETATE PUBLICA

Regimul juridic al concesiunilor este stabilit de Legea 219/1998 si HG 216 /1999.

Felurile concesiunii- in functie de obiectul sau concesiunea este :

-de bunuri

-de servicii publice

-de activitati economice.

CONCESIUNEA DE BUNURI

-pot fi cesionate bunurile proprietate publica ori privata a statului cum ar fi: infrastructurile rutiere,feroviare,portuare si aeroporturile civile,retele de transport, etc.

-pot fi concesionate orice alte bunuri din domeniul public sau domeniul privat al statului sau unitatilor administrativ - teritoriale.

Nu pot fi concesionate bunurile a caror concesionare este interzisa prin norme speciale.

CONCESIUNEA DE SERVICII PUBLICE

Notiunea de servicii publice are doua intelesuri : organic si material.

ORGANICTdesemneaza organismul stabilit de stat ori autoritatile publice locale pentru desfasura o activitate de interes public.

MATERIAL SAU FUNCTIONAL Tdesemneaza activitatile care se indeplinesc in vederea satisfacerii unui interes public

Sunt concesionate, de regula, serviciile publice industriale si comerciale.

CONCESIUNEA DE ACTIVITATI ECONOMICE

-pot face obiecte ale concesionarii si unele activitati economice care sunt declarate, prin lege, de interes national sau local:exploatarea zacamintelor minerale,a substantelor fluide si solide , a surselor termale, exploatarea resurselor naturale, etc.

CONTRACTUL DE CONCESIUNE A BUNURILOR DIN DOMENIUL PUBLIC

Concesiunea acestor bunuri se face prin contract de concesiune.Potrivit Legii 219/1998 Tprin contractul de concesiune o parte, numita concedent, transmite pentru o perioada determinata de cel mult 49 de ani, celeilalte parti, numita concesionar, dreptul si obligatia de exploatare a unui bun,pe riscul si pe raspunderea sa, in schimbul unei redevente.

Natura juridica a acestui contract este o problema discutata si controversata fiind calificat:

-contract sui generis

-contract privat

-contract bilateral de drept public

-contract mixt sau complex

-contract administrativ

Contractul de concesiune a bunurilor din domeniul public este un contract administrativ.

Argumentarea acestei calificari se regaseste in existenta clauzelor cu caractere de reglementare:

-clauze privind conditiile de exploatare

-clauze in care se stipuleaza dreptul concedentului de a controla pe concesionar,de a-i da ordine si dispozitii obligatorii

-obligatia concesionarului de a se supune controlului si de a pune in executare dipozitiile date de concedent.

Caracterele contractului de concesiune

-solemn, forma scrisa fiind obligatoriu sub sanctiunea nulitatii absolute

-sinalagmatic

-oneros

-comutativ

-cu executare succesiva

-instituita personal

Subconcesionarea fiind interzisa prin lege -Lege 219/1998.

CONCEDENTII POT FI

-ministerele sau alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale-consiliile judetene,consiliile locale sau institutiile publice.

Incheierea contractului se poate face numai:

-prin licitatie publica

-prin negociere directa

DREPTUL CONCESIONARULUI asupra bunului sau a bunurilor care face obiectul concesiunii:

- este un drept real principal , derivat din dreptul de proprietate publica

-este opozabil tuturor (ca si dreptul real de administrare) proprietarului,reprezentat prin concedent (deoarece dreptul de concesiune se naste dintr-un contract administrativ de drept public.

Raporturile juridice care se nasc intre concesionar si concedent sunt de subordonare, adica de drept administrativ.

-Concedentul poate modifica unilateral unele clauze ale contractului sau sa retraga dreptul de concesiune prin denuntarea unilaterala a contractului , poate efectua controale si da concesionaruluiTdreptul de concesiune nu dezmembreaza dreptul de proprietate publica.

-dreptul de concesiune confera titularului anumite prerogative sau atribute (fiind drept real principal).

-se considera ca Ttitularul dreptului real de concesiune are recunoscute atributele:

-de posesie si folosinta asupra bunurilor respective

- de a culege sau percepe in proprietate fructele

- dreptul de dispozitie materiala asupra bunurilor - cum ar fi dobandirea in proprietate a productelor, in conditiile legii.

INCETAREA CONTRACTULUI DE CONCESIUNE are loc prin:

-acordul partilor

-la implinirea termenului concesiunii

-denuntare unilaterala de catre concedent

-rascumparare

-reziliere unilaterala de catre concedent,sau de catre concesionar

-renuntarea concesionarului la concesiune

-dispozitia ori pieirea bunului concesionat dintr-o cauza de forta majora.

Denuntarea unilaterala sau rascumpararea poate avea loc atunci cand interesul public o impune, cu plata unei juste si prealabile despagubiri.

Denuntarea unilaterala sau rascumpararea se face prin hotararea concedentului pentru ca este un act de putere.

