Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
» Aspecte economico-financiare ale S.C. BOMBAT S.A.


Aspecte economico-financiare ale S.C. BOMBAT S.A.


Aspecte economico-financiare ale S.C. BOMBAT S.A.

1. PREZENTAREA GENERALA A FIRMEI



ORGANIZARE SI OBIECT DE ACTIVITATE

Societatea comerciala BOMBAT este persoana jurudica, avand forma unei societati pe actiuni. Aceasta isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si cu statutul acesteia.

Adresa

Str. Drumul Cetatii, nr.6, Bistrita, jud. BN

Telefon

Fax

e-mail

BOMBAT BOMBAT.ro

Pagina web

www.BOMBAT.ro

Nr inregistrare R.C.

Avand in vedere clasele de marime firma BOMBAT este o firma mare deoarece are un numar de angajati mai mare de 250. De asemenea, pe langa acest criteriu determinat, se poate lua in considerare si cifra de afaceri, profitul brut , marimea capitalului:

n     Cifra de afaceri – 53.887.905 euro

n     Profitul brut – 4.587.467 euro

n     Investitii – 3,8 euro

n     Capital propriu – 3.565.538 euro

Firma este lider pe piata romaneasca de baterii auto cu peste 50% cota de piata. Avand o politica de marketing orientata spre client, ridicarea continua a calitatii produselor este principala resursa de imbunatatire a imaginii de marca. Marca BOMBAT este bine cunoscuta si apreciata.

Firma a obtinut, din partea firmei germane de audit DQS, certificarea implementarii standardelor europene pentru managementul integrat, care include:

  • Managementul de calitate - ISO 9001
  • Managementul de calitate pentru industria constructoare de masini si componente auto - ISO/TS 16949
  • Managementul de mediu - ISO 14001
  • Managementul securitatii si sanatatii in munca - OHSAS 18001

Conform statutului BOMBAT S.A. obiectul principal de activitate al societatii e : productia de acumulatori, baterii si pile electrice.

1.2. SCURT ISTORIC

Prin Decretul Prezidential 257 s-a aprobat Studiul tehnico-economic pentru Interprinderea de acumulatoare Bistrita

1980 A fost pusa in functiune actuala societate, ca sectie a CICIM Bistrita, cu denumirea de Acumulatorul .

1983 A fost transformata in Fabrica Acumulatorul Bistrita, fara personalitate juridica, apartinand IPE – Bistrita.

1990 Prin HG 1256/1990 si legii 15/1990 Fabrica de acumulatoare devine Interprinderea de Acumulatoare Bistrita,cu personalitate juridica, independenta de I.P.E.

1991 In baza legii 31/1990 societatea se inregistreaza la Registrul comertului cu nr. de inregistrare J06/340/1991 cu numele de S.C BOMBAT SA.

1994-1995 Prima etapa de privatizare prin metoda MEBO.49% din capitalul societati este cumparat de angajati si conducere.

1996 Se incheie actiunea de privatizare intregul capital apartinind angajatilor si conducerii

1.3. MISIUNE. OBIECTIVE

Misiunea firmei

  1. Satisfactia clientilor

Vom incerca sa depasim asteptarile clientilor printr-o continua imbunatatire a calitatii produselor si serviciilor.

  1. Angajatii nostri

Oamenii sunt foarte importanti pentru noi. Vom investi pentru ridicarea nivelului de calificare a intregului personal, pentru imbunatatirea conditiilor de munca, pentru motivarea lor ca sa participe la obiectivele firmei

  1. Dezvoltarea firmei

n     Vom urmari cresterea si diversificarea activitatilor firmei, bazandu-ne pe actualele afaceri.

n     Pentru o buna dezvoltare, vom urmari armonizarea obiectivelor pe termen lung cu cele pe termen scurt.

  1. Protectia mediului

Vom investi pentru reducerea la minimum a gradului de risc privind contaminarea mediului si pentru a da incredere populatiei, ca la BOMBAT S.A., eliminarea noxelor in mediul ambiant este sub control.

  1. Satisfactia actionarilor

1.4. PRODUSE

Bateriile BOMBAT sunt recunoscute pentru performantele sale in conformitate cu cerintele standardelor europene. Astfel, bateria BOMBAT asigura o capacitate buna de demaraj in orice conditii meteorologice, si are o “durata de viata” de aproximativ 4 ani. Noile generatii de baterii sunt bine etansate , excluzandu-se astfel posibilitatea scurgerii de electrolit. Design-ul bateriei este atractiv prin etichete moderne, culori si forme adecvate. Sloganul firmei “Castigi din start” concluzioneaza toate aceste calitati ale produsului.

In anul 1996 BOMBAT a fost certificat de sistemul de management al calitatii conform ISO 9001 de catre TUV Suddeutschland Germania, iar in 2003 s-a recertificat de catre DQS Germania, sistemul de management al calitatii conform ISO 9001 si ISO/TS 16949 (standard specific industriei auto si componente auto).

Bateriile auto se folosesc la autovehicule de orice tip, tractoare, locomotive. Capacitatea bateriei se alege in functie de capacitatea cilindrica a masinii si combustibilul folosit.

BOMBAT realizeaza urmatoarele tipuri de baterii:

PREMIER

  • capace duplex cu indicator de stare si arestor de flacara integrat;
  • indicatorul arata gradul de incarcare a bateriei si nivelul electrolitului;
  • arestorul permite evacuarea gazelor din baterie si protejeaza bateria impotriva patrunderii flacarii in interiorul ei;
  • gratare expandate din aliaj PbCa;
  • autodescarcare si consum de apa foarte reduse;
  • maner pentru manipularea usoara a bateriei;
  • reciclabile, nepoluante pentru mediu;
  • recomandate pentru vehiculele moderne, recent aparute pe piata.

Aplicatii: Autoturisme si autoutilitare de mica capacitate

CYCLON

performanta recunoscuta de conducatorii auto de-a lungul timpului;

  • capace cu indicator de stare care arata gradul de incarcare a bateriei;
  • gratare expandate din aliaj PbCa;
  • autodescarcare si consum de apa foarte reduse;
  • maner pentru manipulare usoara;
  • reciclabile, nepoluante pentru mediu

Aplicatii: Autoturisme si autoutilitare de mica capacitate.

TORNADO

  • capace kamina cu indicator de stare si arestor de flacara integrat;
  • indicatorul arata gradul de incarcare a bateriei si nivelul electrolitului;
  • arestorul permite evacuarea gazelor din baterie si protejeaza bateria impotriva patrunderii flacarii in interiorul ei;
  • gratare expandate din aliaj PbCa;
  • autodescarcare si consum de apa foarte reduse;
  • maner pentru manipularea usoara a bateriei;
  • reciclabile, nepoluante pentru mediu;
  • recomandate pentru vehiculele moderne, recent aparute pe piata.

Aplicatii: Autoturisme si autoutilitare de mica capacitate

TERRA HD, TERRA PROFESSIONAL

  • putere mare de demaraj indiferent de sezon;
  • gratare radiale din aliaj PbSb2,5%;
  • consum scazut de apa;    
  • separatori din polietilena;
  • rezistenta foarte buna la vibratii datorita modului de impanare si a adezivului de rigidizare;
  • manere pentru manipulare usoara;
  • reciclabile, nepoluante pentru mediu.

Aplicatii: autovehicule transport marfa, utilaje agricole, autobuze

PILOT

  • siguranta in pornire indiferent de sezon;
  • gratare pozitive din aliaj PbSb1,7%Se si negative din aliaj PbCa;
  • autodescarcare si consum de apa reduse;
  • recomandat pentru vehiculele noi, moderne, cu motoare Diesel ;
  • reciclabile, nepoluante pentru mediu

Aplicatii: Autoturisme si autoutilitare de mica capacitate cu motoare diesel

STAR

  • placi pozitive tubulare, placi negative pastate;
  • separatori polietilena;
  • baterii realizate prin inserierea elementilor cu legaturi din cablu de cupru izolate si cu papuci la capat

Aplicatii: Iluminat vagoane de calatori

FORTE

  • placi pozitive tubulare, placi negative pastate;
  • separatori polietilena;
  • baterii realizate prin inserierea elementilor functie de tensiunea solicitata de beneficiar.
  • se executa la comanda baterii de tractiune formate din elemente din tabel sau din alte tipuri de elemente, la cerinta clientului.

Aplicatii: Alimentare electrica pentru electrocare, electrostivuitoare, transpalete

2. INDICATORI DE APRECIERE A ACTIVITATII INTREPRINDERII

Fiecare firma este nevoita sa‑si realizeze o strategie, nu numai de mentenanta ci si de expansiune pe piata. Elaborarea unei asemenea strategii reclama o aprofundata analiza prealabila a modului in care firma a folosit toate conditiile pe care le‑a avut la dispozitie si a rezultatelor financiare obtinute in stransa corelatie cu acele conditii. Firma este obligata sa cunoasca in orice moment raportul dintre efectul obtinut, pe de o parte, si efortul facut, pe de alta parte, sa‑l aprecieze si sa‑l prevada pentru viitor intr‑o viziune care sa‑i asigure o pozitie confortabila in confruntarea concurentiala de pe piata. Este vorba deci, de un instrument financiar adecvat care sa permita firmei efectuarea unei analize financiare corespunzatoare si formularea unei strategii competitive. Acest intrument financiar este format din ansamblul indicatorilor financiari.

In expresia lor cea mai simpla, indicatorii financiari sunt rapoarte semnificative intre doua marimi, sau grupe de marimi, din bilant si contul de profit si pierdere. Asemenea rapoarte trebuie sa permita efectuarea de aprecieri exacte asupra situatiei financiare a firmei si sa faciliteze adoptarea de decizii corecte privind evolutia financiara viitoare.

Indicatorii sunt insa necesari nu numai conducatorilor firmei, ci si tertilor care, in contact mai mult sau mai putin cu firma, doresc sa o aprecieze in vederea adoptarii deciziei de a continua sau nu relatiile.

Ideea calauzitoare in constructia indicatoriilor financiari consta in a stabili corelatii intre marimi intre care exista relatii de cauzalitate sau cel putin de conditionare. Pentru a asigura utilizabilitatea si mai ales caracterul semnificativ al indicatorilor, se impune limitarea numarului lor pentru a nu pierde esentialul fenomenului studiat , cu atat mai mult cu cat ei se utilizeaza in vederea asigurarii unei legaturi in timp si spatiu in scopul relevarii tendintelor in dinamica lor.

Indicatorii ilustreaza anumite fatade ale activitatii firmei. O conditie esentiala a supravietuirii si mai apoi a expansiunii o reprezinta echilibrul financiar; in cadrul acesteia importanta este si calitatea gestionarii capitalurilor atrase in circuit iar in legatura cu aceasta si gradul de indatorare a firmei ; in sfarsit, dar nu in ultimul rand, o deosebita importanta o prezinta profitabilitatea activitatii desfasurate, sau previzionate a se desfasura. Potrivit acestor laturi esentiale ale activitatii financiare ale firmei, indicatorii financiare pot fi grupati in patru grupe:

  • indicatori de profitabilitate
  • indicatori de lichiditate
  • indicatori de indatorare
  • indicatori de gestiune

2.1. INDICATORI DE PROFITABILITATE

Asigurarea solvabilitatii pe termen scurt si a lichiditatii imediate reprezinta conditii necesare , vitale, ale desfasurarii unei activitati eficiente. Daca se asigura si o gestionare rationala a capitalurilor atunci se atinge si obiectivul esential al firmei – obtinerea profitului. Astfel, este necesara constituirea unui sistem de masurare a profitabilitatii, adica a capacitatii de a obtine profit. Capacitatea de a produce profit poate fi apreciata numai in raport cu efortul depus, efort ce se exprima fie direct prin marimea capitalurilor folosite, fie indirect prin valoarea vanzarilor realizate. In cel de‑al doilea caz indicatorul de apreciere va purta denumirea de rata marjei brute (Mb), sau rata marjei nete (Mn) , potrivit profitului brut sau net functie de care marja se calculeaza. In primul caz indicatorul se va numi rata rentabilitatii economice (Re) sau rata rentabilitatii financiare (Rf) potrivit naturii capitalului in functie de care se calculeaza rentabilitata – intregul capital folosit sau numai capitalul propriu.Ca atare:

Indicatorii de rentabilitate (ultimii doi) pot fi dedusi si dintr‑o combinatie a indicatorilor de gestiune (coeficintul de rotatie a capitalului circulant) cu rata marjei brute sau nete. Astfel se poate dovedi ca nivelul rentabilitatii finale depinde, atat de profitul ce revine la un leu incasari, cat si de numarul de circuite pe care il savarseste capitalul total sau numai capitalul propriu intr‑un an de zile. Aceasta combinatie poarta denumirea de sistemul Dupont de Nemours.

Indicatorii de profitabilitate pentru S.C. BOMBAT S.A. pentru perioada 2004‑2007 sunt sintetizati in tabelul din figura 2 :

Figura 1. Tabel indicatorii de profitabilitate

Marja bruta

Marja neta

Rentabilitate economica (ROA)

Rentabilitate financiara (ROE)

Figura 2. Grafic evolutia indicatorilor de rentabilitate(%)

Urmarind valorile indicatorilor de profitabilitate pentru BOMBAT se poate observa ca toti au un trend descendent de la un an la altul.

Marja bruta si neta ne arata capacitatea firmei de a produce profit in raport cu vanzarile realizate. Acesti indicatori reflecta randamentul financiar al afacerilor firmei relevand cate unitati monetare reprezentand profit, revine la o unitate monetara incasata, ca urmare a vanzarii produselor. Astfel acest randament pentru BOMBAT scade, cu exceptia anului 2008 cand marja neta inregistreaza o usoara crestere, pentru restul anilor acesti doi indicatori scad usor in perioada 2005-2007 , urmand o scadere mai mare in anul 2007. Aceste rezultate sunt cauzate de cresterea cifrei de afaceri intr-un ritm mult mai alert decat cresterea profitului brut, respectiv a profitului net. Astfel evolutia cifrei de afaceri este de crestere de la un an la altul cu 15% in 2006 cu 50% in 2007, respectiv cu 21% in 2008 in timp ce profitul brut are cresteri multi mai mici : 2%, 16%, respectiv 31%, iar profitul net : 2%, 16% si 32%. Profitul a crescut cu un procent mai mic in 2007 (determinand cel mai mic nivel al marjei brute si nete si cea mai mare scadere fata de anii precedenti), datorita a doi factori importanti : cresterea continua a pretului plumbului aproape pe toata lungimea anului, crestere din care o parte a trebuit sa fie suportata pe costuri , datorita imposibilitatii de a corela imediat preturile bateriilor cu cel al pumbului si costurile financiare datorate cresterii ratei lei/euro, la sfarsitul anului.

Rentabilitatea economica scade si ea continu, valoarea ei ajungand aproape sa se injumatateasca in anul 2008 fata de anul 2005 de la 19% la 10.6%, ceea ce ne arata ca contributia elementelor patrimoniale la obtinerea profitului brut scade. Aceasta se datoreaza cresterii profitului brut intr-un rimt mai lent decat cresterea activelor totale.

Acelasi trend descendent il urmeaza si rentabilitatea financiara, indicator considerat cel mai sintetic, intrucat permite masurarea capacitatii intreprinderii si implicit a capitalului propriu, de a produce profit net (benficii). Rentabilitatea financiara a firmei BOMBAT scade dar intr-un ritm mai lent decat rentabilitatea economica, si ne arata ca eficienta cu care firma angajeaza capitalul actionarilor in afaceri scade. Acest fapt este cauzat de cresterea continua a capitalurilor proprii ale societatii cu 13% in 2006, 30% in 2007 si 80% in 2008 datorita majorarii de capital.

Se poate observa ca desi cifra de afaceri, activele totale si capitalurile proprii cresc de la un an la altul, acestea nu sunt urmate si de o crestere a profitului in aceeasi masura, acesta crescand intr-un ritm mai lent. Cauzele acestui rezultat sunt creditele pe termen scurt si pe termen lung (in 2007, 2008) si de asemenea investitiile mari realizate de firma BOMBAT pe aceasta perioada care au determinat costuri insemnate ce au diminuat beneficiile realizate pe timpul unui an. Totusi cifra de afaceri a crescut continu si cu procente insemnate, ceea ce e un beneficiu important pentru firma. Desi indicatorii de profitabilitate au scazut, acesta a fost un risc asumat pentru ca firma BOMBAT sa devina o intreprindere dinamica cu o dezvoltare permanenta, care totodata a reusit sa aiba un profit in crestere ca si volum.

2.1.1. Cifra de afaceri

Cifra de afaceri reprezinta efectul exprimat valoric al tuturor incasarilor din vanzarea produselor (marfurilor) lucrarilor sau serviciilor prestate din activitate proprie (iesirile valorificate sau finalizate).

Cifra de afaceri neta evidentiaza dimensiunea portofoliului de afaceri realizate de o societate comerciala in relatie cu diferiti parteneri. Fiind un indicator de volum, cifra de afaceri neta reflecta atat latura comerciala a unei firme producatoare (prin productia vanduta - Qv), cat si volumul activitatii desfasurate de o firma axata pe vanzari (prin vanzarile de marfuri- VM) si subventiile din exploatare aferente cifrei de afaceri neta (SE).

VM reprezinta volumul marfurilor vandute

Qv reprezinta productia vanduta

SE reprezinta subventiile de exploatare

Cifra de afaceri neta aferenta vanzarilor poate fi majorata fie printr-un volum sporit al bunurilor vandute, fie prin cresterea preturile practicate, fie prin ambele metode. Capacitatea intreprinderii de a schimba unul sau ambii factori va depinde de cererea pentru produsele intreprinderii, de pozitia firmei in competitia in care s-a angajat precum si de conditiile oferite intreprinzatorului de mediul economic.

Indicatorul cifra de afaceri neta este determinat explicit in cadrul rubricilor solicitate pentru prezentarea Contului de Profit si Pierdere.

Cifra de afaceri a firmei BOMBAT in anii 2005‑2008 este formata din productia vanduta si veniturile din vanzarea marfurilor. Aceasta atinge urmatoarele valori :

Figura 3. Tabel cifra de afaceri neta

Lei

CAN

93.966.780

108.904.591

163.001.081

198,452,987

Qv

90.691.050

105.104.341

158.178.929

193,749,388

VM

3.275.730

3.800.250

4.822.152

4,703,599

Se poate observa ca cifra de afaceri pentru BOMBAT creste de la un an la altul, intr-un ritm foarte accentuat in anul 2008 respectiv cu % 82 fata de anul 2006.

Figura 4. Grafic evolutia cifrei de afaceri

Aceasta crestere se datoreaza in cea mai mare parte cresterii cantitatii productiei vandute.

Productia de baterii BOMBAT este adresata pentru trei segmente de piata :

  • Piata producatorilor de automobile sau OEM (Original Equipment manufacturer)
  • Piata de piese schimb romaneasca
  • Exportul

Vanzarile pe cele trei segmente de piata au avut urmatoarea evolutie (in Mwh):

Figura 5. Tabel vanzari pe segmente de piata

Vanzari Mwh

Indici cu baza in lant (%)

OEM

Piese schimb

Export

TOTAL

(1 Mwh= 1389 baterii 12V*60Ah)

In anul 2006 livrarile catre producatorul de automobil Dacia Pitesti a avut din nou o crestere buna, de 36,58%. Firma BOMBAT s-a pastrat ca furnizor unic pentru Dacia, iar la sfarsitul acestui an a fost calificata ca furnizor regional Renault. In acest an au existat cereri si din partea altor producatori de automobile, dar din motive de capacitate si din dorinta de a respecta angajamentele fata de actualii clienti, BOMBAT a amanat aceste colaborari.

Pe piata pieselor de schimb s-a inregistrat o scadere fata de 2005. Diferentele negative fata de anul precedent au aparut in trimestrul IV, datorita vremii deosebit de calde pentru acea perioada. Pentru BOMBAT acesta este cel mai important segment de piata, de aceea s-au dezvoltat noi produse dedicate unor nise de piata, pastrandu-se cota de piata, care ramane in jur de 60%.

Exportul a avut ritmul cel mai mare de crestere dintre toate segmntele de piata, de 45%. Exportul majoritar al bateriilor BOMBAT a fost pe piata Frantei, 58% din total exporturi. Gama de produse pe acasta piata este foarte larga.

In anul 2007 in ce priveste piata OEM, au crescut livrarile la Renault – Dacia, firma BOMBAT angajandu-se sa livreze pentru toata dezvoltarea ce va avea loc anii viitori, la Pitesti. A avut loc o colaborare buna cu specialistii de la Renault, pentru validarea altor produse si pentru imbunatatirea performantelor proceselor, in asa fel incat sa se asigure o calitate buna a bateriilor livrate pentru dotarea intaia. Incepand cu semestrul II, 2008, pe acesta piata se vor livra baterii si la PSA, fabrica Peugeot Slovacia.

Pe piata pieselor de schimb Romania, au scazut din nou livrarile fata de anul precedent. Cota de piata a fost de 56,35%. Pentru intarirea fortei de competitie, s-au lansat game de produse noi. Pentru automobile, bateriile Premier, destinate automobilelor de lux, iar pentru camioane si autobuze, bateriile Terra Profesional, cu performante imbunatatite fata de gama Terra.

Exportul, a avut cresterea cea mai spectaculoasa, crescand cu 81%, fata de anul precedent. BOMBAT s-a dezvoltat pe piete pe care lucra de mult timp, cum ar fi Franta, Italia, Portugalia, dar au atacat si altele noi, cum ar fi Spania. Piata externa ofera cel mai bun potential de dezvoltare si pentru viitor, de aceea BOMBAT se va extinde tot mai mult pe aceasta piata, fara a se neglija piata interna.

In anul 2008 Dupa cum se vede ći din datele de mai sus, datoram exportului cresterea vanzarilor totale pe 2008, cu peste 16% fařa de anul 2007. Pentru a creste exportul cu aproape 50%, ne-am pastrat clientii pe care ii aveam in 2007 si am castigat altii noi. As mentiona dintre extinderile noastre pe export in 2008, dublarea vanzarilor fata de 2007 pe Italia si primii clienti pe piata Spaniei.

Exportul After market (AM), a depasit 50 % din total livrari 2008. Tot pe aceasta piata ne bazam si in anul 2009, pentru a creste vanzarile fata de 2008. Vom dezvolta actualele piete de export, exceptie Franta unde avem deja o cota de piata de 8-10%, iar ca posibile noi piete avem in vedere Germania si Tarile Baltice. Facem de asemenea eforturi si pentru a recastiga o parte din piata nationala piese schimb (AM). In acest sens investim in continuare in Centre comerciale BOMBAT. Astfel pe langa centrele Deva, Brasov, Ramnicu Valcea, Craiova, Bucuresti, Iasi, deja deschise, vom mai deschide in anul 2009 si 2010 la Oradea, Braila si inca un centru in Bucuresti. Am imbunatatit si strategia si politicile de marketing, pe anul 2009, in acelasi scop de a recastiga o parte din piata AM Romania.

2.1.2. Profitul (rezultatul exercitiului)

Obtinerea profitului este scopul esential al oricarui intreprinzator, acesta fiind obiectivul fundamental care ii motiveaza comportamentul si ii conditioneaza organizarea intregii activitati. Cea mai simpla definire a notiunii, acceptata si in sistemul actual, defineste profitul ca diferenta intre venitul total pe de o parte si costul total pe de alta parte.

Marimea – in suma absoluta ‑ a acestuia depinde de trei elemente:

volumul vinzarilor

pretul de vanzare

costul unitar de fabricatie

De asemenea, marimea rezultatului brut depinde de rezultatele obtinute pe cele trei tipuri de activitati : exploatare, financiara si extraordinara. Apoi, rezultatul net al exercitiului depinde de marimea rezultatului brut si a impozitului pe profit.

Situatia profitului pentru firma BOMBAT:

Rezultatul net al exercitiului este reprezentat pe toti anii de profit si se afla intr‑un ritm de crestere de la un an la altul, mai accentuat in anul 2008 (I 08/07 RC = 132,07% > I 07/06 RC =116,40% > I 06/05 RC = 101,45 %) . Aceasta evolutie trebuie explicata prin prisma evolutiei veniturilor si cheltuielilor firmei BOMBAT, pe fiecare element de venituri si cheltuieli clasificate dupa natura.

Figura 6. Tabel profitul si rezultatele principalelor activitati

Rezultatul din exploatare

(profitul)

‑ venituri din exploatare

‑ cheltuieli din exploatare

Rezultatul financiar:

(pierdere)

921.231

‑ venituri financiare

‑ cheltuili financiare

Rezultatul extraordinar

Venituri Totale

Cheltuili Totale

Rezultatul (profitul) brut

Impozit pe profit

Rezultatul (profitul) net

Figura 7. Grafic evolutia rezultatelor

In 2006 rezultatul brut al exercitiului este caracterizat in evolutie printr‑un ritm de crestere care e mai lent. Pe total activitate cresterea mai mica a rezultatului brut e datorata cresterii cheltuielilor totale intr‑un ritm mai accentuat decat a veniturilor totale: I 06/05 CT = 125,17% > I 06/05 VT = 122,24%)

Pe cele trei activitati cresterea usoara a rezultatului brut s‑a datorat:

  • Scaderea rezultatului din exploatare cu 5 % datorita cresterii mai mari a cheltuielilor din exploatare decat a veniturilor din exploatare: I 06/05 CEXP = 125,85 % > I 06/05 VEXP = 121,75% ‑ factor cu influenta negativa asupra rezultatului brut al anului 2006.
  • Diminuarii pierderii financiare cu 90% fata de anul precedent, acest aspect favorabil cresterii rezultatului brut fata de anul 2005 datorandu‑se cresterii veniturilor financiare cu aproape 80% fata de scaderea cheltuielilor financiare cu 9% : I 06/05 VF = 180,80 % > > I 06/05 CF = 91,66 %).
  • Rezultatul extraordinar nu are nici o infleunta asupra rezultatului brut deoarece nu s‑a inregistrat nici in acest an activitate extraordinara.

Impozitul pe profit creste cu 4,58%, chiar daca rezultatul brut a inregistrat o crestere usoara de 1,94%. Situatia este explicata prin prisma existentei unui volum al veniturilor neimpozabile cu mult superior decat volumul cheltuielilor nedeductibile in 2006, comparativ cu 2005.

In 2007 rezultatul brut al exercitiului inregistreaza cresterea cea mai mare din aceasta perioada cu 16% fata de anul precedent.

Pe total activitate cresterea mai mare a rezultatului brut e datorata cresterii atat a veniturilor cat si a cheltuielilor totale cu aproximativ 60% fata de anul 2006.

Pe cele trei activitati cresterea pronuntata a rezultatului brut s‑a datorat:

  • Cresterii rezultatului din exploatare cu 43% datorita cresterii atat a veniturilor din exploatare (cu 56%) cat si a cheltuielilor din exploatare cu 58% - factor cu influenta pozitiva asupra rezultatului brut al anului 2007.     Aceasta crestere importanta este efectul cresterii productiei, deaoarece s-a investiti intr-o noua capacitate de productie.
  • Accentuarii puternice a pierderii financiare fata de anul precedent. La realizarea acestui rezultat au contribuit veniturile financiare care au crescut de 2 ori si cheltuielile financiare care au crescut de 4 ori. Aceste evolutii seminificative s-au datorat fluctuatiilor euro din anul 2007, perioada in care firma BOMBAT a contractat mai multe credite atat pe termen scurt cat si pe termen lung.
  • Rezultatul extraordinar nu are nici o infleunta asupra rezultatului brut deoarece nu s‑a inregistrat nici in acest an activitate extraordinara.

Impozitul pe profit creste cu 14%, si aceasta se datoreaza cresterii profitului brut cu 16%.

In 2008 rezultatul brut al exercitiului inregistreaza cresterea cea mai mare din aceasta perioada cu 32% fata de anul precedent.

Pe total activitate cresterea mai mare a rezultatului brut e datorata cresterii atat a veniturilor cat si a cheltuielilor totale cu aproximativ 20% fata de anul 2007.

Pe cele trei activitati cresterea pronuntata a rezultatului brut s‑a datorat:

  • Cresterii rezultatului din exploatare cu 38% datorita cresterii atat a veniturilor din exploatare (cu 18%) cat si a cheltuielilor din exploatare cu 16% - factor cu influenta pozitiva asupra rezultatului brut al anului 2008. Aceasta crestere importanta este efectul cresterii productiei, deaoarece s-a investiti intr-o noua capacitate de productie.
  • Accentuarii puternice a pierderii financiare fata de anul precedent. La realizarea acestui rezultat au contribuit veniturile financiare care au crescut de 3 ori si cheltuielile financiare care au crescut de 2 ori. Aceste evolutii seminificative s-au datorat fluctuatiilor euro din anul 2008, perioada in care firma BOMBAT a contractat mai multe credite atat pe termen scurt cat si pe termen lung.
  • Rezultatul extraordinar nu are nici o infleunta asupra rezultatului brut deoarece nu s‑a inregistrat nici in acest an activitate extraordinara.

Impozitul pe profit creste cu 31%, si aceasta se datoreaza cresterii profitului brut cu 29%.

Se poate concluziona astfel ca profitul brut, respectiv profitul net au un ritm de crestere mai lent decat celelalte elemente care intra in calculul indicatorilor de profitabilitate, datorita existentei si accentuarii pierderii financiare in anul 2007 si 2008 care duc la diminuarea cresterii aduse de rezultatul din exploatare.

2.2. INDICATORI DE LICHIDITATE

Prin utilizarea indicatorilor de lichiditate se are in vedere relevarea echilibrului financiar pe termen scurt, adica cel aferent modului de utilizare a capitalului circulant.

In acest context se folosesc urmatorii indicatori:

  • Lichiditate generala     care exprima capacitatea firmei de a‑si onora obligatiile pe seama activelor circulante existente in patrimoniu :

Lg – indicatorul lichiditatii generale

Ac – activele circulante la momentul t

Ds – datoriile pe termen scurt la momentul t

Pentru a putea trage concluzii valabile din nivelul lichiditatii generale este nevoie sa se studieze dinamica ei pentru un sir de momente dintr‑o perioada suficient de lunga, spre a putea depista tendinta. Indicatorul luat in sens matematic poate fi unitar, supraunitar sau subunitar. Din punct de vedere financiar este de dorit un raport supraunitar, deoarece o parte a activelor circulante, si anume valorile de exploatare, se finanteaza nu pe seama datoriilor pe termen scurt ci pe seama fondului de rulment net care este capitalul permanent.

  • Lichiditatea imediata

Trebuie sa remarcam, ca nu intreg capitalul plasat in intreaga masa a activelor circulante este disponibil la momentul „t” pentru a onora datoriile pe termen scurt scadente. Pentru acest motiv, pe langa indicatorul Lg, se construieste si indicatorul lichiditate imediata:

Unde:

Li – indicatorul lichiditatii imediat

Vex – valori de exploatare

Sensul pozitiv, din punct de vedere economic, al acestui raport ar fi supraunitar sau cel putin unitar, ceea ce ar arata capacitatea firmei de a‑si onora obligatiile la scadenta.

  • Coeficientul de finantare stabila

Unde :

FRN – fondul de rulment net la momentul „t”

Fs – coeficientul de finantare stabila

Indicatorul sugereaza nivelul marjei de siguranta de care se bucura firma in ceeace priveste finantarea activelor circulante.

  • Coeficientul de finantare a stocului

Folosind datele din bilantul firmei BOMBAT pentru anii 2004 – 2007, indicatorii de lichiditate au rmatoarele valori :

Figura 8. Tabel indicatorii de lichiditate

Lg

Li

Fs

As

Figura 9. Grafic evolutia indicatorului de lichiditate

Lichiditatea generala este foarte buna, evolueaza ascendent pe toti anii observati, mai accentuat in 2008, cu exceptia anului 2007 (cand datoriile pe termen scurt cresc mult mai mult decat activele circulante).Valoarea indicatorului fiind mai mare ca 1 pe toata perioada, arata ca firma BOMBAT are capacitatea de a-si onora obligatiile pe seama activelor circulante existente in patrimoniu. Aceasta marime a indicatorului este data de existenta fondului de rulment.

Se observa de asemenea ca indicatorul lichiditatii imediata este supraunitar pe toti anii. Se inregistreaza astfel o acoperire imediata excedentara in crestere in 2005, 2006 iar in 2008 mult mai excedentare si intr-o usoara scadere in 2007. Putem aprecia in acest caz ca exista un nivel prea mare al activelor foarte lichide (creante si trezorerie) si al creantelor pentru a acoperi nevoile de finantare pe termen scurt.

Coeficientul de finantare stabila creste in anul 2005, iar apoi scade continu in 2006 si 2007, ceea ce arata ca nivelul marjei de siguranta necesara asigurarii continuitatii procesului productiv, in cazul aparitiei unor fenomene nedorite, in ceea ce priveste finantarea activelor circulante este in scadere, dar totusi exista.

In ceea ce priveste coeficientul de finantare a stocului, se observa ca este mai mare ca 1 pe toata perioada si este intr-o crestere continua ceea ce sugereaza ca privind finantarea stocurilor, nivelul marjei de siguranta este in crestere.

2.2.1. Datorii pe termen scurt

Datoriile pe termen scurt sunt acele datorii care trebuie platite intr‑o perioada mai mica de 1 an. Datoriile sunt generate in relatiile cu tertii si in functie de natura lor se clasifica astfel:

1) Datorii financiar-bancare reprezentate de: imprumuturi din emisiunea de obligatiuni reprezentate de valoarea obligatiunilor emise de catre o intreprindere precum si de dobanzile de platit aferente si creditele bancare reprezentate de imprumuturile contractate de la banci de catre o intreprindere precum si de dobanzile de platit aferente.

2) Datorii comerciale sau creditul furnizor, forma a creditului comercial, exprima obligatiile intreprinderii fata de furnizori cu privire la materiile prime, materiale, energie, apa, gaz, utilaje sau alte servicii. Capitalurile atrase sub forma creditului furnizor sunt cu atat mai avantajoase cu cat, in general, ele nu sunt oneroase.

3) Datorii legate de grup imprumuturile primite de la societati din cadrul grupului reprezentate de eventualele ajutoare financiare primite de la societati din cadrul grupului de catre o intreprindere precum si de eventualele dobanzi aferente.

4) Datorii fata de salariati: salarii nete cuvenite angajatilor, indemnizatii si ajutoare d acordat in diferite situatii.

5)Datoriile fata de buget (stat) reprezentate de impozitele, taxele si contributiile de platit catre buget.

6) Datoriile fata de actionari/asociati reprezentate de: imprumuturile primite de la actionari/asociati si dobanzile de platit aferente; dividendele de platit actionarilor/asociati; sumele de platit in cazul retragerii sau excluderii unui actionar/asociat.

7) Alte datorii unde includem datoriile fata de alti creditori reprezentate de obligatii ale intreprinderii care nu se incadreaza in nici o categorie de mai sus.

Exploatand informatiile analitice privind datoriile intreprinderii BOMBAT furnizate de Nota 5 la situatiile financiare si anume „Situatia creantelor si datoriilor” constatam urmatoarele:

  • Entitatea dispune de credite bancare, iar celelalte sursele de finantare pe termen scurt provin din: datorii comerciale (datorii fata de furnizori), datorii fata de salariati, datorii fiscale, datorii fata de actionari (referitoare la dividende de plata) si alte datorii.
  • Nu exista plati restante, toate datoriile entitatii fiind in termen

Prezentam mai jos evolutia datoriilor (propriu-zise) ale entitatii,detaliate dupa natura avand in vedere ca „datoriile comerciale” sunt reprezentate de datorii fata de furnizorii de materii prime, „datoriile sociale” sunt reprezentate de datorii fata de salariati si partea corespunzatoare din asigurarile sociale si somaj, impozitele si taxele reprezinta in fapt „datorii fiscale”, „datoriile fata de actionari” sunt reprezentate in intregime de dividende de plata iar la „alte datorii” se cuprind datoriile intreprinderii fata de creditori diversi.

Figura 10. Tabel datoriile pe termen scurt

Valori absolute

Indici cu baza in lant(%)

Total din care:

Datorii comerciale

Datorii financiare

Datorii sociale

Datorii fiscale

Datorii fata de actionari

Alte datorii

Din analiza ritmului de evolutie al datoriilor pe total si pe componente pe perioada 2005-2008 se constata urmatoarele:

Totalul datoriilor creste de la un an la altul intr‑un ritm mai accentuat in anul 2007 cand inregistreaza o valoarea mai mare decat dublu fata de 2006, an in care au crescut cu 11,76% , iar in 2008 s‑a realizat o scadere de 21,14%. Pe elemente componente situatia se prezinta diferentiat:

Datoriile comerciale au un ritm de crestere apropiat in primi ani (cu 41,94% si 56,67%) si o scadere in anul 2008 de 31% si aceasta se datoreaza faptului ca o parte a materiilor prime au avut un pret de achizitie in scadere continua (de exemplu plumbul)

Datoriile financiare‑bancare sunt reprezentate de credite bancare care scad in 2006 cu 18% fata de anul precedent. Anul 2007 a fost caracterizat de o crestere de 3,5 ori a datoriilor financiare, datorita cresterii productiei si necesitatii de crestere a fondului de sustinere a acesteia pentru ca pretul plumblui a crescut mult. Aceste credite asigura, in general, acoperirea unor nevoi curente determinate de activitatea intreprinderii si care vizeaza generarea unor beneficii economice viitoare. In anul 2008 au inregistrat o fluctuatie foarte mica datorita rambursarii unor rate din credit.

Datoriile sociale cresc doar 10% in 2006. Aceste cresteri sunt datorate cresterii numarului de salariati de la 520 ‑ la 545 in anul 2005 si 591 in anul 2006 si datorita cresterii salariului in fiecare an, cu ritmuri diferite de crestere (mai pronuntat in 2005). In anul 2007 se inregistreaza o usoara scadere de 3% a acestor datorii, iar in 2008 are o crestere mai accentuata datorita cresterii numarului de angajati la 670 si a salariului.

Datoriile fiscale scad in anul 2006 cu 8.64% deaoarece fata de anul anterior TVA-ul de plata este mai mic, in 2007 cresc datoriile fiscale de 2,6 ori pentru ca impozitul pe profit e mai mare (creste profitul) si TVA-ul de plata e mult mai mare fata de perioada precedenta, iar in 2008 aceste datorii scad cu 50% datorita faptului ca avanzarile pentru export au fost mari si acestea nu au generat TVA de plata.

2.2.2. Fond de rulment net. Necesar de fond de rulment

Problema exigibilitatii resurselor de capital si a lichiditatii activelor este considerata una din problemele cheie ale gestiunii financiare a intreprinderii si in egala masura a chilibrului financiar. Aceasta deoarece, echilibrul financiar al intreprinderii, conditie a finantarii optime a ciclurilor de exploatare, rezulta tocmai din confruntarea permanenta dintre lichiditatea activelor si exigibilitatea datoriilor. Pornind de la necesitatea verificarii permanente a existentei echilibrului financiar, in practica financiara se opereaza cu indicatorul fond de rulment. Acest „senzor” este considerat principalul instrument menit sa serveasca aprecierii existentei si consistentei acestui echilibru.

Exista mai multe modalitati de a opera cu acest fond, precum si de a‑l determina . Astfel se vorbeste de fond de rulment brut ca fiind diferenta dintre capitalul total (Ct) si activele imobilizate (Ai), ceea c inseamna ca el reprezinta partea din capitalul intreprinderii folosita pentru finantarea activelor circulante :

FRB= Ac=Ct‑Ai

Apoi se vorbeste de fondul de rulment nt (FRN) sau financiar, care se dtermina prin deducerea din fondul de rulment brut a datoriilor pe termen scurt (DTS):

FRN = FRB- DTS = Ac-DTS

Autorii francezi citati mai sus il definesc in ultima instanta ca fiind partea din capitalul permanent folosita pentru finantarea activelor circulante, determinandu-se ca diferenta intre capitalul permanent si activele imobilizate. Acest lucru rezulta , in mod evident prin dezvoltarea ultimei relatii :

FRN = Cp-Ai

In privinta marimii fondului de rulment net exista trei posibilitati, fiacare dintre ele avand semnificatii precise din punct de vedere al finantarii activitatii intreprinderii si a infaptuirii echilibrului ei financiar .

  • Fondul de rulment este o marime nEgativa (FRN <0) : echilibrul financiar este compromis, fara consistenta
  • Fondul de rulment este egal cu 0 : echilibrul financiar fragil, consistenta discutabila
  • Fondul de rulment este o marime pozitiva (FRN >0) : echilibrul financiar consistent, intreprinderea dispune de o marja de siguranta necesara functionarii ei cotidiene

Necesarul de fond de rulment exprima nevoile de finantare a activelor circulante pentru savarsirea normala a ciclului de exploatare. Marimea necesarului de fond de rulmnt da o imagine asupra efortului financiar pe care trebuie sa-l faca intreprinderea fie prin contributii proprii la capitalul propriu, fie prin indatorare (capitalul imprumutat).

Necesarul de fond de rulment este determinat de volumul activitatiilor programate de a se realiza si conditiile de dsfasurare a acestora. Volumul activitatilor programate se apreciaza prin intermediul consumurilor de valori materiale si servicii reclamate de ciclul de exploatare.

Necesarul de fond de rulment indica nivelului capitalului circulant care urmeaza sa fie invstiti in active circulante.

In cazul firmei BOMBAT , fondul de rulment net (FRN) ia urmatoarele valori:

: 25.046.504 lei

: 26.173.956 lei

: 36.756.248 lei

89,248,116 lei

Se observa ca pe toata perioada analizata FRN are o valoare pozitiva si in crestere, ceea ce inseamna ca intreprinderea dispune, in ceea ce priveste echilibrul sau financiar, de acea marja de siguranta necesara functionarii. Observam in anul 2008 o crestere foarte mare datorita cresterii capitalului propriu intr-un ritm mai accelerat decat cel al activelor imobilizate. Exisenta fondului de rulment (Capital permanent > Active imobilizate) ii permite acesteia sa-si asigure un nivel bun si sigur, pentru acele active circulante, a caror permanenta este absolut necesara pentru buna ei functionare : stocuri pentru exploatare minime, stocuri realizabile pe termen scurt minime, precum si disponibilitati in cont si in casa minime.

2.2.3. Gestiunea trezoreriei

Trezoreria reprezinta totalitatea activitatiilor financiare specifice managementului fluxurilor de intrare si iessire de moneda, de administrare a lichiditatiilor si a creditelor pe termen scurt.

Problematica trezoreriei se inscrie intre activitatiile financiare desfasurate la nivelul intreprinderii si se refera la resursele care se degaja din activitatiile desfasurate si asigurarea echilibrului dintre incasari si plati printr-o gestiune eficienta.

Prin intermediul trezoreriei fiecare intreprindere isi evalueaza nevoile de capital, in functie de plasamentele stabile si plasamentele ciclice si determina izvorul resurselor de finantare, in acest fel realizandu-se echilibrul dintre nevoile de finantare si capitalurile procurate cu costurile convenabile.

Pentreu efectuarea cheltuielilor legate de cele doua tipuri de plasamente, se realizeaza un sir continu de plati din cont, iar refacerea capitalurilor se face prin incasari in cont ca urmare a vanzarilor bunurilor. Deoarece zilnic, intre plati si incasari nu exista egalitate, trezoreria initiaza modalitatile de echilibru. De aceea echilibrarea bugetului trezoreriei este o activitate complexa.

Echilibrul financiar se exteriorizeaza prin gradul de solvabilitate al intreprinderii care exprima capacitatea acesteia de a plati la scadenta datoriile fata de creditorii sai.

Societatea comerciala BOMBAT este incadrata la categoria „entitati mari” astfel ca aceasta este obligata sa raporteze situatiile financiare in formatul complet, cu toate cele cinci componente obligatoriu de intocmit si raportat. Ca atare „Situatia fluxurilor de trezorerie” este intocmita si raportata prin situatiile financiare anuale ale societatii analizate.

Figura 11. Tabel -valorile trezoreriei

TR

(total)

1.274.000

-564.100

1.236.000

50.417.000

TR (exploatare si alte activitati)

16.127.000

TR (investitii si finantare)

34.290.000

Se poate constata ca intreprinderea realizeaza deficit de trezorerie pe anul 2006 si excedent de trezorerie in anul 2005, 2007 si o crestere mult mai mare in 2008. Cele doua categorii de activitati (exploatare, respectiv investitii si finantare) genereaza efecte diferite in fiecare an, datorita unei evolutii diferite. Astfel:

  • In anul 2006 deficitul de trezorerie este generat in mare de deficitul important inregistrat la activitatea de investitii si finantare (in raport cu valorile mai mici ale activitatii de exploatare)
  • In anul 2005 si 2007 excedentul de trezorerie este datorat excedentului mare din activitatea de exploatare (in raport cu valoarea trezoreriei din activitate de investitii si finatare) iar in 2008 este datorat excedentului din activitatea de investitii si finantare.

Anul 2006 se finalizeaza printr‑un deficit de trezorerie datorita urmatorilor factori:

Activitatea de exploatare se concretizeaza intr‑un excedent mai mare ca cel al anului precedent , cu o crestere de 30%, datorita ritmului de crestere al incasarilor mai mare decat cel al platilor (crestere de 8% pentru incasari si de 5% pentru plati), specifice activitatii de exploatare.

Activitatea de investitii inregistreaza cel mai mare deficit de pe perioada analizata, pierderea inregistrata fiind de 2 ori mai mare decat cea a anului precedent . Acest rezultat este cauzat de volumul mare de investitii in active corporale. Activitatea de finantare este si ea un factor cu influenta negativa asupra deficitului de trezorerie inregistrat in anul 2006.

Anul 2007 este caracterizat de un excedent de trezorerie, intr-o valoare apropiata de cel din anul 2005. Influentele acestui rezultat sunt:

Activitatea de exploatare, care s-a incheiat cu o trezorerie pozitiva, mai mica fata de anul 2006, deoarece platile aferente acestor activitati sunt mai apropiate de intrarile de numerar.

Activitatea de investitii si finantare reflecta si de aceasta data faptul ca si in acest an investitiile in active fixe au continuat. Creditul pe termen lung folosit pentru aceste activitati a influentat de asemenea rezultatul negativ al trezoreriei prin platile de dobanzi.

Anul 2008 excedentul de trezorerie este intr-o valoare foarte mare fata de anii anteriori deoarece:

Activitatea de exploatare, care s-a incheiat cu o trezorerie pozitiva, mult mai mare fata de anul 2007, deoarece intrarile de numerar sunt mult mai mari decat platiile aferente acestor activitati datorita si mariri capacitatii firmei de a produce prin Capacitatea 2.

Activitatea de investitii si finantare creste in valoare si ea foarte mult datorita majorarii de capital.

Trezoreria zilnica este urmarita de directorul tehnic si are urmatorul model:

DATA

SOLD LEI

EURO

DOLARI

INCASARI

Cecuri primite

Cecuri depuse la banca

Cecuri de incasat

Incasari cu O.P.

Incasari Dacia

COMPENSARI PE CIRCUIT

Compensari finalizate    Sometra

alti furniz.

CREDITE

facilitate

overdraft

investitii

Alte credite

Incasari vazare valuta in lei

TOTAL INCASARI

INCASARI VALUTA

EURO

DOLARI

DISPONIBIL LEI (1+18)

DISPONIBIL EURO (2+20)

DISPONIBIL $ (3+21)

PLATI

PLATI EXTERNE

EURO

ROL

VANZARE VALUTA EURO

TOTAL

Cecuri si B.O. emise

Salarii

Imp. la buget af. SAL.

TVA

IMP. PROFIT

IMP. LOCALE

TOTAL (31 la 25)

Rambursare credite

Dobanzi bancare

Comisioane

TOTAL (37 la 39)

Plati utilitati- serv

energie electrica

apa

gaz

telefoane

transport

reclama si publicitate

antidot

pachete

TOTAL (42 la 49)

Plati materii si materiale

Sometra

PBOMBAT

Neferal

Acumulatori deseu

Alte materiale

ALTE PLATI

TOTAL (52 LA 57)

INVESTITII

PLATI LEI (30+36+40+50+58+59)

PLATI EURO (29)

DISPONIBIL LEI (22-60)

DISPONIBIL EURO (23-61)

2.3. INDICATORI DE INDATORARE

In legatura cu solvabilitatea firmei, se pune inevitabil problema indatorarii ei, si anume cat din lichiditatea imediata este asigurata pe seama resurselor proprii si cat pe seama datoriilor pe termen scurt. Indatorarea firmei asigura actionariatului existent pastrarea controlului asupra firmei, dar in acelasi timp amplifica si riscul la care acesta se expune. Indicatorii de indatorare realizeaza o comparare a capitalurilor imprumutate, fie cu totalul capitalurilor folosite, fie numai cu capitalul propriu, fie prin prisma acoperirii riscurilor. Indicatorii de indatorare sunt urmatorii :

  • Coeficientul de indatorare globala raporteaza totalul datoriilor firmei la activul ei, activ care exprima intregul capital folosit :

Dl= datorii pe termen lung

Dm= datorii pe termen mediu

Ds= datorii pe termen scurt

TA= total active

  • Coeficientul de acoperire a cheltuielilor financiare ne arata de cate ori profitul brut e mai mare decat valoarea cheltuielilor financiare.

Pb= profitul brut

Cf= cheltuieli financiare

  • Gradul de libertate financiara indica gradul de autonomie financiara pe termen mediu si lung.

Cpp= capitalul permanent

Figura 12. Tabel indicatorii de indatorare

Ig

Caf

GL

Dl+Dm=0

Dl+Dm=0

Se poate observa din datele de mai sus ca coeficientul de indatorare globala este mai mic decat 1 pe toata perioada analizata, ceea ce sugereaza un aspect favorabil pentru firma BOMBAT. Activele fiind mult mai mari decat datoriile totale da posibilitatea intreprinderii sa faca fata acestor datorii, nepunand in pericol activitatea acesteia. Acest coeficient se observa ca scade in 2006 deoarece firma se indatoreaza mai putin, fata de cresterea continua a activelor, iar apoi inregistreaza o crestere in anul 2007, 2008 datorita contractarii si a unor credite pe termen lung. Pe intreaga perioada analizata 2004-2007, coeficientul de indatorare globala inregistreaza valori foarte bune.

Coeficientul de acoperire a cheltuielilor financiare ia valori intre 7 si 8 pe perioada 2005-2006, ceea ce ne arata ca profitul brut este de 7‑8 ori mai mare decat valoarea acestor cheltuieli. Aceste rezultate demonstreaza ca firma a ales forme de indatorare pentru investitii si activitatea de exploatare, cu costuri reduse, reprezentate de credite bancare pe termen scurt. Mai mult de o treime din totalul datoriilor pe termen scurt sunt reprezentate de aceste credite bancare pe termen scurt in proportie de 46% in 2005, urmata in anul urmator de o scadere la 34% dupacare o revenire la valoarea dinainte de aproape 49%. Acest coeficient scade foarte mult in anul 2008, ajungand la valoarea 1.3 datorita cresterii puternice a cheltuielilor financiare, generate de fluctuatiile euro care au dus la cresterea diferentelor de curs pentru dobanzile creditelor si plata ratelor la creditul bancar.

Gradul de libertate financiara nu poate fi calculat pentru perioada 2005-2006 deoarece firma BOMBAT nu are datorii pe termen mediu si lung, optand astfel pentru alte surse de finantare. Alegerea sau cresterea datoriilor comerciale ca surse de finantare, este apreciata ca fiind favorabila atata timp cat ele se incadreaza in termenul contractual deoarece ele sunt surse gratuite necesare finantarii necesarului de fond de rulment . In anul 2007 si 2008 insa, BOMBAT contracteaza un credit pe termen mediu si lung, dar face si o majorare de capital situand gradul de libertate financiara la 7,2 respectiv 10,2 , o valoare foarte buna care indica un grad mare de autonomie financiara.

2.3.1. Capitalul permanent

CPM = CPR+PV+DTL , unde

  • CPM reprezinta capitalurile permanente ale intreprinderii
  • CPR reprezinta capitalul propriu al intreprinderii
  • PV reprezinta provizioanele pentru riscuri si cheltuieli
  • DTL reprezinta datoriile pe termen mediu si lung

Capitalul propriu al unei intreprinderi este format din capitalul social al acesteia, rezerve, fonduri, si rezultate.

Capitalul social este dat de totalitatea sumelor puse la dispozitie de catre proprietari sau asociati sub forma de aport. Aportul in bani este cel mai reprezentativ in formarea capitalului social. Acesta este reprezantat prin titlul “actiuni”. Actiunile sunt inscrisuri de valoare egala prin care se atesta dreptul de proprietate al posesorilor din capitalul social in limita sumei inscrisa pe titlu. Detinatorii de actiuni isi insusesc la sfarsitul exercitiului asa numitele dividende care exprima speranta actionarilor in capitalul investit. Pe parcursul desfasurarii activitatii capitalul social se poate modifica prin majorare de capital sau diminuarea acestuia.

In practica se intalnesc urmatoarele tipuri de rezerve : din reevaluare, legale, statutare si alte rezerve. Rezultatele privesc pe de o parte rezultatul reportat de sume din anii precedenti, iar pe de alta parte rezultatul exercitiului curent. Tot aici mai sunt inscrise si primele de emisiune, fuziune, conversie.

Provizioanele se constituie in baza unor previziuni legale in vederea acoperirii unor pierderi probabile. Ele reprezinta rezerve pentru activitatiile viitoare si au un pronuntat caracter fiscal.

Datoriile pe termen mediu si lung pot fi reprezentate de creditul obligatar sau credite bancare. Creditul obligatar se obtine prin emisiunea de titluri de credit, in special de obligatiuni, acestea reprezentand un inscris care exprima imprumutul contractat de o persoana juridica pentru o suma si durata determinata, cu o persoana care le-a subscris. Creditele bancare se obtin de la bancile comerciale prin negociere, operatiune finalizata prin contractul de credit.

Toate capitalurile intreprinderii BOMBAT sunt reprezentate de capitaluri proprii. Se poate constata o crestere a capitalurilor proprii de-a lungul perioadei analizate intr-un ritm mai pronuntata in 2008 cu 79,64% si 2007 cu 30,81% comparativ cu cresterea de 13,64 % in 2006 .

In 2006 ( fata de 2005)

Din „Situatia modificarii capitalului propriu ” rezulta cresteri nete aferente anului 2006 in valoare de 6.700.342 lei. Aceasta crestere se datoreaza:

Constituirii de alte rezerve altele decat cele legale in valoare de 6.083.861 lei

Reevaluarii patrimoniului societatii la 31.12.2006, conform HG 403/2000, inregistrandu-se diferente favorabile din reevaluare, in suma de 616.282lei;

In 2007( fata de 2006):

Cresterile nete ale capitalului sunt in acest an de 17.201.730 lei si sunt datorate:

Cresterii capitalului social cu 1.380.178 lei datorita majorarii de capital realizata in decursul anului 2007

In urma majorarii de capital s-au inregistrat prime de capital in valoare de 8.143.033 lei

Constituirii de rezerve, altele decat cele legale in valoare de 7.098.112

Reevaluarii patrimoniului societatii la 31.12.2007, conform HG 403/2000, inregistrandu-se diferente favorabile din reevaluare, in suma de 20.362 lei;

Cresterii nete a profitului nerepartizat aferent anului 2007 cu 1.802.205 lei

In 2008( fata de 2007):

Cresterile nete ale capitalului sunt in acest an de 58,169,842 lei si sunt datorate:

Cresterii capitalului social cu 42,053,597 lei datorita majorarii de capital realizata in decursul anului 2008

Rezervele legale au crescut cu 1,043,441 lei datorita majorarii de capital, care impus marirea rezervei

Constituirii de rezerve, altele decat cele legale in valoare de 21,338,421 lei

La aceste cresteri sau realizat si scaderea primelor de capital si a capitalui subscris si nevarsat in suma de 8,281,051 lei

Observand structura capitalurilor proprii se constata urmatoarele :

Ponderea capitalului social in total capitaluri proprii evolueaza de la 2,81% in 2005 la 33% in 2008. Aceasta situatia se datoreaza schimbarii a capitalului social in anul 2008 concomitent cu o crestere mai mare la aproape toate celelalte elemente ale capitalurilor proprii (rezerve din reevaluare, rezerve legale).

Rezervele detin o cea mai mare pondere in capital de aproximativ 60%, 50% in 2008.

Intreprinderea beneficiaza deci pe toata perioada analizata de o majorare a surselor proprii de finantare cu efecte favorabile asupra intaririi capacitatii de autofinantare si asupra ameliorarii indicatorilor de indatorare.

Comparativ cu evolutia datoriilor, constatam ca in anul 2006 ritmul de crestere al capitalurilor este superior ritmului de crestere al datoriilor ICPR=113,64% si IDT=111,72 % cu efecte favorabile aspra indicatorilor de indatorare. Spre deosebire de primul an, in anul 2007 situatia se inverseaza, datoriile crescand de aproape 3 ori in timp ce capitalurile cresc cu 30% (IDT=294,46% si ICPR=130,81 %) afectand nefavorabil indicatorii de indatorare. In anul 2008 situatia devine iar favorabila cant capitalurile cresc foarte mult, cu aproape 80% iar datoriile scad cu 21,14% (IDT=78,86% si ICPR=179,64 %).

Firma BOMBAT nu are inregistrate datorii pe termen lung si nici provizioane pe perioada 2005‑2006. In anul 2007 intreprinderea contracteaza un credit bancar pe termen lung in valoare de 11.771.388 lei (4 mil. euro) acordat de VolksBank Romania pe 5 ani, rambursare cu rate constante, pentru realizarea investitiilor propuse ca obiectiv pentru acesti ani.

2.3.2. Plasamente de capital pe termen mediu si lung. Activele imobilizate

Plasamente de capital pe termen lung

Investitiile cunoscute si sub denumirea de plasamente de capital pe termen mediu si lung reprezinta una din formele de realizare a reproductiei activelor imobilizate, practic de dezvoltare a intreprinderii. Intreprinderea pentru a putea supravietui si pentru a se dezvolta trebuie sa tina seama de progresul tehnic, ceea ce necesita o innoire permanenta a activelor imobilizate.

Sub aspect financiar investitia presupune schimbarea unei sume de bani prezenta si certa pe speranta obtinerii unor venituri superioare si probabile.

Rolul investitiilor poate fi sintetizat astfel :

  • Asigura modernizarea activitatii economice
  • Reprezinta instrumentul principal prin care se realizeaza modificari in structura economica
  • Asigura valorificarea superioara a resurselor materiale existente in intreprindere
  • Genereaza efecte sociale diferite mai ales in spectrul somajului, modernizariile ducand la cresterea lui iar expansiunea la restrangerea lui.

BOMBAT are in structura misiunii sale si un obiectiv privind dezvoltarea firmei, prin care urmareste cresterea si diversificarea activitatilor firmei. Acest obiectiv se realizeaza prin intermediul investitiilor, cunoscute si sub denumirea de plasamente de capital pe termen mediu si lung, acestea fiind principalul mod prin care se realizeaza dezvoltarea unei firme.

In anul 2005 s-au investit 1,754 mil. Euro. Aceste investitii au urmarit din nou fluxul de fabricatie, adica marirea si modernizarea capacitatii de maturizare placi, de montaj si formare baterii auto. Tot in fabrica de acumulatoare s-a investit in dezvoltarea capacitatii de depozitare, atat pentru materii prime, cat si pentru produse finite, avand in vedere marirea productiei.

In ce priveste politica de diversificare a activitatilor, cea mai mare investitie a fost la Rebat Copsa Mica unde s-au investiti peste 800.000 Euro, reusind a se pune in functiune o capacitate de recuperare plumb din baterii deseu, care poate produce pana la 500 tone pe luna plumb rafinat sau aliaje acoperind astfel o mare parte din necesarul de plumb. De asemenea, o alta investitie importanta e BOMBAT Automobile SRL (dealer autorizat Volkswagen) unde BOMBAT SA a adus un aport de capital de peste 14 miliarde lei , reprezentand o parte din terenul de pe Libertatii nr. 50, detinand astfel 71% din noua firma infiintata. Tot la capitolul alte activitati se poate aminti noul Centru Comercial BOMBAT deschis la inceputul lunii martie 2006.

Investitiile anului 2006 au fost de 1,808 mil. Euro. Principala investitie a acestui an, pusa in functiune, a fost showroom-ul si service-ul Volkswagen de la BOMBAT Automobile, care a costat 2,180 mil. Euro. Alte directii de investitie au fost utilaje pentru noua capacitate, terenuri pentru depozite zonale, diferite amenajari cum ar fi extindere depozite si noua fatada a cladirii administrative si dezvoltarea capacitatii la Rebat Copsa Mica, unde s-au obtinut 6.275 tone plumb rafinat sau aliaje, care a reprezentat 50% din consumul total de plumb pentru anul 2006.

Rebat Copsa Mica- punct de lucru BOMBAT, a crescut spectaculos in 2006, atat ca si productie cat si ca profit. Diferenta dintre pretul mediu al plumbului obtinut la Rebat si media cotatiilor LME pe anul 2006 este de 50 USD. Diferenta de pret , plus premiumul practicat pe piata (minimum 40 USD/tona) , inmultite cu intreaga cantitate livrata, poate fi considerata un profit transfertat la BOMBAT. La Rebat se lucreaza la punerea in functiune a instalatiei de sfaramat baterii si sortat faze. Cand aceasta instalatie va fi functionala, va conduce la cresterea productivitatii si randamentului.

BOMBAT Automobile SRL- Bistrita si-a intarit pozitia pe piata locala, astfel ca pe trimestrul I 2007 a fost leader de piata. S-a realizat o cifra de afaceri de 8.462.766 lei si profit brut de 21.320 lei. Se observa ca s-a realizat un salt mare la cifra de afaceri dar nu si la profit, datorita cheltuielilor mari cu deschiderea oficiala a showroom-ului si service-ului si a altor cheltuieli de punere in functiune.

Anul 2007 a fost pentru BOMBAT un an cu un volum mare de investitii, peste 6 milioane de Euro. Aceastea cuprind urmatoarele directii:

Hala injectie : 4.845.782 (1.425.297 €)

Capacitate II productie : 13.019.433 (3.829.245 €)

Rebat – Copsa Mica : 763.652 (224.676 €)

BOMBAT – investitii utilaje si echipamente : 1.420.959 (417.738 €)

Depozite zonale : 1.691.160 (497.400 €)

TOTAL: 21.740.986 LEI (6.394.356 €)

Una din investitiile mari a fost relocarea activitatii de injectie mase plastice, care consta intr-o noua hala de productie si modernizarea fluxului.

Datorita cererii de pe piata , BOMBAT a hotarat cresterea capacitatii de productie, in special pentru export si piata bateriilor pentru prima dotare. De aceea s-a realizat o capacitate suplimentara (capacitatea II), localizata pe actualul perimetru al fabricii deoarece BOMBAT detine deja o autorizatie integrata de mediu pe aceasta locatie. De aceea, compartimentul de injectie s-a mutat intr-o noua hala , pentru constructia acesteia fiind necesare mai putine autorizatii.

Noua hala de injectie a fost modernizata si de asemenea, dotata cu o linie de recuperare polipropilena din bateriile utilizate. S-au construit si un depozit organizat pentru monoblocuri de baterii si spatii de vestiare, birouri. Hala are o suprafata de 2900 m2 si in acest moment e finalizata.

O alta investitie sunt lucrarile pentru noua capacitate de baterii auto, demarate datorita cererii mari exprimata pe piata. Noile facilitati create vor duce la cresterea capacitatii de productie cu 50%. A fost dotata cu echipamentele cele mai moderne, tehnologii noi cu o productivitate ridicata si va fi destinata pentru baterii dotarea intaia. Au fost angajati 50 de oameni. Pe langa hala de productie este inclus si un depozit pentru baterii.

Urmarind obiectivul de dezvoltare pentru BOMBAT, in anul 2007 s-au continuat investitiile in modernizarea utilajelor si echipamentelor necesare productiei.

Tot in acest an s-au finalizat cinci depozite zonale pe teritoriul tarii ca urmare a dezvoltarii strategiei de marketing. Scopul acestor depozite e de a fi mai aproape de clienti cu toate produsele si pentru a oferi un service profesionist acestora. Investitia e finantata de BOMBAT si dealerii de pe teritoriul zonei unde s-a construit depozit.

In anul 2008 BOMBAT SA a continuat sa investeasca pentru dezvoltarea fabricatiei de acumulatoare cat si pe alte directii. In anul 2008 s-au investit 14,114,480 lei sau 3,8 milioane Euro.

Prin punerea in functiune a celei de a doua jumatati a Capacitatii II, fabrica de de acumulatoare a ajuns la o capacitate de 2,3 milioane bucati pe an. Aceata noua capacitate este destinata pentru baterii OEM si bateriile Premier, care au cele mai ridicate exigente din punct de vedere al tehnicitatii. A continuat modernizarea pe fluxul de fabricatie baterii, prin inlocuirea depozitului de acid sulfuric cu unul care corespunde pentru puritatea acidului si a sigurantei de exploatare, precum si alte lucrari mai mici. La sectorul Injectie mase plastice, s-a achizitionat o masina de injectie pentru monoblocuri cu matrita dublu cuib si de inalta productivitate. Tot in aceasta zona s-a completat fluxul de recuperare polipropilena cu un extruder, care ne permite sa refolosim polipropilena pe masinile proprii de injectie. In ceea ce priveste Centrele comerciale, s-au finalizat si deschis cinci centre : Deva, Brasov, Ramnicu Valcea, Craiova si Iasi. Aceste centre vor ajuta sa se promoveze mai bine bateriile pe piata nationala.

Pentru anul 2009 au pregatite mai multe proiecte, printre care am aminti: proiectul de marire capacitate fabrica de baterii pentru baterii de semitractiune si heavy duty, proiectul pentru marire capacitate ći modernizare fabrica de recuperare plumb si polipropilena, din baterii dećeu ći un proiect pentru microhidrocentrale. Pentru toate aceste proiecte au pregatite dosare de finantare din fonduri europene sau guvernamentale. Startul acestor investitii depinde de timpul cand vor fi lansate sesiunile de proiecte de finantare. Vor continua de asemenea modernizari pe fluxul de fabricatie si in a ridica alte doua Centre comerciale, unul la Braila si al doilea la Bucuresti.

Evolutia activelelor imobilizate

In 2006 ( fata de 2005)

Se constata o crestere cu 23% in acest an si comparand trendul de evolutie al totalului imobilizarilor cu trendul pentru elementele componente de imobilizari se observa, in special pentru anul 2006, ca evolutia imobilizarilor corporale e aproximativ aceeasi cu cea a imobilizarilor totale ale firmei ceea ce ne arata ca, capacitatile productive au o pondere insemnata in totalul imobilizarilor.

In 2007 (fata de 2006):

Imobilizarile inregistreaza in acest an cea mai mare crestere de 61%, aceasta fiind detrminata de cresterea turturor componentelor in special al imobilizarilor necorporale si corporale.

In 2008 (fata de 2007):

Se observa o crestere cu 17%, aceasta datorandu-se in special de cresterea activelor necorporale.

Pentru firma BOMBAT imobilizarile necorporale sunt reprezentate de un singur post bilantier: ”concesiuni, brevete, licente, marci, drepturi si valori similare si alte imobilizari necorporale” (simbolizate cu C). Intreprinderea a inregistrat pentru aceasta categorie softuri informatice. Intreprinderea nu a inregistrat ”avansuri si imobilizari necorporale in curs” in acesti ani.

Valoarea acestora a scazut cu aproape 80% in anul urmator fata de valoarea lor precedenta datorita deprecierii (amortizatii) lor, inregistrand apoi in 2007 o crestere puternica de 6 ori datorita noilor programe achizitionate. Iar in 2008 se adauga o crestere de 68% fata de anul precedent.

In 2006 imobilizarile corporale inregistreaza o crestere de 26 % datorata cresterii investitiilor in terenuri si constructii cu 41%. Cresterea imobilizarilor corporale e datorata in mare cresterii instalatiilor tehnice, masini si utilaje care au ponderea cea mai mare in totalul imobilizarilor corporale. In acest an imobilizarile corporale in curs au crescut aproape de 6 ori datorita noillor achizitii. In anul 2007 valoarea terenurilor si constructiilor s-a mentinut la aproape acelasi nivel, iar instalatiile tehnice, masini, utilaje au scazut cu 15 % datorita aceliasi cauze mentionate mai sus. Singura crestere se inregistreza la imobilizarile corporale in curs care cresc de 6 ori datorita noilor investitii care nu au fost puse inca in functiune, influentand cresterea per total al imobilizarilor corporale cu 65% . In anul 2008 valoarea terenurilor si constructilor au crescut cu aproape 100%, iar instalatiile tehnice, masini, utilaje au crescut de 2,5 ori. Singura scadere mare o au imobilizarile corporale in curs de 83,58% datorita punerii in functiune a instalatiilor si masinilor.

Imobilizarile financiare ale intreprinderii sunt reprezentate de „Creante din interese de participare”, „Titluri detinute ca imobilizari” si „Alte creante”.

Firma BOMBAT detine titluri (ca imobilizari) la doua societati : S.C. PBOMBAT S.A. in valoare de 76% din capitalul social al firmei si la S.C. BOMBAT Automobile S.R.L. in valoare de 71% din capitalul acesteia. Societatea PBOMBAT se afla in Copsa Mica si are ca obiect de activitate recuperare plumb deseu. BOMBAT Automobile este dealer autorizat Volkswagen pe orasul Bistrita.

In anul 2006 cresterea inregistrata de imobilizarile financiare e de doar 2% deoarece elementele care detin cea mai mare pondere (Creante din interese de participare si Titluri detinute ca imobilizari) cresc usor cu doar 6%, respectiv se mentin la acelasi nivel. Categoria „alte creante” creste de 4 ori datorita acordarii unor imprumuturi.

Anul 2007 e caracterizat de o crestere cu 31% a acestei categorii de imobilizari, datorate in cea mai mare parte cresterii creantelor din interese de participare (care au ponderea cea mai mare ) ca urmare a acordarii unor imprumuturi pentru S.C. BOMBAT Automobile S.R.L. Celelalte elemente se mentin la aproximativ aceleasi valori.

Anul 2008 are o crestere de 26% datorita acelorasi considerente doar ca de aceasta data firma imprumutata a fost SC PBOMBAT SA, Copsa Mica.

2.4. INDICATORI DE GESTIUNE

O deosebita importanta in aprecierea activitatii firmei o are determinarea calitatii gestionarii capitalurilor folosite, indiferent de sursele de provenienta. Acestea se realizeaza pe trei paliere:

  • Sub aspectul vitezei de rotatie, adica a vitezei recuperarii capitalului in vederea revansarii lui in circuit.

In ceea ce priveste viteza de rotatie a capitalului, calculul acesteia are sens numai pentru capitalul circulant, deoarece viteza de rotatie a capitalului fix este prestabilita prin determinarea duratelor de amortizare ale activelor imobilizate. In acest sens firma este interesata intr-o accelerare continua a vitezei de rotatie a capitalului circulant astfel incat cu unul si acelasi capital sa finanteze, intr-un an, mai multe circuite si deci o sporire a cifrei de afaceri si a profitului.

Astfel primul indicator din aceasta categorie se numeste coeficientul de rotatie al capitalului incorporat in valori de exploatare:

Unde :

CA - cifra de afaceri

Vex – valori de exploatare

  • Sub aspectul vitezei de recuperare a debitelor, se foloseste termenul de incasare a creantelor :

Unde :

Cl - soldul contului clienti

Ei - efecte de incasat

T – perioada de referinta

  • Sub aspectul scrupulozitatii onorarii furnizorilor (in vederea mentinerii bunului renume pe piata de aprovizionare) se foloseste indicatorul termenul mediu de plata al obligatiilor :

Unde:

Fz - soldul contului furnizori

Ep – efecte de plata

T - perioada de referinta

Va - valoarea aprovizionarilor

  • Coeficientul rotatiei globale a capitalului

Acest indicator ne arata de cate ori se roteste capitalul incorporat in active pentru a obtine cifra de afaceri.

Valorile acestor indicatori pentru firma BOMBAT sunt :

Figura 13. Tabel -indicatori de gestiune

Vr

Tcl

Tm

Kw

Viteza de rotatie ca stocurilor (capitalul incorporat in valori de exploatare) arata numarul de rotatii care il fac stocurile pentru a atinge un anumit nivel al cifrei de afaceri. Acest coeficient este considerat intr-o evolutie favorabila daca se afla in crestere. Valoarea vitezei de rotatii a stocurilor se situeaza pentru firma BOMBAT in primul an la 5,17 rotatii pe an, dar in anii urmatori supusi analizei se observa ca valoarea acesteia creste 5,95 rotatii in 2006, 6,43 rotatii in 2007 iar in 2008 ajungand la 7 rotatii pe an.

In dinamica se observa ca viteza de rotatie a stocurilor in 2006 creste cu 15% : I 02/01 KS =115,12% (aspect favorabil), in 2007 cu 8% (aspect favorabil), iar in 2008 cu 9% (aspect favorabil).

Termenul de incasare a creantelor (calculat pe perioada de un an) care ne arata termenul mediu de recuparare a creantelor are un trend ascendent pe perioada 2005-2007 ajungand de la 95 de zile de 127 de zile, dupa care in anul 2008 scade la 91 de zile. Acest indicator ne reflecta o situatie satisfacatoare, dar nu foarte buna deoarece termenul mediu de incasare a creantelor este stabilit ca obiectiv la valoarea de 80 de zile. Motivul acestor rezultate mai indepartate de obiectiv este faptul ca pentru calcularea acestui indicator se foloseste valoarea creantelor din bilantul de la sfarsitul anului care cuprinde de fapt creantele din luna decembrie a fiecarui an. Pentru firma BOMBAT creantele variaza de la o perioada la alta datorita variatiei vanzatilor pe diferite perioade ale anului. Luand in calcul o medie a creantelor pe timpul unui an, valorile acestui indicator sunt mult mai apropiate de obiectivul de 80 de zile, ceea ce reflecta o gestiune favorabila a acestora. Termenul mediu de plata al obligatiilor masoara perioada medie in care intreprinderea isi onoreaza datoriile fata de furnizorii sai , respectiv durata medie de timp cat ea beneficiaza de creditul de furnizor ca sursa de finantare a activelor circulante. Valorile inregistrate de acest indicator cresc pe perioada 2005-2007 de la 24 de zile la 44 de zile scazand la 25 de zile in anul 2008, reflectand un aspect favorabil pentru firma BOMBAT deoarece avand in vedere ca in notele explicative ni se specifica ca nu exista plati restante, firma beneficiaza astfel pe un termen tot mai mare de zile de resurse gratuite pentru finantarea activelor circulante pentru ca aceste credite de furnizor nu implica nici un cost cu conditia sa fie achitate la termen.

Viteza de rotatie a activelor totale are un trend descendent pe toti acesti ani (cu exceptia unei mici cresteri in anul 2006), reflectand un aspect nefavorabil pentru intreprindere. Aceasta situatie se datoreaza cresterii intr-un ritm mai lent a cifrei de afaceri fata de cresterea activelor totale, sugerand necesitatea unei gestiuni mai eficiente a activelor.

2.4.1. Gestiunea stocurilor

Pentru realizarea obiectivelor sale, BOMBAT trebuie sa asigure alaturi de active imobilizate si materii prime, piese de schimb, disponibilitati banesti, combustibili , adica asa numitele active circulante sau plasamente de capital pe termen scurt.

Volumul stocurilor evolueaza diferit de la un an la altul:

In 2006 (fata de 2005)

Volumul stocurilor se mentine la aproape acelasi nivel (Is=100,68%). Aceasta mentinere se datoreaza cresterii usoare a stocului de materii prime si materiale (ISMP=115,53%) si a productiei in curs de executie (ISPCE=112,07%) dar si a scaderii produselor finite si a marfurilor cu aproape 10% fata de anul precedent si scaderii mai accentuate la avansuri pentru cumparari (Iavs

In 2007 (fata de 2006):

Volumul stocurilor creste cu 38% fata de perioada precedenta. Aceasta crestere e rezultatul cresterii tuturor stocurilor, dar in special a productii in curs de executie, acasta avand cea mai mare influenta. Stocurile de materii prime si de produse finite cresc usor, iar avansurile pentru cumparari ajung sa fie in 2007 de 2,4 ori mai mari decat in 2006.

In 2008 (fata de 2007):

Volumul stocurilor creste cu 12% fata de perioada precedenta. Aceasta crestere e rezultatul cresterii tuturor stocurilor. Stocurile de materii prime si de produse finite cresc in medie cu 19%, iar avansurile pentru cumparari ajung sa scada in 2008 cu 60% decat in 2007.

Stocurile de materii prime

In 2006 (fata de 2005) stocul de materii prime si materiale creste cu 15% (ISMP

Comparand evolutia stocului de materii prime cu evolutia cheltuielilor materiale si a cifrei de afaceri nete situatia se prezinta astfel: ISMP =115,33% (>100%), ICM =132,66% (>100%), ICAN =115,90% (>100%). Situatia reflecta de asemenea o crestere a stocurilor de materii prime ce determina si cresterea cheltuielilor materiale, insa cifra de afaceri creste intr un ritm mai lent ceea ce reflecta o scadere a gradului de valorificare a stocului de materii prime si materiale.

In 2007 (fata de 2006) stocul de materii prime si materiale creste cu 20% (ISMP=115,33%). Realizand aceleasi comparatii ca si mai sus observam ca evolutiile sunt urmatoarele: ISMP =120,32% (>100%), ICM =172,36% (>100%), ICAN =149,67% (>100%). Regasim aceleasi explicatii ca si mai sus doar ca in acest an cheltuielile materiale cresc mai mult decat cifra de afaceri ceea ce sugereaza o scadere a eficientei valorificarii materiilor prime.

Pentru ultimul an analizat, 2008 (fata de 2007), stocul de materii prime creste cu 20%, iar urmarind evolutia cifrei de afaceri si a cheltuielilor materiale surpindem urmatoarea situatie: ISMP =120,23% (>100%), ICM =111,78% (>100%), ICAN =121,75% (>100%). Regasim aceleasi explicatii ca si mai sus doar ca in acest an cifra de afaceri creste mai mult decat cheltuielile materiale ceea ce sugereaza o crestrere a eficientei valorificarii materiilor prime.

Evolutiei stocurilor de productie in curs de executie (SPCE)

Din punct de vedere al ritmului de modificare a stocului de productie in curs de executie se observa ca acesta a crescut cu 12% in anul 2006, aceasta crestere continuand si in anul urmator dar intr‑un ritm mai mare de 67%, iar in anul 2008 cu o crestere mai lenta de 11%.

Din evolutia stocului de productie in curs de fabricatie si cea a stocului de produse finite putem observa evolutia duratei ciclului de fabricatie.

In anul 2006 (fata de 2005) ISPF si ISPCE ISPF<I SPCE, ceea ce ne arata ca se obtin produse finite intr‑un ritm mai lent fata de ritmul generarii productiei in curs. Datorita acestor elemente rezulta o crestere a ciclului de fabricatie.

In anul 2007(fata de 2006) ISPF si ISPCE ISPF<ISPCE. Situatia reflecta cresterea stocului de productie in curs de executie intr‑un ritm mai accelerat decat al cresterii stocului de produse finite ceea ce reflecta ca pe fondul acestor cresteri are loc o crestere a duratei ciclului de fabricatie.

Iar pentru anul 2008(fata de 2007) ISPF si ISPCE

ISPF<I SPCE ceea ce ne arata ca se obtin produse finite intr‑un ritm mai accentuat fata de ritmul generarii productiei in curs.

Evolutia stocurilor de produse finite

Se constata din punct de vedere al dinamicii stocurilor de produse finite ca aceastea scad in anul 2006 cu aproximativ 10% (ISPF=89,97%), dupa care are o crestere de 8,51% si de o noua crestere in 2008 cu 178,36%.

Aceasta situatie comparata cu dinamica cifrei de afaceri care in 2006 cu 15% (ICAN=115,90%), in 2007 cu 49,67% (ICAN=149,67%), iar in 2008 cu 21,75% (ICAN

Diniamica avansurilor pentru cumparari de stocuri

Se constata ca avansurile pentru cumparari ating in anul 2006 o valoare cu 45% mai mare decat in perioada precedenta (IAvs=45,15%), urmata de o crestere de 2.25 ori mai mare in anul 2007 (IAvs=224,16%), in anul 2008 acestea scad cu aproape 60%. Acest lucru il explicam prin angajarea unor avansuri fata de furnizorii de stocuri intr-o valoare foarte pronuntata in 2007 care vor fi insa decontate in mare masura in anul urmator.

Concluzionand se poate spune ca gestionarea stocurilor a pentru productia in curs de executie si a stocurilor de produse finiteau fost bune in anul 2007.

Stocurile pot indeplini anumite functiuni, iar in raport cu acestea se identifica tipuri de stocuri: stoc curent, stoc de siguranta, stoc de conditionare prealabila, stoc pentru transporturi interioare si stocul de iarna.

In cadrul firmei BOMBAT, pe langa stocurile curente se regasesc stocuri de siguranta care pot avea urmatoarele forme intr‑o luna (exemplu luna martie 2007):

Figura 14. Tabel stocuri de siguranta

Nr.crt

Stoc Siguranta

Nr zile

Cantitate

Valoare fara TVA

1

PPCo- Sabic

23

20 t

28 000 Euro

2

Separatori PE

21

80 000 m2

55 000 Euro

3

Aliaj Ca-Al

35

300 kg

3000 $

4

Hidrometre Dacia

45

35 000 buc

8000 $

5

Hirtie pastare

30.5

1000 kg

4000 Euro

6

Capace Dacia Renault

37

30 000 buc

36 000 Euro

7

Concentrat culoare

31

72 kg

338 lei

8

Vanisperse

31

900 kg

1800GBP

9

Acid sulfuric

7

126 t

7056 Euro

10

Fulgi Dynell

7

280 kg

2 380 lei

11

Sulfat bariu

7

434 kg

2 716 lei

12

Negru de fum

7

315 kg

841 lei

13

Pb RT

1 zi

33 t

14

Pb electrolitic

1 zi

33 t

13 +14= 436 682 lei

15

PbSb 1,8

2 zile

18 t

111 384 lei

16

PbSb 3M

2 zile

17 t

105 196 lei

Pozitiile de la 1 la 12 sunt conform formulei stocurilor de siguranta furnizata de Dacia, iar pozitiile 13-16 sunt conform necesararului de materiale pentru luna martie, numarului de zile lucratoare din luna martie, distanta fata de furnizor, ciclu de procesare la Copsa Mica.

Pentru gestiunea stocurilor, in general, BOMBAT foloseste doi indicatori:

valoarea stocurilor sa nu depaseasca 12% din CA (cifra de afaceri), acest procent fiind repartizat astfel:

2,50% din CA pentru stocul de materii prime, baterii deseu, piese de schimb

7,45% din CA pentru stocul de semifabricate

2,05% din CA pentru stocul de produse finite

viteza de rotatie a stocurilor (in cate zile se consuma stocul) calculata ca si un raport : stocuri*zile/cifra de afaceri (cu cat valorile raportului sunt mai mici cu atat viteza de rotatie este mai mare). Aceasta viteza e stabilita ca si un obiectiv pentru fiecare categorie de stocuri:

10 zile pentru stocurile de materii prime

28 de zile pentru stocurile de semifabricate

9 zile pentru stocurile de produse finite

Tendinta generala e de a reduce stocurile deoarece ele reprezinta bani imobilizati si produc costuri.

Figura 15. Valoarea stocurilor din cifra de afaceri (%)

Stocuri/CA

Mat. prime/CA

Semifabr./CA

Prod.finite/CA

Valorile acestor procente din cifra de afaceri cresc in anul 2005 per total si pe elemente componente a stocurilor, urmand o scadere in 2006-2008, apreciata ca fiind favorabila. Totusi valorile sunt prea mari pe aceasta perioada 2005-2008 pentru total stocuri, materii prime si produse finite depasind obiectivele propuse de firma. Exceptie fac doar stocurile de productie in curs care se afla sub limita impusa pe toti anii reflectand un aspect favorabil.

Figura 16 . Tabel viteza de rotatie in zile a categoriilor de stocuri

Materii prime

Productie in curs

Produse finite

Pe elemente de stocuri se observa ca viteza de rotatie (ca si numar de zile) a tuturor categoriilor de stocuri scade in peroada 2005-2008 care reflecta o gestiune favorabila pentru stocuri, doar in 2007 cu o mica crestere la productia in curs.

Urmarind valorile stabilite ca obiectiv pentru acesti indicatori se observa ca doar productia in curs indeplineste valorile asteptate si considerate favorabile de catre BOMBAT. Pentru celelalte stocuri obiectivele nu sunt indeplinite. Aceste rezultate se datoreaza valorilor luate din bilantul firmei la sfarsitul fiecarui an, care de fapt reflecta volumul stocurilor in luna decembrie a fiecarui an. Pentru ca la BOMBAT volumul stocurilor fluctueaza de la o luna la alta, luand o medie a stocurilor pe toate lunile din an valorile acestor indicatori au o valoare foarte apropiata de obiectivele propuse, reflectand un aspect favorabil al gestiunii acestora.

2.4.2. Gestiunea creantelor si a datoriilor comerciale

In valoare absoluta volumul creantelor comerciale creste de la un an la altul, valoarea cea mai ridicata inregistrandu‑se in 2007, ceea ce reflecta o extindere a activitatii comerciale de la un an la altul

Ca si ritm de crestere se constata ca acesta e mai mare in 2007 (ICCOM=197,99%), decat in 2006 (ICCOM=115,27%) si in 2008 (ICCOM

Comparand evolutia creantelor comerciale cu cele ale cifrei de afaceri nete putem observa ca:

In 2006 (fata de 2005):

Se constata urmatoarea situatie: ICCOM= 115,27% < ICAN ce reflecta o dezvoltarea a activitatii comerciale insotita de o politica de incasare mai buna, care determina o gestionare mai eficienta a creantelor comerciale.

Se observa ca are loc o extindere a activitatii comerciele pe perioada analizata, cu un ritm de crestere mai pronuntat in 2006, cand si politica de incasare a creantelor comerciale e mai buna, deoarece viteza de rotatie creste, determinand si o gestionare mai buna a acestora.

In 2007 ( fata de 2006):

Se observa intalnirea unei noi situatii fata de anul precedent: ICCOM=197,99%> ICAN ce reflecta o dezvoltare a activitatii comerciale care nu e insotita de o politica de incasare corespunzatoare, doar ca la valori mult mai mari pentru ambii indici. Creantele si cifra de afaceri cresc cu procente semnificative datorita extinderii activitatii firmei printr-o noua capacitate de produtie, care a dus la cresterea vanzarilor si implicit a creantelor.

In ceea ce priveste gestiunea creantelor, BOMBAT le trateaza diferit in functie de piata la care se refera si anume:

  • piata OEM (Original Equipment Manufacturing)- baterii pentru prima dotare a autovehiculelor noi. Perioada de recuperare a creantelor fixata pentru aceasta piata e de 65 de zile. Prin contract cu firmele se stabileste un termen de plata a produselor de 60 de zile.
  • piata pieselor de schimb Romania; pentru aceasta piata perioada de recuperare fixata de BOMBAT e de 95 de zile. De asemenea, BOMBAT sustine un stoc de 30 de zile pentru toti dealerii – dimensionat in functie de cantitatea din contract- aceasta reprezentand baterii care trebuie sa fie permanent in magazinele acestora. Termenul de plata pentru aceste baterii e de 75 si 90 de zile, dar cu perioada finantata de BOMBAT de 30 de zile, aceste baterii trebuie platite de fapt la 105 si 120 de zile. Daca dealerii de platesc nu mai pot lua marfa; de asemenea daca nu au acel stoc fixat in magazin ei sunt penalizati, prin faptul ca nu li se mai acorda acea perioada de 30 de zile. Dealerii mai sunt obligati sa aiba stocul unei jumatati de luna in depozitele lor. Pentru plata in avans, BOMBAT acorda un bonus dealerilor sai.
  • export; perioada de recuperare a creantelor din export e fixata la 65 de zile. BOMBAT negociaza pentru fiecare contract in parte un anumit termen de plata care poate varia de la 45 la 90 de zile.

Perioada de recuperare a creantelor, ca o medie a celor trei categorii, e de 80 de zile.

Datoriile comerciale au un ritm de crestere apropiat in primii 2 ani si o scadere in 2008 (cu 41,94% in 2006, 56,67% in anul 2007 si o scadere de 31% in 2008). In anul 2008 a scazut datorita faptului ca o parte a materiilor prime au avut un pret de achizitie scazut fata de anii precedenti (de exemplu plumbul).

Viteza de rotatie a creantelor si a datoriilor

Ca valoare se situeaza in jurul valorii de 3,7 rotatii iar in dinamica viteza de rotatie a creantelor se mentine la aproape acelati nivel, inregistrand doar o usoara scadere in 2007 de 32% (I 07/06 KCr = 68,17% < I 06/05 KCr =99,57%) iar in 2008 are o crestere de 51% si aceasta se datoreaza faptului ca cifra de afaceri neta a crescut intr‑un ritm mai mic decat al creantelor. In acesti ani firma BOMBAT a formulat conditii mai restrictive cu privire la modalitatile de incasarea a creantelor din partea clientilor.

Viteza de rotatie a creantelor este mai mica decat viteza de rotatie a datoriilor, reflectand un aspect nefavorabil, deoarece denota o gestionare mai putin buna a creantelor.

4. CONCLUZII

Aceasta lucrare prezinta principalele aspecte economico-financiare ale firmei BOMBAT pentru perioada 2005-2008, prin prisma indicatorilor financiari de profitabilitate, lichiditate, indatorare si de gestiune. In cadrul fiecarui tip de indicatori, pe langa evolutia acestora a fost prezentata situatia si evolutia fiecarui element economic care intra in componenta acestora pentru a intelege mai bine modul in care se prezinta acestia.

In urma prezentarii acestor aspecte pot fi concluzionate urmatoarele lucruri:

  • Indicatorii de profitabilitate au un trend descendent, desi profitul brut si cifra de afaceri cresc continu. Aceasta situatie este datorata investitiilor mari care s-au realizat an de an, ceea ce a determinat costuri mari si necesitatea contractarii de credite. Totusi nivelul acestor indicatori este bun, avand in vedere dinamismul firmei si cifra de afaceri in crestere ca si volum.
  • Indicatorii de lichiditate sunt foarte buni, sugerand prin aceasta ca firma este capabila sa-si onoreze obligatiile pe termen scurt pe seama activelor circulante si reflecta existenta unei marje de sigurante privind finantarea acestora.
  • In ceea ce priveste indicatorii de indatorare pe intreaga perioada analizata 2005-2008, coeficientul de indatorare globala inregistreaza valori foarte bune. Gradul de libertat financiara nu poate fi calculat pntru anii 2005-2006 deoarece firma nu are datorii pe termen lung, in anii 2007, 2008 insa, BOMBAT contracteaza un credit pe termen mediu si lung, dar face si o majorare de capital situand gradul de libertate financiara la 7,2 si 10,2 , o valoare foarte buna care indica un grad mare de autonomie financiara.
  • Indicatorii de gestiune sunt doar satisfacatori deoarece viteza de rotatie a stocurilor e mica pentru primii ani, inregistrand o redresare in anul 2007 si 2008, viteza de rotatie a activelor scade, termenul mediu de incasare a creantelor scade. Termenul de plata al obligatiunilor e in crestere indicand un aspect favorabil mai putin in 2008.

In urma acestor concluzii privind principalii indicatori si evolutia activitatii economico-financiare a firmei BOMBAT sunt necesare unele restructurari pentru cresterea eficientei. Din analiza facuta pentru indicatorii de gestiune se observa ca viteza de rotatie a stocurilor are valori ce reflecta o gestiune mai putin buna redresandu-se in 2008. Aceeasi concluzie apare si la prezentarea indicatorilor folositi de firma BOMBAT pentru gestiunea stocurilor. Inafara de stocurile de productie in curs, toate celelalte nu ating obiectvele stabilite pentru indicatorii de gestiune.

Stocurile ar putea fi mai bine gestionate daca in structura organizatorica s-ar introduce un departament de logistica care sa realizeze toate operatiunile specifice acestora, care in prezent sunt impartite pe diferite compartimente.

In urma studiilor facute de departamentul de marketing cat si de cererile clientilor firma |BOMBAT isi poate mari capacitatea de productie printr-o noua capacitate care sa produca baterii de semi-tractiune.

ANEXE

Bilantul pentru perioada 2005-2008 si evolutia elementelor bilantiere

Valori absolute

Indici cu baza in lant (%)

A. ACTIVE IMOBILIZATE

I. IMOBILIZARI NECORPORALE

1.Concesiuni, brevete, licente, marci, drepturi si valori similare si alte imobilizari necorporale



II.IMOBILIZARI CORPORALE

1.Terenuri si constructii

2.Instalatii tehnice si masini, utilaje si mobilier

3.Avansuri si imobilizari corporale in curs

TOTAL IMOBILIZARI CORPORALE

III.IMOBILIZARI FINANCIARE

1. Creante din interese de participare

2. Titluri detinute ca imobilizari

3. Alte creante

TOTAL

ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL

B.ACTIVE CIRCULANTE

I. STOCURI

1. Materii prime si materiale consumabile

2. Productia in curs de executie

3. Produse finite si marfuri

4. Avansuri pentru cumparari de stocuri

TOTAL STOCURI

II. CREANTE

Creante comerciale

Alte creante

Capital subscris si nevarsat

TOTAL

III. INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT

1. Actiuni proprii

2. Alte investitii financiare pe termen scurt

TOTAL

IV. CASA SI CONTURI LA BANCI

ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL

C. CHELTUIELI IN AVANS

D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR--UN AN

1. Datorii comerciale

2. Datorii financiare

3. Alte datorii, inclusiv datorii fiscale

si alte datorii pentru asigurarile sociale

TOTAL

E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV DATORII

CURENTE NETE

F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE

G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN

H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI

I. VENITURI IN AVANS (subv. pt. investitii)

J .CAPITAL SI REZERVE

I. Capital

Capital subscris si varsat

Capital subscris si nevarsat

II. Prime de capital

III. REZERVE DIN REEVALUARE

IV. REZERVE

1. Rezerve legale

2. Alte rezerve

3. Actiuni proprii

V. REZULTATUL REPORTAT

din care dividende:

VI.REZULTATUL EXERCITIULUI

Repartizarea profitului

TOTAL CAPITALURI PROPRII

TOTAL CAPITALURI

Contul de profit si pierdere pentru prioada 2005-2008 si evolutia elementelor

Valori absolute (lei)

Indici cu baza in lant (%)

A

1. Cifra de afaceri neta

Productia vanduta

Venituri din vanzarea marfurilor

Venituri din subventii de exploatare aferenta CAN

2. Variatia stocurilor Sold C

Sold D

3. Productia imobilizata

4. Alte venituri din exploatare

TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE

5a.Cheltuieli cu materiile prime si materiale consumabile

Alte cheltuieli materiale

b. Alte cheltuieli din afara (cu energia si apa)

c.Cheltuieli privind marfurile

6. Cheltuieli cu personalul

a. Salarii

b. Cheltuieli cu asig. si protectia sociala

7a. Ajustarea valorii imob. corporale si necorporale

a1. Cheltuieli

a2. Venituri

b. Ajustarea valorii activelor circulante

b1. Cheltuieli

b2. Venituri

8. Alte cheltuieli de exploatare

8.1. Cheltuieli privind prestatiile externe

8.2. Cheltuieli cu alte impozite si vars. asimilate

8.3. Cheltuieli cu despagubiri, donatii si active cedate

Ajustari privind provizioanele privind riscuri si cheltuieli

Cheltuieli

Venituri

TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE

REZULTATUL DIN EXPLOATARE:

- Profit

9. Venituri din interese de participare

10. Venituri din alte investitii financiare si creante ce fac

parte din active imobilizate

11. Venituri din dobanzi

Alte venituri financiare

TOTAL VENITURI FINANCIARE

12. Ajustarea val. imob. fin si a investitiilor financiare

detinute ca active circulante

Cheltuieli

Venituri

13. Cheltuieli privind dobanzile

Alte cheltuieli financiare

TOTAL CHELTUIELI FINANCIARE

REZULTATUL FINANCIAR:

- Pierdere

14. REZULTATUL CURENT:

- Profit

15. Venituri extraordinare

16. Cheltuieli extraordinare

17. REZULTATUL EXTRAORDINAR:

- Profit

VENITURI TOTALE

CHELTUIELI TOTALE

REZULTATUL BRUT:

- Profit

18. IMPOZITUL PE PROFIT

1. chelt. cu impozitul pe profitul curent

2. Chelt. cu impozitul pe profit amanat

3. Venituri din impozitul pe profit amanat

4. Alte chelt. cu impozite care nu apar mai sus

REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI FINANCIAR:

- Profit

BIBLIOGRAFIE

Giurgiu A., Finantele firmei (2000), Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj Napoca

Stancu Ion, Finante

Nistor Ioan, Teorie si practica in finantarea intreprinderilor (2004), Editura Casa Cartii de stiinta, Cluj Napoca

Nistor Ioan, Finantele intreprinderii

Ilies Liviu, Management logistic



G. Depallens, Gestion financiare de l´entrepris, 6-edition, Sirez, Paris, 1977, p. 134-135

Ioan I. Trenca, Fundamente ale managementului financiar, Cluj –Napoca , 2007







Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate