Analiza eficientei cheltuielilor cu personalul

Analiza eficientei cheltuielilor cu personalul

Cheltuielile cu personalul sunt rezultatul utilizarii factorului uman si reflecta o parte a valorii nou create. În cadrul acestor cheltuieli se includ cheltuielile cu remuneratia personalului (salariile), cheltuielile cu asigurarile sociale si protectia sociala.

Cheltuielile cu personalul pot fi structurate si analizate pe baza urmatoarelor criterii:

1. in functie de elementele componente:

salarii tarifare (negociate);

diverse sporuri acordate in functie de conditiile de munca cum ar fi: conditii grele de munca, spor pentru conditii nocive si toxice, spor de noapte, cumul de functii, vechimea in munca, spor de fidelitate, spor de stres, gradatii de merit, spor pentru titluri stiintifice etc.

premii;

contributii privind asigurarile sociale si protectia sociala.

2. in functie de cine suporta cheltuielile:

angajatorul pentru salariile nete, CAS, ajutorul de somaj, fondul de sanatate;

angajatul pentru impozitul pe salariu, ajutorul de somaj, fondul de sanatate etc.

3. in functie de categoria de personal: conducere, personal tehnic, economic si de alta specialitate, personal administrativ si muncitori, personal direct productiv si de servire.

În analiza cheltuielilor cu salariile mai pot fi evidentiate aspecte legate de formele practicate si reflectarea lor asupra rezultatelor economice, de includere a acestora in costurile structurilor organizatorice.

1 Analiza eficientei cheltuielilor salariale

Cheltuielile salariale se afla in legatura directa de conditionare cu activitatea desfasurata de personalul direct productiv si indirecta cu celelalte categorii de personal. O atentie deosebita se acorda salariilor de baza in care se reflecta calitatea factorului uman (calificarea) si diferitele forme de adaosuri.

Eficienta cheltuielilor salariale totale sau partiale se pune in evidenta prin urmatorii indicatori:

1. cheltuieli salariale la 1000 lei venituri din exploatare;

2. cheltuieli salariale la 1000 lei cifra de afaceri;

3. cheltuieli salariale la 1000 lei valoare adaugata.

Pentru cheltuieli salariale la 1000 lei venituri din exploatare avem urmatoarele modele:

sau circumscris la salariul personal

unde:

Cs - cheltuieli salariale cu personalul;

- numarul mediu de salariati;

Fs - fondul de salarii.

Pentru cheltuieli salariale la 1000 lei cifra de afaceri avem urmatoarele modele:

sau

unde:

Ca - cifra de afaceri.

Pentru cheltuieli salariale la 1000 lei valoare adaugata avem urmatoarele modele:

sau

Ca baza de date pentru exemplificare admitem datele din tabelul urmator:   

Tabelul 3.9

Pe baza indicatorilor de eficienta a cheltuielilor salariale in general se confirma eficienta acestora in sensul reducerii nivelului lor la 1000 lei venituri din exploatare, cifra de afaceri si valoare adaugata in P_n fata de P_n-1. Aceasta inseamna in primul rand operarea urmatoarelor corelatii:

in cazul primelor doua relatii se pune problema ca in dinamica veniturilor si corespunzator cifrei de afaceri sa se reflecte in principal volumul fizic al productiei si serviciilor precum si calitatea acestora;

in cazul ultimei relatii se pune si problema reflectarii reducerii consumurilor fizice de resurse materiale cu restrictia ca aceasta sa nu afecteze calitatea produselor.

Analiza eficientei sintetice a cheltuielilor salariale la 1000 lei venituri din exploatare, cifra de afaceri si valoare adaugata poate utiliza urmatoarele modele:

1. cheltuieli salariale la 1000 lei venituri din exploatare:

2.cheltuieli salariale la 1000 lei cifra de afaceri:

3.cheltuieli salariale la 1000 lei valoare adaugata:

Dupa primul model rezulta ca:

iar explicarea factoriala se explica astfel:

1. Influenta numarului mediu de salariati la un leu, o mie sau un milion venituri:

2. Influenta cheltuielilor salariale pe un salariat:

din care:

2.1 Influenta numarului mediu de ore pe un salariat (utilizarii timpului de munca):

2.2 Influenta salariului mediu orar:

Ca elemente ale diagnosticului putem remarca:

se observa o crestere a eficientei cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare, cifra de afaceri si valoare adaugata de unde rezulta ca dinamica productivitatii muncii caracterizata pe baza acestor indicatori a devansat dinamica cheltuielilor salariale medii pe un salariat.;

in cazul examinat prin prisma factoriala se remarca faptul ca dinamica productivitatii muncii evidentiata prin dinamica inversa a termenilor de calcul, respectiv a influentat nivelul cheltuielilor salariale la 1000 lei venituri de exploatare cu -48 lei;

cresterea salariului mediu pe o persoana se considera normala si denota ca , respectiv 1,266>1,150.

Ca si in cazurile anterioare si in ceea ce priveste cheltuielile cu salariile se pot face extrapolari pe termene scurte pe baza urmatoarelor functii:

y = a + bt

y = a + b/x

unde:

t-perioada urmatoare;

x-veniturile din exploatare sau cifra de afaceri.

2 Analiza corelatiei dintre dinamica productivitatii

muncii si dinamica salariului mediu

Eficienta muncii este pusa in evidenta prin intermediul corelatiei dintre dinamica productivitatii muncii si dinamica salariului mediu. Conditia corelatiei este ca dinamica productivitatii muncii, indiferent de forma de exprimare a ei, sa devanseze pe cea a salariului mediu. Respectarea corelatiei dintre cresterea productivitatii muncii si cea a salariului mediu se reflecta in reducerea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri. La cresterea productivitatii muncii concura si ceilalti factori ai productivitatii pentru a caror reproducere sau remunerare trebuie asigurat profit.

Corelatia dintre cresterea productivitatii muncii si cea a salariului mediu se reflecta cu ajutorul indicelui de corelatie stabilit dupa una din relatiile:

unde:

- indicele salariului mediu;

- indicele productivitatii muncii.

indicele corelatiei trebuie sa fie subunitar; cu cat foarfecele este mai mare, cu atat dinamica productivitatii muncii a inregistrat o intensitate mai mare decat a salariului mediu.

Pentru exemplificare admitem datele din urmatorul tabel:

Tabelul 3.10

Conform analizei efectuate si datelor din tabel putem admite urmatoarele concluzii:

in toate ipostazele I_c>1, deci dinamica productivitatii medii pe un salariat a devansat pe cea a salariului mediu (cheltuielile salariale medii);

inegalitatea mai inainte amintita, confirma eficienta cheltuielilor salariale si sensul de reducere al lor la 1000 lei venituri din exploatare, cifra de afaceri;

pentru a se vorbi de o dinamica a productivitatii muncii propriu-zise este necesar de tinut seama ca in productiile medii amintite se reflecta atat structura productiei, cat si preturile de vanzare (deci nu admitem volumul fizic al productiei), la randul lor preturile de vanzare preiau si efectul inflatiei;

valorile descrescatoare ale indicilor corelatiei pe modalitati de exprimare a productivitatii medii denota scara crescatoare a indicilor acestora (productivitatii medii pe un salariat).

În scop managerial se poate opera si cu indicele corelatiei rezultat pe baza valorilor programate ale productivitatii muncii si salariului mediu. Pe aceeasi baza de exprimare a productivitatii muncii (veniturilor din exploatare) admitem datele din urmatorul tabel:

Tabelul 3.11

Ca o concluzie conform situatiei date putem avea:

Ic₁ < Ic_pr ceea ce inseamna ca dinamica productivitatii muncii caracterizata pe baza veniturilor din exploatare a inregistrat un ritm mai accentuat decat cel previzionat, comparativ cu cel al salariului mediu (evident trebuie tinut seama si de o circumstanta majora, cum ar fi cresterea inflatiei mai mult decat nivelul preconizat).

Pe baza valorilor indicelui corelatiei se poate estima nivelul admisibil al salariului mediu, respectiv limita ce reprezinta pragul de eficienta a corelatiei. Pentru aceasta se foloseste relatia:

corespunzator, salariul mediu admisibil ar fi egal cu:

deci, in cazul dat lucru care confirma respectarea corelatiei previzionate si respectiv situarea acestuia deasupra pragului de eficienta.

3. Reflectarea corelatiei dintre dinamica

productivitatii muncii si dinamica salariului mediu in

principalii indicatori economico-financiari ai firmei

Principalii indicatori ai eficientei economico-financiare in care se reflecta corelatia dintre dinamica productivitatii muncii si dinamica salariului mediu sunt:

1. nivelul cheltuielilor salariale la 1000 lei venituri din exploatare, cifra de afaceri, valoare adaugata-functie de calculul productivitatii muncii:

prin dinamica productivitatii muncii:

pentru cheltuielile salariale la 1000 lei venituri din exploatare:

pentru cheltuielile salariale la 1000 lei cifra de afaceri:

pentru cheltuielile salariale la 1000 lei valoare adaugata:

prin dinamica salariului:

pentru cheltuielile salariale la 1000 lei venituri din exploatare:

pentru cheltuielile salariale la 1000 lei cifra de afaceri:

pentru cheltuielile salariale la 1000 lei valoare adaugata:

2.profitul din exploatare, profitul aferent cifrei de afaceri, respectiv profitul aferent valorii adaugate:

prin dinamica productivitatii muncii:

pentru veniturile din exploatare:

pentru cifra de afaceri:

pentru valoarea adaugata :

3.eficienta activelor de exploatare stabilita pe baza profitului din exploatare, respectiv cifrei de afaceri si valorii adaugate:

pentru veniturile din exploatare:

pentru cifra de afaceri:

pentru valoarea adaugata:

5. eficienta mijloacelor fixe:

pentru veniturile din exploatare:

pentru cifra de afaceri:

pentru valoarea adaugata:

6.eficienta activelor circulante de exploatare:

pentru veniturile din exploatare:

pentru cifra de afaceri:

pentru valoarea adaugata:

7. eficienta capitalurilor:

pentru veniturile din exploatare:

pentru cifra de afaceri:

pentru valoarea adaugata:

8. eficienta muncii caracterizata pe baza profitului pe un salariat:

pentru veniturile din exploatare:

pentru cifra de afaceri :

pentru valoarea adaugata:

9.capacitatea de autofinantare si remunerare a capitalurilor prin premisa lor-profitul.