-retragerea concesiunii

-sau rezilierea unilaterala a contractelor

are caracter de sancaiune si intervine prin actul de putere al concedentului in cazul nerespectarii obligatiilor de catre concesionar.

Renuntarea concesionarului la concesiune intervine in cazul imposibilitatii obiective .

-de a utiliza

-sau de a exploata

obiectul concesiunii.

Renuntarea abuziva nu duce la incetarea contractului.

La incetarea concesiunii Tconcesionarul este obligat sa restituie concedentului bunurile de retur Tadica acele bunuri care au facut obiectul concesiunii si cele care au rezultat din investitiile impuse prin caietul sarcini la incheierea contractului.

In cazul in care unele bunuri concesionate au fost distruse total sau partial din culpa concesionarului acesta va fi obligat la despagubiri.

DREPTUL REAL DE FOLOSINTA ASUPRA UNOR BUNURI DIN DOMENIUL PUBLIC

-este consacrat in art.17 din Legea 213/1998.

Statul si unitatile administrative -teritoriale pot da imobile din patrimoniul lor,in folosinta gratuita, pe termen limitat ,persoanele juridice fara scop lucrativ, care desfasoara activitate de binefacere sau de utilitate publica ori serviciilor publice.

Darea in folosintaTare loc printr-un act de putere emis de autoritatea competenta:

-hotarare a Guvernului

-hotarare a consiliului judeten sau a consiliului local.

Dreptul de folosinta - se naste printr-un act administrativ individual.

Definitie - Dreptul de folosinta -este acel drept real principal

-esentialmente temporar

-asupra unor bunuri imobile proprietate publica

-constituit prin acte de administrare individuala

-cu titlu gratuit

-in favoarea unor persoane juridice fara scop lucrativ.

Persoanele juridice fara scop lucrativ Tdesfasoara activitati de binefacere sau de utilitate publica (asociatii, fundatii-infiintate in conditiile Legii 21 /1924) .

CARACTERELE SI CONTINUTUL DREPTULUI DE FOLOSINTA

a)Dreptul real principal derivat-din dreptul de prprietate publica.

- opozabil tuturor cu exceptia titularului dreptului de proprietate,reprezantat prin autoritatea publica indrituita

- nu dezmembreaza dreptul de proprietate publica , pentru ca e constituit prin acte de putere

- intre proprietar si titular se nasc raporturi juridice administrative.

b) intuitu personae - se nasc numai in considerarea unor persoane (persoana juridica fara scop lucrativ)

c) imobiliar - are ca obiect numai bunuri imobile

d) cu titlu gratuit- titularul nu plateste o suma de bani cu titlu de chirie ,redeventa    sau taxa de folosinta

e) revocabil -prin actul de putere al autoritatiipublice

f) temporar -se constituie pe durata determinata.

Este : -inalienabil

-imprescriptibil

-insesizabil.

Titularul dreptului de folosinta are atributele:

-posesiei

- si folosintei

insa nu are atributul dispozitiei materiale sau juridice,

are dreptul de a culege in proprietate fructele bunului.

PARTICULARITATILE REGIMULUI JURIDIC AL CIRCULATIEI IMOBILELOR

Regimul juridic al terenurilor este stabilit prin dispozitiile :

-Legea 18/1991

-Legea 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor

- Legea 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor

- Legea 64 /1994 -legea arendarii

Potrivit Legii 18/1991 terenurile de orice fel,indiferent de destinatie , de titlu pe baza caruia sunt detinute sau de domeniul public ori privat din care fac parte,constituie fondul funciar al Romaniei.

De aceea -terenurile au un regim juridic special stabilit prin lege :

-atat in privinta circulatiei lor

-cat si a modului de utilizaresi exploatare.

CLASIFICAREA TERENURILOR

Potrivit legii fondului funciar -terenurile se clasifica in functie de 2 criterii:

a)dupa destinatia lor

b)dupa forma dreptului de proprietate sau regimul juridic ce li se aplica.

A)In functie de destinatie se clasifica in 5 categorii

a) terenuri cu destinatie agricola

b) forestiera

c) terenuri aflate permanent sub ape

d) din intravilan

e) cu destinatie speciala

Relatiile sociale care se nasc in legatura cu terenurile sunt reglementate prin normele dreptului civil si prin normele dreptului funciar.

Dreptul funciar insa apartine dreptului public.

B)Dupa forma dreptului de proprietate asupra terenurilor se clasifica in

-terenuri aflate in proprietate privata

-terenuri aflate in proprietate publica.

Titularii dreptului de proprietate privata asupra terenurilor sunt

-persoane fizice

-persoane juridice de drept privat

-persoane juridice de drept public- ale statului

-unitatii administrativ teritoriale.

Dreptul de proprietate privata asupra terenurilor are acelasi regim juridic, indiferent de titularul sau,fiind in mod egal ocrotit de lege.

In principiu ,terenurile proprietate privata:

-se afla si raman in circuitul civil general.

Unele terenuri sunt proprietate publica,ele apar si in domeniullui public.

Terenurile din domeniul publicsunt cele afectate unei utilitati publice.

Apartin domeniului public T terenurile pe care sunt amplasate constructii de interes public, piete, cai de comunicatii ,retele stradale, tarmurile Marii Negre, plajele ,etc.-art.5 alin1 din Legea 18/1991.

Terenurile din domeniul public -sunt scoase din circuitul civil general fiind:

-inalienabile

-imprescriptibile

-insesizabile.

Ele nu pot intra in circuitul civil,numai daca, potrivit legii , sunt scoase din domeniul public.

Exercitarea dreptului de proprietate asupra acestor terenuri se poate face numai in regim de drept public.

Altfel ele pot fi atribuite in administrarea :

-regiile autonome

- si institutiilor publice , pot fi concesionate date in folosinta gratuita sau inchiriate.

TERENURILE PROPRIETATE PRIVATA SE AFLA IN CIRCUITUL CIVIL - EXCEPTII

Legea 54 - prevede : "terenurile proprietate privata,indiferent de titularul lor sunt si raman in circuitul civil.Ele pot fi instrainate si dobandite cu respectarea dispozitiilor din lege.

Prin coroborarea acestei legi cu dispozitiile Codului civil terenurile pot fi transmise prin acte intre vii,legate,succesiune legala,uzucapiune si hotarare judecatoreasca.

Dreptul de proprietate privata -poate fi dezmembrat prin constituirea de drepturi reale principale derivate:dreptul de uz.

Ele pot fi grevate (terenurile)de drepturi reale accesorii:

-dreptul de ipoteca

-dreptul de retentie

-privilegiile speciale imobiliare

De la aceasta regula exista si exceptii:

-unele terenuri agricole dobandite in proprietate privata in conditiile Legii 18/1991 ,pe calea improprietaririi,sunt temporar si partial scoase din circuitul civil general.

Sunt temporar si partial scoase din circuitul civil general:

-terenurile atribuite in proprietatea fostilor cooperatori activi care nu au adus teren in CAP sau au adus teren mai putin de 5000mp.si a celor care au lucrat ca angajatii in ultimii trei ani in cooperativa sau in asociatii cooperatiste.

-terenurile atribuite familiilor care solicita in scris si se obliga sa lucreze terenuri in localitatile cu excedent de suprafata agricola.

-terenurile atribuite familiilor fara pamant sau cu pamant putin din alte localitati,din terenurile situate in localitatile cu excedent de suprafata agricola.

-terenuri din zona montana ,defavorizata de factori naturali,atribuite in proprietate familiilor tinere de tarani ce provin din mediul agricol montan.

Textul Legii 18/1991 este de stricta interpretare si aplicare.De aici rezulta ca celelalte terenuri trecute in proprietate particulara prin improprietarire,se afla fara restrictii speciale ,in circuitul civil general,putand fiind instrainate si respectiv dobandite prin acte si fapte juridice, inclusiv prin acte intre vii.

Aceste terenuri sunt numai :

-temporar

-partial

scoase din circuitul civil general.

Ele nu pot fi instrainate prin acte intre vii timp de 10 ani.

Aceste terenuri nu pot fi ipotecate.

Ele pot fi transmise si respectiv dobandite in proprietate sau cu titlu de alt drept real principal prin : - acte mortis cauza

-si prin succesiune legala.

Posesia exercitata de altul asupra unui asemenea teren in intervalul termenului de 10 ani va putea fi luata in considerare pentru a invoca uzucapiunea de 30 de ani.

Nuva putea fi invocata uzucapiunea de scurta durata care face necesara dovada existentei justului titlu.

Un titlu translativ de proprietate lovit de nulitate absoluta nu este un just titlu.

PIERDEREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA UNOR TERENURI DOBANDITE PRIN IMPROPRIETARIRE

Persoanele carora li s-a constituit dreptul de proprietate asupra unor terenuri agricole sunt obligate sa respecte intocmai conditiile privind:

-stabilirea domiciliului in localitatea respectiva

-si intemeierea de gospodarii agricole particulare.

Nerespectarea cumulativa a celor doua condtii are ca efect Tpierderea dreptului de proprietate asupra terenului si a constructiilor de orice fel realizate pe acesta.

Terenul intra cu titlu gratuit in proprietatea privata a comunei,orasului sau a municipiului in a carui raza teritoriala este situat.

In privinta constructiei, proprietarul are dreptul sa primeasca o despagubire egala cu valoarea reala a acestora.

REGULI SPECIALE SI INCAPACITATI PREVAZUTE DE LEGE IN CE PRIVESTE CIRCULATIA TERENURILOR PRIN ACTE JURIDICE INTRE VII

INSCRISUL AUTENTIC - CONDITIE SPECIALA DE VALIDITATE A ACTELOR DE INSTRAINARE INTRE VII A TERENURILOR

Toate actele intre vii prin care se instraineaza terenurile sunt contracte sau conventii.

Potrivit Codului civil contractele prin care se transmite dreptul de proprietate asupra unui bun,cu exceptia contractului de donatie, sunt contracte consensuale ,fara sa fie necesara indeplinirea vreunei formalitati sau solemnitati.

De asemenea, nu este necesara obtinerea unei autorizatii de instrainare sau a unui aviz din partea autoritatilor publice locale sau centrale.

Legea 54/1998 -in materia instrainarii prin acte juridice intre vii a terenurilor Tinstituie o exceptie de la principiul consensualismului consacrat de Codul civilT"Terenurile situate in intravilan si extravilan pot fi instrainate si dobandite prin acte juridice intre vii,incheiate in forma autentica"

Se mentioneaza ca nerespectarea formei autentice determina,sanctiunea nulitatii

absolute"

S-a pus problema in literatura de specialitate de a se stabili intelesul termenului de instrainare a terenurilor folosit de Legea 18/1991 si in prezent de Legea 54/1998.

In sensul restrans al cuvantului prin instrainarea unui bun se intelege numai transmiterea dreptului de proprietate de la o persoana la alta persoana.

In sens larg -se intelege transmiterea dreptului de proprietate si constituirea de drepturi reale principale,derivate din proprietatea privata cum sunt:

-dreptul de uzufruct

-dreptul de servitute propriu-zis

-dreptul de superficie

S-a opinat in final ca formularea a avut in vedere "numai actele translative de proprietate" fara sa se constituie dezmembramintele dreptului de proprietate asupra terenurilor.

Actele de constituire a drepturilor reale sunt valabil incheiate cu respectarea cerintei inscrisului autentic.

SCHIMBUL DE TERENURI

Indiferent de calitatea copermutantilor actul de schimb trebuie sa imbrace forma autentica.

"Prin schimbarile efectuate ,fiecare teren dobandeste situatia juridica a terenului inlocuit, cu respectarea drepturilor si a sarcinilor anterior si legal constituite"

Astfel , daca un teren care se schimba cu un alt teren este grevat de un drept real,cum ar fi dreptul de ipoteca sau dreptul de uzufruct, dreptul respectiv trece asupra terenului primit in schimb.

Sunt in prezenta unui caz de subrogatie reala cu titlu particular.

INCAPACITATI SPECIALE DE A DOBANDI TERENURI IN PROPRIETATE

Legea 54/1998 instituie trei incapacitati de a dobandi terenuri in proprietate.

A)Incapacitatea persoanei fizice de a dobandi terenuri agricole in proprietate, prin acte intre vii,care depasesc suprafata maxima de 200ha teren in echivalent arabil de familie.

-este o incapacitate absoluta si temporara a persoanei fizice.

-este temporara pentru ca exista numai atata vreme cat persoanele dobanditoare fac parte din una si aceeasi familie ai carei membri au in proprietate200 ha teren agricol echivalent arabil.

In sensul legii,prin familie se inteleg sotii si copii necasatoriti, daca se gospodaresc impreuna cu parintii lor.

Incalcarea prevederii amintite se sanctioneaza cu "reductiunea actului juridic pana la limita suprafetei legale.TReductiunea este o sanctiune civila aplicabila actelor de liberalitate valabile- donatii si legate- in masura in care aduc atingere rezervei succesorale a categoriilor de mostenitori prevazuti de lege,indiferent daca liberalitatile sunt facute unor terte persoane sau in favoarea unor mostenitori rezervatari.TTermenul de reductiune ,utilizat in acest context,nu desemneaza o sanctiune ci exprima efectul unei sanctiuni,care este nulitatea absoluta a actului juridic intre vii.

B.INCAPACITATEA PERSOANELOR FIZICE CARE NU AU CETATENIA ROMANA DE A DOBANDI DREPTUL DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR   

-aceasta incapacitate este prevazuta in art.41 din Constitutie.

"Cetateni straini si apatrizi nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor"

Incapacitatea este de stricta interpretare.

Persoana fizica fara cetatenie romana pot dobandi dreptul de uzufruct,dreptul de superficie.Se poate constitui,in favoarea lor si un drept de ipoteca.

IN CAZ DE MOSTENIRE

Mostenitorul daca nu are cetatenia romana ,nu poate dobandi dreptul de proprietate asupra terenului aflat in masa succesorala.

Se pune problema Tdaca mostenitorul are sau nu dreptul la echivalentul valoric al terenului sau terenurilor.

Dreptul de proprietate asupra terenurilor va fi dobandit de stat, iar mostenitorul strain sau apatridul are dreptul de a pretinde sa i se plateasca echivalentul in lei,calculat la pretul de circulatie a terenurilor respective.

Daca la mostenire vin si cetatenii romani acestia sunt obligati sa-i plateasca echivalentul valoric al cotei sale succesorale din terenuri daca este posibil si se va proceda la egalizarea loturilor prin acordarea de alte bunuri succesorale.

INCAPACITATEA PERSOANELOR JURIDICE STRAINE DE A DOBANDI TERENURI SITUATE IN ROMANIA

Persoane juridice straine nu pot dobandi terenuri in Romania prin acte juridice intre vii sau pentru cauza de moarte.

Aceasta incapacitate este de stricta interpretare si aplicare.

Formularea este deficitara,pentru ca in favoarea persoanelor juridice straine pot fi constituite drepturi reale principale derivate din dreptul de proprietate privata asupra terenurilor ,dintre care de cea mai mare importanta si frecventa este dreptul de superficie.

Ordinul Guvernului 92/1997 privind stimularea investitiilor directe si dupa aprobarea ei prin Legea 24/1998 prevede "o societate comerciala , persoana juridica rezidenta sau nerezidenta, poate dobandi orice drepturi reale asupra bunurilor imobile, in masura derularii activitatii sale, potrivit obiectului social, cu exceptia terenurilor care pot fi dobandite de persoane fizice sau persoane juridice.

Orice act juridic prin care se incalca aceasta incapacitate este lovit de nulitate absoluta.

DREPTUL DE PREEMTIUNE LA CUMPARAREA DE TERENURI AGRICOLE DIN EXTRAVILAN

Legea 54/1998 prevede in acest sens ca "instrainarea ,prin vanzare, a terenurilor agricole situate in extravilan se face cu respectarea dreptului de preemtiune al coproprietarilor, al vecinilor ori al arendasilor".

Este un drept conferit de lege unor persoane de a cumpara cu prioritate un teren agricol din extravilanTatunci cand proprietarul sau s-a hotarat sa-l instraineze prin vanzare.

Nu se confunda cu dreptul nascut dintr-un pact de preferinta.

Deoarece Tdreptul de preferinta se naste din conventia partilor, deci are natura contractuala.

Dreptul de preemtiune Tse naste direct din lege , fiind prevazute intr-o norma imperativa.

In legatura cu natura lui juridica exista controverse.

1.-cei mai multi autori sustin ca dreptul de preemtiune este un drept real    opozabil tuturor, cu caracter temporar.(Fr. Deak)

2.-este opozabil erga omnes dar nu confera titularului sau nici unul dintre    atributele sau prerogativele care intra in continutul unui drept real.

3-in alta opinie este drept relativ,care confera titularului sau prioritate la    incheierea unui contract, respectiv dreptul de a cere proprietarului care si-a manifestat intentia de a vinde terenul , sa incheie contractul cu el.

4-in aceasta conceptie dreptul de preemtiune nu este un drept patrimonial, real    sau de creantaTci a unei simple obligatii de publicitate a hotararii proprietarului unui teren agricol din extravilan de a-l instraina prin vanzare.

TITULARII DREPTULUI DE PREEMTIUNE

-acest drept apartine :

-coproprietarilor

-proprietarilor terenurilor

care se afla la limita de vecinatate cu terenul care urmeaza sa se vanda,daca terenul este dat in arenda.

DREPTUL DE PREEMTIUNE SE NASTE DACA SUNT INTRUNITE CONDITIILE :

-instrainarea are ca obiect un tern agricol situat in extravilan

-instrainarea terenului sa se faca prin vanzare-cumparare

-contractul proiectat are ca efect transmiterea dreptului de proprietate, chiar daca se transmite nuda proprietate.

EXERCITAREA DREPTULUI DE PREEMTIUNE

Potrivit legii 54/1998, proprietarul terenului este obligat sa inregistreze oferta de vanzare la consiliul local in a carui raza de competenta este.

Textul legal nu prevede printre elementele ofertei si pretul.Ori pretul este un element esential al ofertei,asfel-aceasta are valoarea aducerii la cunostinta publica a intentiei de vanzare.

In legatura mentionarea pretului in oferta exista mai multe opinii.

1. O prima opinie T pretul de vanzare este in mod obligatoriu cuprins in oferta.

2. Este vorba de o omisiune intentionata, pentru a se da proprietarului terenului o mai larga libertate de miscareTAstfel ca includerea pretului in asa zisa oferta este la sate la latitudinea proprietarului terenului .

Atunci cand acesta nu stabileste pretul suntem in prezenta aducerii la cunostinta publica a hotararii de vanzare, pentru a provoca o oferta propriu zisa, oferta pentru a carei valabilitate , legea prevede ca este necesara mentionarea pretului.

Daca proprietarul precizeaza in oferta ca pretul ferm Tsuntem in prezenta unei oferte veritabile de vanzare, care prin simpla ei acceptare poate duce la perfectarea acordului de vointa .

Daca proprietarul terenului prin oferta sa propune si pretul care este acceptat prin manifestarea de vointa a titularului dreptului de preemtiune ,intre cele doua persoane se incheie un antecontract sinalagmatic de vanzare -cumparare.

Daca doi sau mai multi titulari ai dreptului de preemtiune se gasesc intr-una din situatiile aratate vanzatorul are dreptul de a alege pe unul dintre ofertanti, in masura in care toti accepta sau ofera, dupa caz, acelasi pret.

Intrebarea este : daca exista sau nu o ordine de preferinta a titularilor drepturilor de preemtiune.

Legea nu da un raspuns direct explicit.

Dar majoritatea autorilor considera ca titularii dreptului de preemtiune sunt enumerati de lege, in trei categorii,asezate intr-o ordine de preferinta:

-coproprietarii

-proprietarii terenurilor invecinate

-arendatii.

Rezulta ca cei de rang superior ii inlatura pe ceilalti.Deci coproprietarii ii inlatura pe vecini si pe arendati.

Vinzatorul are dreptul sa aleaga pe oricare dintre ofertantii la cumparare din aceeasi categorie.

Daca sunt doi sau trei ofertanti ,dar din categorii diferite,vinzatorul nu are dreptul de a alege.

Se incheie astfel un antecontract sinalagmatic de vanzare-cumparare din care se naste obligatia partilor (una fata de cealalta) de a perfecta contractul in forma inscrisului autentic,care numai el va produce efectul translativ de proprietate.

Legea prevede ca atunci cand ,in termen de 45 de zile,nici unul dintre titularii dreptului de preemtiune nu si-a manifestat vointa de a cumpara terenul prin inregistrarea la primirie a ofertei de cumparare,proprietarul poate sa-l vanda liber oricarei persoane.

CONSECIN ELE INCHEIERII UNUI CONTRACT DE VANZARE -CUMPARARE CU NERESPECTAREA DREPTULUI DE PREEMTIUNE

Legea prevede ca sanctiune este nulitatea relativa a contractului.

-actiunea in nulitate poate fi introdusa de titularii dreptului de preemtiune si de succesorii lor in drepturi.

Dreptul la actiune este prescriptibil in termenul general de prescriptie.

Nulitatea relativa a contractului poate fi acoperita prin confirmarea expresiei sau tacita de catre cei indreptatiti sa o ceara.

REGIMUL JURIDIC AL CIRCULATIEI CONSTRUCTIILOR

Potrivit reglementarilor anterioare in materie ,transmisiunea dreptului de proprietate cu privire la constructii era conditionata:

- de obtinerea autorizatiei administrative de instrainare

- de incheierea in forma autentica, a contractului.

Nerespectarea acestor cerinte era sanctionata cu nulitatea absoluta a contractului de instrainare.

In cazul constructiilor situate in orasele DECLARATE MARI prin lege, ele puteau fi dobindite numai daca dobanditorul avea domiciliul sau dreptul de a-si stabili domiciliul in orasul respectiv.

Aceste reglementari au fost abrogate asfel ca pentru valabilitatea actelor de instrainare a constructiilor legile in vigoare nu prevad obligativitatea respectarii unor conditii, altele decat Codul civil.

Asadar constructiile pot fi instrainate , prin simplu acord de vointa,fara a fi necesara incheierea contractului intr-o anumita forma sau obtinerea unei autorizatii administrative.

De la aceasta regula exista si exceptii |exemplu: pentru valabilitatea contractului de donatie este necesara respectarea cerintei inscrisului autentic.

Exista cateva texte care reglementeaza necesitatea autorizarii sau aprobarii prealabile a instrainarii sau dobandirii dreptului de proprietate prin acte intre vii si anume:

-instrainarea bunurilor imobile apartinand regiilor autonome se face cu aprobarea ministerului de resort - Legea 15/1990.

-donatiile oferite de regiile autonome sau societatile comerciale cu capital majoritar de stat se accepta de conducatorii acestora, cu autorizatia prealabila a organului tutelar(incalcarea cerintei - atrage nulitatea absoluta).

-prin Decretul Lege 61/1990 si Legea 85/1992 este reglementata vanzarea catre populatie a locuintelor si altor spatii construite din fondurile statului ale unitatilor economice si bugetare de stat.

Cumpararea poate avea loc din surse banesti proprii sau cu credite acordate de CEC.

Rambursarea creditelor acordate este garantata printr-o ipoteca legala asupra locuintei astfel dobandita.

Pana la restituirea integrala a creditului, locuinta nu poate fi instrainata prin acte intre vii decat cu autorizarea prealabila a CEC sau a unitatii vanzatoare.

S-a pus problema cerintei inscrisului autentic pentru instrainarea constructiilor prin acte intre vii.

Nici Legea 18/1991, nici Codul civil nu contin o reglementare speciala cu privire la instrainarea si dobandirea constructiilor prin acte intre vii atunci |pentru aceste acte este nevoie de respectarea formei inscrisului autentic.

Trebuie sa se distinga intre 2 situatii:

1- cand instrainatorul constructiei este si proprietarul terenului aferent acesteia

2-cand instrainatorul constructiei este si titularul unui drept de superficie pe terenul altuia sau stapaneste terenul cu titlu de drept real de folosinta.

In prima ipostaza-cand instrainatorul constructiei este si proprietarul terenului aferent acesteia- constructia este amplasata pe terenul aflat in proprietatea instrainatorului, indiferent ca se transmite si dreptul de proprietate asupra acestui teren sau se transmite numai dreptul de proprietate asupra constructiei,constituindu-se astfel un drept de superficie, pentru valabilitatea actului periodic este necesara respectarea cerintei inscrisului in forma autentica.

Aceasta solutie se impune deoarece Legea 18/1991 prevede ca terenurile pot fi dobandite si instrainate prin acte intre vii, incheiate in forma autentica.

Nerespectarea acestei cerinte se sanctioneaza cu nulitatea absoluta a actului de instrainare.

In a doua ipostaza - cand proprietarul instrainator al constructiei nu este si proprietar al terenului ci este titularul unui drept de superficie , actul intre vii de instrainare a constructiei se incheie valabil ,potrivit principiului consensualismului, prin consens.

Pentru dovada actului juridic este necesar ca acordul partilor sa fie consemnat intr-un inscris sub semnatura privata.

Inscrisul este necesar si pentru indeplinirea ceintelor de publicitate imobiliara.

Desigur ca partile pot incheia daca doresc, contractul in forma autentica.

MODALITATILE JURIDICE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE

-Dreptul de proprietate se prezinta , de regula, ca pur si simplu, apartinand in    exclusivitate unei singure persoane.

-Uneori dreptul de proprietate prezinta o anumita complexitate care decurge din    faptul ca acest drept:

- este afectat de o :-conditie rezolutorie

-sau o conditie suspensiva

-ori amenintat de o cauza de anulare

-sau dreptul de proprietate apartine mai multor persoane ,nu numai uneia singure.

Rezulta ca modalitatile actului juridic sunt :

- proprietatea rezolubila

-proprietatea anulabila

-proprietatea comuna ce poate fi :

-pe cote parti : -coproprietae

-indiviziune

-fara cote parti -in devalmasie.

Exercitiul dreptului de proprietate este impartit intre 2 sau mai multe persoane (uneori),care exercita:

-fie cumulativ toate prerogativele pe care le confera

-fie numai o parte dintre acestea.

Exercitiul dreptului de proprietate se gaseste in situatiile aratate:

-fie prin vointa titularului

-fie prin vointa celui de la care a fost dobandit

-fie prin vointa legii.

PROPRIETATEA REZOLUBILA

Proprietatea este rezolubila cand este afectata:

-de o conditie rezolutorie

-sau numai de o conditie suspensiva

adica atunci cand transferul de proprietate de la o persoana la alta s-a facut sub conditie rezolutorie ori conditie suspensiva.

Proprietatea rezolubila poate rezulta din orice act juridic translativ de proprietate sub conditie rezolutorie(contract,testament).

Adica:o persoana vinde alteia un lucru sub conditia ca daca la un anumit termen nu-i plateste restul de pret datorat,vanzarea se considera desfiintata de plin drept ,fara nici o formalitate.

Sau : o persoana daruieste alteia un lucru sub conditia ca daca dobanditorul va muri inaintea donatorului ,acel lucru sa se intoarca in patrimoniul sau ori al mostenitorilor lui.

In aceste cazuri |dobanditorul este proprietar sub conditie rezolutorie.

-iar transmitatorul este proprietar sub conditie suspensiva.

O persoana poate transmite lucrul unei alte persoane sub o conditie suspensiva,de exemplu de a se casatori intr-un anumit termen.

Transmiatorul ramane mai departe proprietarul lucrului donat ,pana in momentul in care conditia suspensiva se realizeaza ,dar el nu mai are un drept de proprietate pur si simplu ,ci un drept rezolubil, pentru ca in momentul realizarii conditiei suspensive , dobanditorul devine proprietar cu efect retroactiv , din momentul actului juridic de transmitere a lucrului.

In aceasta situatie ,transmitatorul este proprietar sub conditie rezolutorie,dobanditorul fiind proprietar sub conditie suspensiva.

IMPORTANTA PROPRIETATII REZOLUBILE

-proprietatea rezolubila are o existenta nesigura,provizorie,deci care poate dispare la implinirea conditiei rezolutorii sau suspensive.

Conditia rezolutorie in privinta dobanditorului are in privinta transmitatorului efectele unei conditii suspensive si invers.

Deci bunul transmis sub o conditie rezolutorie apartine concomitent la 2 proprietari:

-dobanditorul -care este proprietar sub conditie rezolutorie

-transmiatorul-care este proprietar sub conditie suspensiva.

Dobanditorul este proprietarul actual si provizoriu,deoarece dreptul sau este amenintat de conditia rezolutorie.

Transmiatorul are posibilitatea de a deveni proprietarul aceluiasi lucru daca se realizeaza conditia suspensiva.

Exemplu -in cazul donatiei sub conditie rezolutorie,proprietarul actual si provizoriu este donatorul, iar proprietar sub conditie suspensiva este donatorul.

In cazul donatiei sub conditie suspensiva,proprietarul actual si provizoriu este donatorul,iar donatorul va deveni proprietar daca se realizeaza conditia suspensiva care afecteaza donatia.

CLASIFICAREA ACTELOR PRIVIND BUNURILE

Actele de administratie- se marginesc la conservarea,intretinerea si folosirea lucrului.

Actele de dispozitie - au ca scop iesirea bunului din patrimoniu, instrainarile cu titlu oneros.

In cazul dreptului de proprietate pur ai simplu aceasta distinctie nu are importanta.

In cazul administrarii bunului altuia si al proprietatii rezolubile, distinctia are importanta.

EFECTELE PROPRIETATII REZOLUBILE

Deosebim urmatoarele situatii:

- conditia rezolutorie este pendinte

-conditia s-a realizat

-conditia a cazut

1.TENDINTE

Dobanditorul sub aceasta conditie poate exercita asupra lucrului toate drepturile unui proprietar pur si simplu,deoarece conditia rezolutorie nu conditioneaza existenta si efectele actuale ale unui drept.El poate face asupra lucrului acte de administratie si acte de dispozitie ,poate transmite mostenitorilor sai proprietatea,dar cu carcterul sau rezolubil.

Transmiatorul lucrului - este proprietar sub conditie suspensiva,el nu este un adevarat proprietar, si deci nu poate face asupra lucrului acte de folosinta.El are un drept eventual,o speranta.El poate dispune de lucru ,il poate instraina ,dar tot sub conditia suspensiva.Dreptul sau se poate transmite mostenitorilor ,dar sub conditie suspensiva.

2.CONDITIA S-A REALIZAT

Dreptul dobanditorului dispare ca si cum n-ar fi existat niciodata.

Transmiatorul redevine proprietar deplin si este considerat ca si cum ar fi fost tot timpul proprietar pur si simplu ca si cand n-ar fi instrainat niciodata lucrul.

EFECTUL RETROACTIV - al conditiei se produce in privinta actelor de dispozitie,care sunt desfiintate.Deci toate drepturile consimtite de dobanditor asupra lucrului si toate instrainarile facute catre terti, cad, iar acestia vor suferi desfiintarea retroactiva.Pentru a inlatura acest efect prejudiciabil pentru terti, unele reglementari au inlaturat efectul retroactiv al conditiei,cum sunt codul civil german si cel elvetian.

ACTELE DE ADMINISTRATIE - nu sunt atinse prin realizarea conditiei rezolutorii si raman deci valabile , pentru ca ar insemna ca administrarea lucrului instrainat sub conditie rezolutorie sa fie foarte grea,adica ar trebui facuta de ambii proprietari.

Solutia mentinerii actelor de administratie se impune pe motive de utilitate generala,iar asemenea acte nu implica neaparat calitatea de proprietar al lucrului.

3.CONDITIA REZOLUTORIE CADE -Dreptul de proprietate sub asemenea conditie devine definitiv. Toate actele facute tendinte conditioneaza devin definitiv valabile,iar drepturile consimtite tertilor se consolideaza retroactiv.In schimb ,transmiatorul (proprietar sub conditie suspensiva) pierde dreptul retroactiv, iar toate actele facute de el pendente conditione sunt considerate a fi nimicite in mod retroactiv.

PROPRIETATEA REZOLUBILA ASUPRA TERENURILOR

-in ipoteza in care o persoana construieste pe terenul altuia, proprietarul terenului, invocand accesiune ,poate deveni si proprietar al constructiei.

In literatura de specialitate s-a afirmat ca atata timp cat proprietarul terenului nu si-a manifestat vointa de a prelua constructia, constructorul exercita o posesie corespunzatoare dreptului de proprietate rezolubila.

Asadar pana la manifestarea vointei proprietarului terenului de a deveni si proprietar al constructiei, constructorul exercita un drept de proprietate care este supus desfiintarii cu efect retroactiv.

PROPRIETATEA ANULABILA

Actiunile care tind la anularea unui act translativ de proprietate are un efect asemanator cu realizarea unei conditii rezolutorii.

Daca ,un act translativ de proprietate e amenintat de o cauza de anulare este si un act translativ de o conditie rezolutorie: stingerea efectelor sale si dispozitia sa sunt conditionate de :

-exercitarea

-si admiterea actiunii in anulare.

Atata timp cat nu a expirat termenul de prescriptie a actiunii in anulare(nulitate relativa),dreptul de proprietate apartinand dobanditorului este nesigur.

Daca actiunea in anulare este exercitata si admisa, dreptul de proprietate al dobanditorului se va desfiinta cu efect retroactiv.

Dimpotriva,daca actul translativ de proprietate anulabil va fi confirmat de titularul actiunii in anulare ori daca a expirat termenul de prescriptie extinctiva prevazut pentru introducerea actiunii in anulare, dreptul de proprietate al dobanditorului va fi definitiv consolidat.

O asemenea proprietate se numeste proprietate anulabila.