Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
BUNURILE PUBLICE SI STRATEGIILE INTERACTIUNII


BUNURILE PUBLICE SI STRATEGIILE INTERACTIUNII


REFERAT

BUNURILE PUBLICE SI STRATEGIILE 

INTERACTIUNII

De la inceput trebuie sa spunem ca cercetarea lui Buchanan se axeaza pe aprofundarea unor aspecte legate de accesul la bunurile publice si procesul de finantare prin impozite a acestor bunuri publice , pe comporamentul actorilor sociali ce intervin in sfera economica si cea politica , pe sistemul de functionare a regulilor la diferite nivele de structurare ale vietii economico-sociale si pe definirea limitelor de interventie ale statului in viata economica sau in cea ce priveste libertatile individuale. El tine sa precizeze ca liertatea individuala devine obiectivul dominant al politicii sociale , nu ca un element instrumental in atingerea fericirii economice sau culturale si nu ca vreo valoare superioara metafizica , ci mult mai simplu , ca o consecinta necesara a unei metodologii individualist -democratice.



Pe aceasta linie ,Buchanan face distinctia antre contractul constitutional , care trateaza drepturile indiizilor, si contractul post - constitutional , care implica schimbarile ce au loc in cadrul acestor drepturi. Pasul urmator il constituie diferentierea pe care o face intre metodologia holista si cea individualista de abordare a acestor probleme. Daca teoriile holiste analizeaza fenomenele si procesele sociale din perspectiva socialului ca intreg , individualismul metodologic pentru care opteaza Buchanan sustine ca sfera socialului poate fi inteleasa doar prin luarea in calcul a actiunilor intreprinse de actorii individuali.

Din perspectiva sa, individualismul metodologic are avantajul comparativ in cadrul interactiunilo sociale, precum si in discutarea drepturilor si libertatilor democratice, indiferent daca acestea se refera la folosirea facilitatilor comune sau la modelele de comportament interpersonal. In plus structura de drepturi individuale sta la baza tranzactiilor si interectiunilor sociale reglementate in cadrul unor acorduri sau contracte reciproce. Contractul post-constitutional, este considerat element" cheie" in edificarea teoriei bunurilor publice.

La inceput ,Buchanan este preocupat de relatiile contractuale dintre partenerii unui acord ale

Caror decizii sunt motivate de interese individuale , precum si de modul in carer negocierea acestor interese poate conduce la o solutionare acceptabila ambelor parti. Ideea de la care pleaca este prezumtia de rationalitate a subectilor aflati in interactiune. Acesta presupune ca oamenii au preferinte la obiectivele pe care intentioneaza sa le realizeze , ei au libertatea de a alege obiectivele, ca aleg actiuni care sa-i ajute sa-si atinga obiectivele , si ca oamenii stiu sa nu aleaga in izolare unul fata de altul , ci intr-o societate formata din alti subiecti alegatori. Analizand logica , Buchanan recunoaste ca pentru fiecare persoana in parte exista un avantaj in a incalca legea , in a nu respecta limitele de comportament formulate in contract , dar toate persoanele implicate intr-o actiune isi vor vedea sporita utilitatea daca respecta termenii acordului asa cum au fost ei stabiliti. Autorul ilustreaza acest lucru printr-o matrice simpla cu doua persoane A si B numerle din stanga fiecarei celule reprezetand indicatorii de utilitate sau valoarea recompensei nete pentru persoana A , iar numerele din dreapta , valorile de utilitate pentru persoana B

Conduita

Persoanei A  Conduita persoanei B

Respecta acordul

Incalca acordul

Respecta acordul

Celula I  19;7

Celula II  3;11

Incalca acordul

Celula III  22;1

Celula IV  9;2

Asa cum se poate vedea atat persoana A cat si persoana B , au posibilitatea de a alege intre doua alternative, poate respecta acordul ceea ce implica respectarea drepturilor stabilite celeilalte persoane sau , succesiv, fiecare persoana poate sa incalce acordul actionand in propriul interes. Daca ambele persoane refuza sa se supuna contractului stailit(celula IV) rezultatul echivaleaza cu o pierdere tat pentru A cat si pentru B, spre deosebire de situatia respectarii contractului (celula I) cand ambele parti ies in avantaj. Dupa cum indica numerele din celulele II si III , fiecare persoana este tentata sa incalce acordul mizand pe maximizarea propriei utilitatii, celula III este preferata de A, care incalca acordul, in timp ce B il respecta, celula II reprezinta pozitia preferata de B, in care A respecta acordul , iar B il incalca.

Cele patru situatii posibile de respectare (R) sau de incalcare (I) a crodului, precum si alegerile facute de fiecare dintre cele doua persoane pot fi scrise sub forma:

Conduita persoanei B

R(respecta acordul)

I(incalca acordul)

Conduita persoanei A

R(respecta acordul)

Celula I  RR

Celula II  RI

I(incalca acordul)

Celula III  IR

Celula IV  II

Raportand datele din aceasta matrice la utilitatile anticipate de fiecare dintre cele doua persoane, ordinea preferintelor persoane A si cele ale persoanei B este repartizata astfel:

Persoana A: IR>RR> II>RI

Persoana B: RI>RR>II>IR

Dupa cum vedem incalcarea acordului este cea mai avantajoasa conduita care se poate adopta de catre fiecare dintre cele doua persoane, acest tip de structurare a actiunilor face sa apara posibilitatea de a contracara efectele nedorite ale actiunilor ce urmaresc doar interesul personal.

Cheia comportamentelor individuale consta in celula I, deoarece nici unul dintre cei doi participanti nu poate miza pe un rezultat mai bun decat cel provenit dintr-o cooperare bazata pe respectarea acordului, orice incalcare a acordului contribuind la o inrautatire a propriei situatii.

Crescand numarul participantilor la interactiune se trece de la schimbul de bunuri private la schimbul de bunuri publice, a caror particularitate este contractul social.

Implicand in negocieri toti membrii comunitatii contractarea sociala are loc in doua etape , o etapa de contract cosntitutional, in care acordul este atins de baza unei alocari de drepturi individuale si o etapa post-constitutionala ,in cadrul careia indivizii ajung la un acord asupra partilor din costul bunurilor si servicilor consumate in comun. In acelasi timp ,aanjamentul contractual intre doua parti reduce la minimum costul tranzactiilor , pe cata vreme cresterea numarului de participanti multiplica alternativele potentiale la care se poate recurge si limiteaza posibilitatile de disputa intre parteneri schimbului. Acest aspect constituie punctul forte al teoriei producerii bunurilor publice ,teorie in care avem de-a face cu pozitia individului fata de normele acceptate pentru desfasurarea actiunii colective.

Bunurile publice sunt acea categorie de bunuri de care beneficiaza toti membrii societatii , iar consumul lor de catre un individ nu poate diminua partea ce revine pentru consum celorlalti membri ai societatii, de asemenea bunul public daca a fost produs nimeni nu poate fi exclus de la consumul acestuia , fie ca este vorba despre asigurarea ordinii publice, accesul intr-o institutie de invatamant , asistenta medicala sau justitia , fie ca ne referim la iluminatul public, folosirea seviciilor radio si de televiziune sau a retelei de cai rutiere.

Costul tranzactiei in cazul bunurilor publice fiind mult mai ridicate din cauza numarului mare de persoane implicate in acelasi proces de negociere sau de schimb conduc la aparitia pasagerului clandestin, adica a acelor persoane al caror interes este sa se asigure de beneficiile unor servicii sau bunurii consumate in comun , fara a participa la costurile aferente acestora.

Plecand de la constatarea ca economia de piata nu este in masura sa produca cu rezultate astfel de bunuri si servicii publice, precum si de la existeta unor pasageri clandestini care genereaza un esec al pietei Buchanan dezvolta urmatoarea argumentare:

- In adoptarea unei decizii de participare la realizarea unui bun public , individul trebuie sa cunoasca beneficiile si costurile contributiei la diferite nivele de cooperare, precum si numarul persoanelor care se estimeaza ca nu participa la realizarea bunului respectiv . Daca in grupul mic individul isi da seama ca propria-i comportare ii poate afecta si pe altii, in grupurile mari participantul individual nu considera ca actiunea sa poate exercita vreo influenta asupra actiunilor celorlalti membri ai grupului.

In procesul interacsiunii socilae exista actiuni care au consecinte doar pentru cei care le controleaza si actiuni ce au consecinte exterioare pentru indivizii care nu au nici un control asupra actiunilor. Daca pentru externalitatile negative problema care se pune este limitarea actiunii ,i cazul externalitatilor pozitive problema este cum si cat sa fie incurajate. O situatie speciala in care apar externalitati pozitive este plata costului unui bun public , cand actiunea fiecarui individ aduce consecinte pozitive pentru ceilalti , ajungandu-se practic la realizarea bunului public.

- Contributia la realizarea unui bun public de care vor beneficia si cei care se sustrag de la finantarea lui face ca cei care coopereaza sa aiba beneficii mai mici decat costurile cooperarii. In aceste conditii bunul public poate fi creat doar daca vor fi suficient de multi contribuabili pentru ca beneficiile sa depaseasca costurile asumate de fiecare individ.

- Comportamentul celor care beneficiaza de pe urma unui bun colectiv, fara a se angaja in costuri ,genereaza externalitate compensata prin impunerea de taxe si impozite pentru acoperirea costului de producere a bunului respectiv.

-Ar trebuie ca toti cei care nu coopereaza la realizarea bunului public sa fie sanctionati ,persoanele care contribuie la costurile aferente bunului public prefera sa ramana pasive, motivul fiind costurile marii pentru monitorizarea si aplicarea pedepsei, iar beneficiile de pe urma pedepsei sunt mici, deoarece se imparte la toti participantii la realizarea bunului public.

-Realizarea bunurilor si serviciilor publice presupune instituirea unei structuri de impozitare , regula unanimitatii din actiunea colectiva fiind inlocuita cu regula majoritatii .aceasta schimbarea echivaleza cu trecerea de la contractul constitutional , ce defineste drepturile individuale si regulile deciziei colective , la contractul post-constitutional , prin care avem posibilitatea sa analizam procesele politice ce implica schimburi de bunuri publice.

-Constrangerile asupra actiunii colective trebuie sa aiba baza constitutionala , deoarece in absenta acestora indivizii sunt stimulati sa investeasca resurse in asigurarea controlului asupra decizilor colective. Persoanele care controleaza luarea deciziilor colective sunt motivate de a folosi aceste mijloace pentru realizarea de bunuri private si mai putin pentru producerea de bunuri publice de care sa beneficieze toate persoanele din colectivitatea respectiva.

Din argumentarea lui Buchanan rezulta doua aspecte extrem de importante. In primul rand , o norma sau o regula este functionala in planul interactiunii in conditiile in care participantii sunt capabili sa imparta in mod adecvat costurile implicate de realizarea unui bun sau serviciu public, precum si sa genereze sactiuni pentru cei care se sustrag de la contributia realizarii bunului public. Pe langa normele si regulile actiunii colective , interesul individului este cel care ne arata cum anume functioneaza sistemul interactiunii si rationamentele ce stau la baza alegerilor individuale. In al doilea rand , este de retinut ca optimul individual nu coincide cu cel social, sau altfel spus, fiecare individ este tentat sa pledeze doar pentru propriile interese , fara sa tina seama de costurile acestui comportament pentru ceilalti membri ai grupului sau comunitatii respective.

Intrucat intr-o colectivitate mai mare sau mai mica este nevoie ce cineva sa-si asume responsabilitati, intrebarea care se pune este urmatoarea : care ar fi modalitatile prin care actiunile indivizilor sa poata atinge totusi optimul social? Discutarea solutiilor preconizate de Buchanan si a altor autori preocupati de ideea optimalitatii sociale va fi realizata in paginile care urmeaza.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate