Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Economie


Index » business » Economie
Analiza bugetului uniunii europene


Analiza bugetului uniunii europene


ANALIZA BUGETULUI UNIUNII EUROPENE

1 Analiza veniturilor Uniunii Europene

In analiza statica si dinamica a veniturilor aferente Uniunii Europene, perioada analizata este 2002-2005, iar moneda de referinta euro. Indicatorii utilizati vizeaza atat nivelul cat si structura veniturilor U.E., sursa datelor constituind-o bugetul de venituri si cheltuieli pe anii 2002, 2003, 2004, dar si prognozele pentru anul 2005. Indicatorii de nivel sunt exprimati atat in valori absolute, cat si in valori relative.



A. Indicatori de nivel

Veniturile totale la nivel de uniune au inregistrat in anul 2002 suma de 81089 milioane euro provenite pe de o parte din cotizatii financiare la bugetul statului, TVA, taxe vamale atat pentru importuri cat si pentru exporturi, taxe agrare adaugate la productia vegetala, productia animala si dezvoltare rurala, iar pe de alta parte provin din mijloace proprii realizate in cursul anului. In anul 2003 veniturile au scazut fata de anul anterior cu 18.928, ceea ce in procente reprezinta 2,38% din totalul veniturilor, iar in anul 2004 acestea au inregistrat o crestere de 39.635 milioane euro fata de anul precedent, ceea ce in marimi relative reprezinta o crestere de 4,74% fata de anul anterior. In anul 2005 veniturile au crescut, ajungand la suma de 875.900 milionne euro, abaterea lor fiind pozitiva de 41.104 milioane euro fata de anul anterior acest lucru datorandu-se cresterii T.V.A., taxelor vamale si taxelor agrare. Toate aceste cresteri conduc la marirea ponderii mijloacelor proprii ( vezi tabelul nr. 1).


Grafic nr. 1-Evolutia veniturilor U.E. in perioada 2002-2005


Tabelnr.1

Structural, pe niveluri de venituri, pe intreaga perioada de analiza se observa ca la formarea resurselor financiare totale cea mai mare contributie au avut-o TVA-ul si taxele vamale si agrare ceea ce semnifica o stabilitate la nivelul Uniunii Europene.

TVA-ul inregistreaza in general (pe toata perioada de analiza) o tendinta de crestere, sporind in anul 2003 fata de anul 2002, cu 0,98%, iar previzionarea pentru anul 2005 arata ca acestea vor scadea fata de anul 2004 cu 8,19%. In anul 2004 abaterea veniturilor va fi una pozitiva 75.635 milioane euro in comparatie cu anul precedent.

Cotizatiile fmanciare in ultimul an vor inregistra o crestere fata de anul 2004 de 16.885 milioane euro, insa in anul 2004 abaterea acestora va fi negativa de 50.585 milioane euro, acestea crescand in 2003 cu 69.000 milioane euro fata de primul an de analiza. Aceasta evolutie se datoreaza in special faptului ca ritmul de crestere al taxelor vamale din anul 2002 nu depaseste ritmul de crestere al taxelor agrare totale din aceeasi perioada, situatie care se remediaza in anul imediat urmator, 2003, conducand la scaderea acestora cu o abatere de 5948 milioane euro. In anii 2004 si 2005 nivelul acestora este de 120.415 milioane euro, respectiv 137.300 milioane euro.

Avand in vedere faptul ca mijloacele proprii sunt formate din venituri legate de activitati cu exteriorul, abaterea acestora va fi in anul 2003 negativa de 69.916 milioane euro fata de primul an de analiza, scadere care va fi continua si in anul 2003, dar cu o abatere mult mai mica, adica de 1.870 milioane euro. Desi in 2004 a avut loc o scadere a respectivelor resurse, in 2005 previziunile arata ca mijloacele proprii vor creste cu 3.370 milioane euro fata de anul 200

Evolutia veniturilor in functie de categorii se prezinta conform graficului de mai jos (graficul nr. 2).


Grafic nr. 2. Evolutia pe categorii de venituri in perioada 2002-2005

B. Indicatori de structura

Avand drept reper ca sursa de date aceleasi valori folosite ca si in cazul indicatorilor de nivel, este prezentata mai jos structura veniturilor U.E., functional, pe anii 2002, 2003, 2004 si

Tabel nr. 3


Din Tabelul nr. 3, reiese ca veniturile totale din anul 2002 ating suma de 81089 milioane euro, din care T.V.A. reprezinta un procent de 25,92%, cotizatiile financiare reprezinta 12,52% din total ceea ce in marimi absolute are o valoare de 102.000 milioane euro, la care se adauga taxele vamale si agrare, carora le corespunde un procent de 28,26%, iar mijloacelor proprii 33,27%, mai exact suma de 270.916 milioane euro.

Sugestiv, structura functionala a veniturilor U. E. pe anul 2002, este prezentata ca in graficul de mai jos (graficul nr. 3).

Se observa ca in 2002 cele mai consistente venituri ale U. E. provin din mijloacele proprii, celelalte venituri avand o pondere mai mica.

Tabelul nr. 4



In anul 2003, ating suma de 759.161 milioane euro. Acest fapt s-adatorat, pe de o parte, taxelor vamale si agrare in proportie de 27,66% avand un efect pozitiv asupra totalului de venituri, iar pe de cealalta parte acest fapt s-a datorat mijloacelor proprii, cu un procent de 26,47% avand un efect pozitiv. T.V.A., in valori reale, in acest an este de 2.089 milioane euro, fapt care se datoreaza cotizatiilor financiare care ating cota de 22,52%, din totalul veniturilor. Valoarea totala a acestor cotizatii, in termeni reali este de 171.000 milioane euro, realizate din sume depuse la bugetul Uniunii de catre statele membre (vezi tabelul nr.4 si graficul nr. 4 ).

Sugestiv, structura functionala a veniturilor U. E. pe anul 2003, este prezentata in graficul de mai jos (graficul nr. 4).

Se observa ca in 2003, cele mai consistente venituri ale U. E. provin din T.V.A., celelalte venituri avand o pondere mai mica.

Tabelul nr. 5


Analiza pe anul 2004 releva faptul ca totalul veniturilor ating suma de 83796 milioane euro, acest fapt datorandu-se:

pe de o parte ritmului de crestere superior elementelor de natura taxelor vamale si agrare, adica:

- taxele vamale si agrare ating un procent de 33,91% avand un efect pozitiv asupra totalului de venituri ;

pe de alta parte, T.V.A. are un procent de 27,8%, in valori reale ii corespunde suma de 232.141
milioane euro.

Cotizatiile financiare au inregistrat in acest an un procent de 14,42%, iar mijloacele proprii ajungand la valoarea de 199.130 milioane euro, reprezentand un procent de 23,85% din totalul cheltuielilor ( vezi tabelul nr.5 ).

Sugestiv, structura functionala a veniturilor U. E. pe anul 2004, este prezentata ca in graficul de mai jos (graficul nr. 5).


Grafic nr. 5 Structura pe procente a veniturilor U. E.


Se observa ca in 2004, cele mai consistente venituri ale U. E. provin din mijloacele proprii, celelalte venituri avand o pondere mai mica.

Tabelul nr. 6


Previzionand, totalul veniturilor U.E. pentru anul 2005:

taxele vamale si agrare au un procent de 34,67% ;

T.V.A. este de 26.53% din total, iar cotizatiile financiare fiind de 15,67%, ceea ce in
valori reale se poate previziona cu suma de 120.415 milioane euro ;

mijloacele proprii, atingand suma de 202.500 milioane milioane euro, adica 23,11% din
total ( vezi tabelul nr.6).

Sugestiv, structura functionala a veniturilor U. E. pe anul 2005, este prezentata ca in graficul de mai jos (graficul nr. 6).

Se observa ca in 2005, cele mai consistente venituri ale U. E. provin din taxe vamale si agrare, celelalte venituri avand o pondere mai mica.

Tabelul nr.7



Dinamica structurala a veniturilor unionale releva faptul ca la nivelul anulul 2003 locul ponderii T.V.A. este pozitiv de 8,29%, comparativ cu anul de baza, iar in anu! 2004 abaterea este de 0,96% fata de anul anterior, aceasta datorandu-se in primul rand cresterii taxelor. Previziunile pentru anul 2005 releva ca abaterea T.V.A. este una negativa de 4,57%, fata de anul 200 Cotizatiile financiare in anul 2003 inregistreaza o abatere pozitiva de 79,87%, iar in anul 2004 abaterea este negativa de 35,97% comparativ cu anul anterior, respectiv 8,67%, in anul 2005 aceasta datorandu-se in principal cotizatiilor prelevate la bugetul Uniunii. Taxele vamale si agrare au o abatere negativa in anul 2003 de 2,12%, comparativ cu primul an de analiza; in 2004 abaterea are o tendinta de crestere fiind in proportie de 22,60% din totalul veniturilor, iar in 2005 abaterea este de 2,24%, fata de anul anterior, datorandu-se in principal cresterii importurilor si exporturilor intre U.E. si statele membre.

Mijloacele proprii inregistresza abateri negative pe toata perioada de analiza, astfel ca in anul 2003 abaterea era de 20,44% din total, iar in 2004 si 2005, abaterea este de 9.90% respectiv de 3,10% din totalul veniturilor unionale.

2 Analiza cheltuielilor Uniunii Europene

In analiza statica si dinamica a cheltuielilor Uniunii, perioada de analiza este 2002-2005, iar moneda de referinta euro., sursa datelor constituind-o bugetul de venituri si cheltuieli pe anii 2002, 2003, 2004, dar si prognozele pentru anul 2005. Indicatorii de nivel sunt exprimati atat in valori absolute, cat si in valori relative.

Indicatorii utilizati sunt indicatori de nivel si indicatori de structura a cheltuielilor U.E., indicatorii de nivel fiind exprimati in valori absolute si in valori relative.

A. Indicatori de nivel

Se observa ca la nivelul anului 2003 cheltuielile au crescut fata de anul 2002 cu 3.546 milioane euro, lucru care este evident si in anul 2004, cheltuielile crescand de aceasta data cu 7.794 fata de anul precedent, ceea ce in procente reprezinta 3,62%, respectiv 7,36% din totalul cheltuielilor unionale. Traditionala nota rectificativa, pentru care Comisia Europeana pune in

evidenta previziunile bugetare cu privire la realizarile viitoare ale anului economic, tinand cont in principal de anul 2004 cand s-a realizat o reducere a exporturilor de cereale anticipand platile unor ajutoare directe in sectorul animal.

Cu privire la bugetul anului 2005, cheltuielile pentru actiunile structurale sunt stabilite corespunzator unor perspective financiare, dupa adoptarea decisa in mai 2003 pentru reprogramerea fondurilor neutilizate in anul 2004 si transferate in 2005, abaterea procentuala a acestora fiind de 15,43% din totalul lor (vezi tabelul nr.8).

Tabelul nr. 8


Evolutia cheltuielilor Uniunii Europene se prezinta ca in graficul de mai jos (graficul nr.7).

Structural, alocarea din bugetul U.E pe niveluri de cheltuieli, pe intreaga perioada de analiza, se observa ca totalul cheltuielilor creste semnificativ de la un an la altul, inregistrand la sfarsitul anului 2004 suma de 105.834 milioane euro, previziunile aratand ca la sfarsitul anului 2005 suma lor va fi de 125.137 milioane euro. Nota rectificativa este cea care pune in evidenta previziunile bugetare cu privire la anul 2005 si permite de asemenea crearea unor noi actiuni, unor noi imbunatatiri cu privire la calitatea produselor alimentare, sa se asigure, combaterea epidemiilor animale si dezvoltarea mediului ambiant in sector agricol, dar cu aprobarea Parlamentului European.

Programul U.E. este impartit in subprograme specifice care se refera mai ales la tehnologia informationala si comunicationala, biotehnologie, energie, mediul inconjurator si la sanatate.

Datorita cercetarii sectorul care are cea mai mare dotare este cel al transporturilor trans europene, energia si telecomunicatiile.

In modul in care aceste artere vitale ale marilor piete pot avea o mare cotitributie asupra competitivitatii economice, asupra coeziunii economice si sociale din Europa, U.E. dedica 31.445 milioane euro in 2002 diverselor masuri de politica structurala, formarii profesionale si a tineretului pentru a promova, inainte de toate, mobilitatea studentilor, a celor care fac o parte din studii in alta tara membra. Totalul tuturor cheltuielilor la nivel de uniune a crescut mult dupa anul 1989.

Actiunile de politica externa ale Uniunii Europene mobilizeaza creditele pentru statele membre in suma de 560 milioane euro in anul 2002 si 570 milioane euro in anul 2003, iar in anul 2004 ele sunt in suma de 580 milioane euro ceea ce presupune o crestere previzionala pentru anul 2005 de 5.697 milioane euro, abaterea lor fiind de 22,97% fata de anul precedent.

Instrumentele pentru pregatirea aderarii cresc in anul 2003 cu 28 milioane euro fata de anul de baza, ceea ce in procente reprezinta o abatere de 1,25%, iar la sfarsitul anului 2004 abaterea procentuala va fi de 2,43%.

Cheltuielile pentru largirea est-europeana raman la acelasi nivel ca in anul 2002, cu 1.391 milioane euro, reprezentand procentual 55,64% din totalul cheltuielilor, iar in anul urmator abaterea va fi de 22,84% din total (vezi tabelul nr. 9).

Tabelul nr. 9


Sursa: Bugetul U. E. pe perioada 2002-2005

Evolutia cheltuielilor, diferentiate pe categorii, este prezentata ca in graficul de mei jos (nr.8).

Graflc nr. 8 Evolutia pe categorii de cheltuieli in perioada 2002-2005

B. Indicatori de structura

Din punct de vedere functional, structura cheltuielilor Uniunii Europene vizeaza

-agricultura;

-actiunile structurale;

-politica interna;

-actiunelr externe;

-cheltuieli administrative;

-strategia pentru preaderare;

-rezerve;

-largirea est-europeana;

Tabelul nr. 10


Cheltuielile pentru agricultura - in 2002 agricultura reprezenta 45,29% din cheltuielile U.E., adica 42.800 milioane de euro. Obiectivele politicii agrare comune, stabilite prin tratate justifica importanta bugetara a acestui sector, fiind vorba de argumentarea competitivitatilor agricole, garantarea unui nivel de viata echilibrat, stabilirea pietelor si garantarea securitatii aprovizionarii si stabilirea unor preturi rezonabile pentru consumatori.

In mare parte aceste obiective au fost atinse, dar politica agricola comuna a fost reformulata in acesti ultimi ani pentru a tine cont de noul context international si de mediul ambiant in care se desfasoara activitatile agricole.

Reformele, bazate pe unele preturi mai competitive si pe ajutoarele directe pentru agricultori a permis reducerea excedentelor, iar obiective care pun capat exodului rural si protejarea mediului inconjurator favorizeaza mai ales mentinerea culturilor traditionale precum si dezvoltarea obiectivelor turistice. Pentru aceste realizari politica agrara comuna se sprijina pe un pilon important numit politica de dezvoltare rurala.

Cheltuieli pentru actiunile structurale : sunt impartite in credite obligatare si in credite de plati. Aceste cheltuieli au o valoare de 31.445 milioane euro, reprezentand un procent de 33,29% din fondul total alocat cheltuielilor totale.

Cheltuieli pentru politica interna : inregistreaza in medie 5.950 milioane euro la nivelul anului 2002, respectiv 6,30%, reflectand prioritatea cuvenita justitiei si afacerilor interne. Parlamentul creaza noi linii pentru conceperea unor proiecte si actiuni pregatitoare pentru a favoriza schimburile intre statele membre, pentru autoritatile juridice, ajutarea victimelor cazute in urma actelor teroriste sau ajutarea intreprinderilor mici si mijlocii.



Actiunile externe. Intre noile necesitati figureaza in special reconstructiile din Irak si creditele ajutorului umanitar. Politica externa si de securitate comuna beneficiaza de asemenea de o crestere importanta in termeni relativi ajungand la 4,83% pentru a tine cont in special si de actiunile politice din Bosnia si Hertegovina precum si din Republica Yugoslava (Macedonia). Politica externa a Uniunii este deci dirijata de tarile din restul lumii, detinand in ultimii ani o mare importanta, ajutorul umanitar si sprijinul tarilor din Europa Centrala si Orientala. O parte din bugetul actiunilor externe se dedica cooperarii cu celelalte state dezvoltate precum Japonia si Statele Unite.

Cheltuieli administrative - inregistreaza in anul 2002 suma de 4,600 milioane euro, adica, 4,87% din total, acest fapt trebuind sa permita contractarea a 2.374 locuri de munca dintre care 780 sunt ale Comisiei, pentru a face fata temelor legislative in special celor lingvistice, traduceri si interpretari, dar de asemenea si pentru gestionarea ajutorului regional din noile tari membre. Cheltuielile totale de functionare impreuna cu cele ale institutiilor europene sunt cheltuieli relationate cu functionarii salariati si pensionarii edificiilor si materialului.

Cheltuieli consacrate strategiei de preaderare : sunt destinate a pregati tarile candidate la aderarea la U.E., suferind un puternic retroces de 3,30% in anul 2002 in urma aderarii tarilor candidate care beneficiau de aceste fonduri, suma fiind de 3.120 milioane euro.

Rezervele inregistreaza in anul 2002 suma de 900 milioane euro, procentual atingand cota de 0,95% din total.

Cheltuielile cu largirea est-europeana inregistreaza in anul 2002 suma de 1.109 milioane euro, ceea ce procentual reprezinta 1,17% din totalul cheltuielilor U. E. (vezi tabelul nr. 10).

Grafic nr. 9 Structura pe procente a cheltuielilor U.E.


Structural, cheltuielile pentru anul 2002 se prezinta ca in graficul de mai jos (graficul nr.9)

Tabelul nr. 11


Cheltuielile pentru agricultura tind catre 43.900 milioane euro in 2003, lasand o marja semnificativa in cadrul perspectivelor financiare. Cheltuielile prevazute pentru dezvoltarile rurale sunt in proportie de 22,78%, in timp ce alte cheltuieli agricole sunt doar de 22% in total. Pentru realizarea obiectivelor turistice, politica agrara comuna se sprijina pe un pilon important numit politica de dezvoltare rurala.

Cheltuielile pentru actiunile structurale cu privire la anul 2003 inregistreaza valoarea de 32.600 milioane euro. Creditele inregistreaza in credite obligatare cota de 23,25% si in credite de plati cota de 10%.

Cheltuielile pentru politica interna inregistreaza in medie 6.000 milioane euro la nivelul anului 2003, respectiv un procent de 6,12%. Programele Tineretea cu Europa si Servicii voluntare Europene sprijineau in 1998 proiecte la care participau 80.000 de tineri. Printre celelalte proiecte interne se regaseste si mediul ambiant, sectorul audiovizualului si cultural, informatia si comunicarea.

Actiunile externe. Politica externa si de securitate comuna beneficiaza de un procent de

Europa si bugetul sau decid ca tarile din Uniunea Sovietica sa primeasca 450 milioane euro in special pentru conceperea programului Tacis de asistenta tehnica si recuperarea ei economica. Regiunilor din Balcani li se dedica o parte importanta de 360 milioane euro dedstinata reconstructiilor din Kosovo din urma razboiului din prirnavara anului 1999.

Cheltuieli administrative inregistreaza in anul 2003 suma de 700 milioane euro, adica, 4,79% din total. Cheltuielile totale de functionare impreuna cu cele ale institutiilor europene sunt cheltuieli relationate cu functionarii salariati si pensionarii edificiilor si materialului.

Cheltuieli consacrate strategiei de preaderare sunt destinate a pregati tarile candidate la aderarea U.E. suferind un puternic retroces de 3,18% in anul 2003 in urma aderarii tarilor candidate care beneficiau de aceste fonduri. Suma de 3.120 milioane euro in credite obligatare este consacrata instrumentelor de preaderare utilizate in favoarea Romaniei si Bulgariei, care aderare era prevazuta pentru anul 2007.

Rezervele au inregistrat in anul 2003 de 650 milioana euro, adica 0,66%.

Cheltuielile cu largirea est-europeana sunt de la 1.109 milioane euro suma inregistrata in anul 2002 (vezi tabelul nr. 11). Structural, cheltuielile pentru anu! 2003 se prezinta ca in graficul de mai jos (graficul nr.10)


Grafic nr. 10 Structura pe procente a chcltuiclilor U. E.

Tabelul nr. 12


Cheltuielile pentru agricultura ajung la suma de 43.770 milioane euro in 200 Cheltuielile prevazute pentru dezvoltarile rurale sunt in proportie de 35,36%, in timp ce alte cheltuieli agricole sunt doar de 6%.

In 1992 si 1999 se produc mari reforme in politica agrara comuna. Aceste reforme, bazate pe unele preturi mai competitive si pe ajutoarele directe pentru agricultori a permis reducerea excedentelor. Alte reforme bazate pe ajutoare directe pentru agricultori a permis reducerea excedentelor si a pus capat exodului rural si protejarea mediului inconjurator favorizand mai ales mentinerea culturilor traditionale precum si dezvoltarea obiectivelor turistice.

Cheltuieli pentru actiunile structurale sunt in proportie de 37,68% in anul 200 Creditele primite pentru fondul de coeziune au suferit mari reduceri atat in credite obligatare fiind de 35% cat si in credite de plati fiind de 2,68%.

Cheltuieli pentru politica interna inregistreaza in rnedie 6.050 milioane euro la nivelul anului 2004 respectiv un procent de 5,72% reflectand prioritatea cuvenita justitiei si afacerilor, schimburile intre statele membre, pentru autoritatiile juridice sau ajutarea intreprinderiior mici si mijlocii.

Actiunile externe inregistreaza in anul 2004 suma de 580 milioane euro, ceea ce in procente reprezinta 4,33% din cheltuielile la nivel de uniune, datorate politicii de securitate comuna si de cooperare cu tarile dezvoltate din Europa Orientala si Asia Centrala.

Cheltuieli administrative inregistreaza in acest an suma de 800 milioane euro din total, aceasta avand are un procent de 4,54% in anul 200 Cheltuielile totale de functionare impreuna cu cele ale institutiilor europene sunt cheltuieli relationate cu functionarii salariati si pensionarii edificiilor si materialului.

Cheltuieli consacrate strategiei de preaderare destinate a pregatii tarile candidate la aderarea U.E. inregistreaza in anul 2004 suma de 3.120 milioane euro, in procente reprezentand doar 2,95% din total.

Rezervele sunt la sfarsitul anului 2004 de 400 milioana euro.

Largirea est-europeana - cheltuielile consacrate acesteia, inregistreaza la sfarsitul anului 2004, suma de 3.240 milioane euro (vezi tabelul nr. 12).

Structural, cheltuielile pentru anul 2004 se prezinta ca in graficul de mai jos (graficul nr.11)

Grafic nr. 11 Structura ne nrocente a chelruielilor U.E.

Tabelul nr. 13



Cheltuielile pentru agricultura previzionate pentru anul 2005 tind catre suma de 56.498 milioane euro in cadrul perspectivelor financiare. Cheltuielile prevazute pentru dezvoltarile rurale fiind in proportie de 25,15%, in timp ce alte cheltuieli agricole sunt doar de 20%.

In mare parte aceste obiective de politica agricola comuna au fost reformulate in acesti ultimi ani pentru a tine cont de noul context international si de mediul ambiant in care se desfasoara activitatile agricole.

Cheltuieli pentru actiunile structurale sunt impartite in credite obligatare si in credite de plati.Creditele de plati presupun o scadere, cu privire la anul 2005 fata de anul anterior in care se inregistra o crestere a bugetul rectificativ. Creditele primite pentru fondul de coeziune au suferit mari reduceri atat in credite obligatare cat si in credite de plati, fiind in proportie de 32,97%.

Cheltuieli pentru politica interna previzionate pentru anul 2005 vor inregistra in medie 7.854 milioane euro respectiv 6,28%, aceast lucru dand prioritatea cuvenita justitiei si afacerilor interne. Parlamentul creaza noi linii pentru conceperea unor proiecte si actiuni pregatitoare in a favoriza schimburile intre statele membre, pentru autoritatile juridice precum si ajutarea intreprinderilor mici si mijlocii.

Actiunile externe. Europa si bugetul sau decid ca tarile din Uniunea Sovietica sa primeasca 697 milioane euro pentru recuperare economica. Cooperarea economica si financiara a U.E cu tarile in curs de dezvoltare din America Latina si din Asia previzioneaza pentru anul 2005 suma de 2.000 milioane euro si 3.000 milioane euro, ele fiind dirijate in scopuri diferite.

Cheltuieli administrative sunt prevazute pentru anul 2005 pentru gestionarea ajutorului regional din noile tari membre. Cheltuielile totale de functionare impreuna cu cele ale institutiilor europene sunt cheltuieli relationate cu functionarii salariati si pensionarii edificiilor si materialului reprezentand 79% din totalul cheltuieli lor.

Cheltuieli consacrate strategiei de preaderare. Suma de 2.987 milioane euro in credite obligatare este prevazuta pentru instrumentele de preaderare utilizate in favoarea Romaniei si Bulgariei, ceea ce in procente reprezinta 2,39% din totalul cheltuielilor.

Rezervele se previzioneaza ca vor ajunge in anul 2005 la suma de 449 milioana euro, procentual fiind de doar 3,52%.

Cheltuielile cu largirea est-europeana au inregistrat in aceasta perioada suma de 400 milioane euro, procentual fiind vorba de 3,52% din total (vezi tabelul nr. 13).

Structural, cheltuielile pentru anul 2005 se prezinta ca in graficul de mai jos (graficul nr.12)


Grafic nr. 12 Structura pe procente a cheltuielilor U. E.

Dinamica structurii veniturilor U. E. prezinta abaterile procentuale din perioada 2002-2005, tabelul nr. 14, astfel ca in anul 2003 abaterea cheltuielilor din agricultura este una negativa de 1,13%, acest fapd se datoreaza in mare parte cheltuielilor consacrate dezvoltarilor rurale. In anul 2004 abaterea este de asemenea una negativa de 7,64%, comparativ cu anul precedent, iar previzionarea pentru anul 2005 ne arata ca abaterea prezinta o usoara crestere aceasta fiind de 9,16%, fata de anul anterior. In ceea ce priveste masurile de politica structurala anul 2003 ne evidentiaza faptul ca abaterea este pozitiva de 0,12%, urmand ca in anul 2004, abaterea masurilor de politica structurala sa aiba o cota pozitiva 13,32%, in comparatie cu anul anterior, iar in anul 2005 aceasta abatere este negativa, atingand cota de 12,50% din total, datorita cheltuielilor consacrate afacerilor interne. Domeniile politicii interne in anul 2003 au o abatere procentuala negativa de 2,86% in comparatie cu anul de baza, abatere care este de asemenea pozitiva si in anul imediat urmator, 2004, dar de aceasta data cota procentuala este de 6,54%.Previzional pentru anul 2005, abaterea este pozitiva si prezinta o tendinta de crestere comparativ cu anul precedent, cota fiind de 9,79%. Domeniile politicilor externe in anul 2003 inregistreaza o abatere de 3,52%, in comparatie cu anul anterior, abatere care este negativa, iar in anul imediat urmator abaterea procentuala este de asemenea una negativa, atingand cota de 7,08%. Previzional pentru anul 2005 sa observa ca abaterea este de 5,08%, prezentand de aceasta data o tendinta de crestere, fata de anul precedent, aceasta datorandu-se pe de o parte cheltuielilor pentru finantarea statelor membre, iar pe de alta parte finantarii statelor in curs de dezvoltare. Abaterea cheltuielilor administrative creste semnificativ de la un an la altul, astfel ca in anul 2003 abaterea este de 1,64%, iar la sfarsitul anului 2005 va fi de 5,51 %

3 BUGETUL UNIUNII EUROPENE PENTRU ANUL 2005

SI IMPLEMENTAREA POLITICILOR COMUNITARE

Bugetul comunitar aferent anului 2005 a fost unul special, politicile comune finantate cu ajutorul acestui buget referindu-se la:

afacerile economice si financiare au beneficiat de o alocatie bugetara, in anul 2005, de 455 milioane euro. Principalele obiective fmantate prin acest capitol urmareau:

asigurarea functionarii eficiente a Uniunii Economice si Monetare;

consilierea Comisiei Europene si a altor institutii comunitare in legatura cu rezolvarea unor probleme economice si financiare;

monitorizarea dezvoltarii economice a U.E. si a tarilor din lumea a treia;

colaborarea in domeniu cu organismele internationale;

respectarea legislatiei financiare internationale.

firmele au beneficiat de o alocatie bugetara, in anul 2005, de 340 milioane euro.

Principalele obiective finantate prin acest capitol urmareau:

transformarea Uniunii Europene in cea mai competitiva si dinamica economie a bazata pe cunoastere;

stimularea initiativei antreprenoriale si a inovatiei, in conditiile functionarii din ce in ce mai eficiente a pietei interne.

concurenta a beneficiat de o alocatie bugetara, in anul 2005, de 90 milioane euro.

Principalele obiective finantate prin acest capitol urmareau:

garantarea conditiilor egaie si echitabile pentru toate firmele pe piata unica;

protejarea intereselor consumatorilor.

Dezvoltarea concurentei reprezinta o prevedere obligatorie, stipulata in Tratatul de la Maastricht, si joaca un rol esential in politica economica pe piata unica.

factorul munca si protectia sociala au beneficiat de o alocatie bugetara, in anul 2005, de 11589 milioane euro. Principalele obiective finantate prin acest capitol urmareau:

dezvoltarea unui model social european modern, novativ si stabil;

locuri de munca mai multe si mai bune, intr-o societate bazata pe oportunitati egale pentru toti.

asricultura si dezvoltarea rurala au beneficiat de o alocatie bugetara, in anul 2005, de 53276 milioane euro. Principalele obiective finantate prin acest capitol urmareau:  

stabilitatea pietelor agricole;

asigurarea unui standard de viata adecvat pentru fermieri;

garantarea securitatii ofertei de produse agricole.

Politica Agricola Comuna a fost reformata de mai multe ori si constituie, in acest moment, o parte integranta din Agenda 2000. Scopul esential este acela de a transforma agricultura intr-un sector economic extrem de eficient.

Politica Agricola Comuna trebuie sa fie compatibila cu dezvoltarea durabila, prin promovarea protectiei mediului si folosirea rationala a resurselor.

Dezvoltarea rurala, al doilea pilon al Politicii Agricole Comune, urmareste cresterea competitivitatii zonelor rurale, conservarea mediului si a traditiilor rurale, pentru asigurarea unui viitor zonelor rurale si pentru promovarea crearii si mentinerii locurilor de munca in aceste zone.

energia si transporturile au beneficiat de o alocatie bugetara, in anul 2005, de 1.417 milioane euro. Principalele obiective finantate prin acest capitol urmareau:

reconcilierea energiei si transporturilor cu restrictiile de mediu, in conditiile garantarii cresterii economice;

siguranta ofertei, prin masuri de completare a pietei interne;

dezvoltarea retelelor transeuropene fara afectarea mediului natural.

mediul a beneficiat de o alocatie bugetara, in anul 2005, de 326 milioane euro. Principalele obiective finantate prin acest capitol urmareau:

asigurarea unui nivel ridicat de protectie a mediului;

conservarea si imbunatatirea calitatii mediului;

protejarea sanatatii oamenilor;

utilizarea rationala a resurselor;

planificarea dezvoltarii urbane si a utilizarii terenurilor;

promovarea unor masuri la nivel international care sa fie in concordanta cu problemelor de mediu la nivel regional si mondial;

sustinerea integrarii protectiei mediului in definirea si in implementarea celorlalte politici si activitati comunitare;



cooperarea cu terte tari si cu organisme internationale pentru protectia mediului.

cercetarea a beneficiat de o alocatie bugetara, in anul 2005, de 3357 mil. Euro.

Principalele obiective finantate prin acest capitol urmareau:

realizarea unei arii europene de cercetare, a unei zone fara frontiere, in care

resursele stiintifice sa fie mai bine utilizate;

cresterea eforturilor pentru cercetare si pentru realizarea de noi tehnologii pentru a asigura marirea competitivitatii U.E. la nivel mondial.

Acest capitol de buget contribuie la implementarea Strategiei de la Lisabona pentru asigurarea locurilor de munca, cresterea competitivitatii pe plan international, reforme economice si cresterea coeziunii sociale in cadrul U.E. In particular, delimitarea unei arii a educatiei, pregatirii profesionale, cercetarii si inovarii la nivel comunitar.

societatea informationala  a beneficiat de o alocatie bugetara, in anul 2005, de 1274 mil. Euro. Principalele obiective finantate prin acest capitol urmareau :

recunoasterea faptului ca oamenii de afaceri, guvernele si cetatenii U.E. continua sa joace un rol important in asigurarea cunoasterii globale;

dezvoltarea unei economii moderae, bazata pe informatii.

cercetarea directa a beneficiat de o alocatie bugetara, in anul 2005, de 366 milioane euro. Principalele obiective fmantate prin acest capitol urmareau:

asigurarea suportului stiintific si tehnic pentru conceperea, dezvoltarea, implementarea si monitorizarea politicii U.E. in domeniile nuclear si ne-nuclear;

dezvoltarea unui program pe termen lung de reducere a surselor de energie nucleara si de eliminare a risipei de resurse energetice.

pescuitul a beneficiat de o alocatie bugetara, in anul 2005, de 1053 milioane euro.

Principalele obiective finantate prin acest capitol urmareau:

conservarea resurselor marine, prin folosirea lor responsabila;

realizarea reformei complete a Politicii Comune in domeniul Pescuitului.

piata interna unica a beneficiat de o alocatie bugetara, in anul 2005, de 73 milioane euro. Principalele obiective finantate prin acest capitol urmareau:

imbunatatirea perspectivelor pentru factorul munca si pentru activitatile comerciale;

reducerea preturilor;

incurajarea mobilitatii factorului munca si a competitivitatii pe plan international;

asigurarea functionarii eficiente a pietei unice europene;

eliminarea obstacolelor nejustificate din calea liberei circulatii a bunurilor si serviciilor;

libertatea de stabilire in spatiul european pentru orice cetatean comunitar;

informarea cetatenilor in legatura cu drepturile si oportunitatile pe care le au in cadrul pietei unice.

politica regionala a beneficiat de o alocatie bugetara, in anul 2005, de 27105 milioane euro. Principalele obiective finantate prin acest capitol urmareau: 

cresterea coeziunii economice si sociale;

reducerea disparitatilor de dezvoltare la nivel regional in cadrul U.E.

taxele si uniunea vamala au beneficiat de o alocatie bugetara, in anul 2005, de 121 mil. Euro. Principalele obiective finantate prin acest capitol urmareau :

eliminarea concurentei prin taxe;

aplicarea regulamentului comun la frontierele externe ale pietei unice euro.

educatia si cultura au beneficiat de o alocatie bugetara, in anul 2005, de 1050 milioane euro. Principalele obiective finantate prin acest capitol urmareau:

redefinirea dimensiunii umane a Europei, prin dezvoltarea sentimentului european;

contributia la crearea spatiului european pentru educatie si pregatire profesionala.

presa si comunicatiile au beneficiat de o alocatie bugetara, in anul 2005, de 185 milioane euro. Principalele obiective fmantate prin acest capitol urmareau:

informarea mediei si a cetatenilor in legatura cu activitatile Comisiei Europene, comunicarea politicii ei si a actiunilor desfasurate;

informarea Comisiei Europene despre evolutia opiniei publice in statele member.

sanatate si protectia consumatorului au beneficiat de o alocatie bugetara in 2005, de 516 milioane euro. Principalele obiective finantate prin acest capitol urmareau:

asigurarea unui nivel ridicat de protectie a sanatatii consumatorilor;

asigurarea si protejarea intereselor economice ale consumatorilor la nivelul U. E.

libertate, securitate si justitie au beneficiat de o alocatie bugetara, in 2005, de 588 milioane euro. Principalele obiective finantate prin acest capitol urmareau:

transformarea teritoriului U. E. intr-o zona de libertate, securitate si justitie ;

asigurarea deplinei libertati de circulatie a cetatenilor U. E. in spatiul comunitar ;

asigurarea acelorasi drepturi, protectie si obligatii pentru toti cetatenii U. E.

relatii externe au beneficiat de o alocatie bugetara, in anul 2005, de 3682 milioane euro. Principalele obiective finantate prin acest capitol urmareau:

sprijinirea obiectivelor politicii externe a U.E. in domenii precum: dezvoltarea, prevenirea conflictelor, respectarea drepturilor omului, promovarea identitatii U.E. pe plan mondial, implementarea unei politici comune externe si de securitate;

propuneri pentru realizarea unui climat politic stabil in statele vecine U.E.

comertul: a beneficiat de o alocatie bugetara, in anul 2005, de 77 milioane euro.

Principalele obiective finantate prin acest capitol urmareau:

contributia, in interesul general, la armonizarea dezvoltarii comertului mondial;

reducerea progresiva a restrictiilor din comertul mondial si a barierelor vamale;

promovarea intereselor politice si economice ale U.E. in lume.

Activitatile aferente acestui domeniu acopera cele mai importante aspecte ale comertului cu bunuri si servicii (barierele tarifare si netarifare, masurile de protectie comerciala, subsidiile si dumping-ul, creditele pentru export), problemele proprietatii intelectuale, investitiilor si concurentei.

dezvoltarea si relatiile cu tarile A.C.P.: au beneficiat de o alocatie bugetara, in anul 2005, de 1236 mil. euro. Principalele obiective finantate prin acest capitol urmareau:

eradicarea saraciei;

dezvoltarea durabila economica si sociala; 

integrarea tarilor in dezvoltare in economia mondiala;

contributii la dezvoltarea si consolidarea democratiei, la respectarea drepturilor omului, a legislatiei si a libertatilor fundamentals

Tarile A.C.P. beneficiaza si de finantari din Fondul European de Dezvoltare, care sunt dirijate de catre Comisia Europeana, dar care nu fac obiectul bugetului comunitar.

extinderea U.E. a beneficiat de o alocatie bugetara, in anul 2005, de 1474 milioane euro. Principalele obiective finantate prin acest capitol urmareau:

realizarea unei Europe unite, a unui continent puternic, democratic si stabil, capabil sa obtina toate avantajele de pe urma crearii unei piete interne de 500 milioane oameni;

pregatirea aderarii Romaniei si Bulgariei pentru anul 2007;

cresterea ajutoarelor acordate acestor tari prin Programul PHARE;

monitorizarea atenta a progreselor facute de Turcia pentru respectarea criteriilor politice stabilite la Copenhaga si pentru procesul de reforma in general.

ajutoare umanitare au beneficiat de o alocatie bugetara, in anul 2005, de 513 milioane euro. Principalele obiective fmantate prin acest capitol urmareau:

acordarea de asistenta in concordanta cu nevoile umanitare;

orientarea ajutoarelor catre focarele de criza care nu sunt ,,acoperite' de alti donatori;

orientarea fondurilor in functie de complexitatea operatiilor necesare;

acordarea unei atentii deosebite situatiilor post-criza, care nu sunt donatori.

lupta impotriva coruptiei: a beneficiat de o alocatie bugetara, in anul 2005, de62 milioane euro. Principalele obiective finantate prin acest capitol urmareau:

protejarea intereselor U.E.;

lupta impotriva fraudelor, coruptiei si altor activitati ilegale;

lupta impotriva neglijentelor constatate la nivelul institutiilor europene.

coordonarea politicii Comisiei Europene si consultanta iuridica au beneficiat de o alocatie bugetara, in anul 2005, de 207 milioane euro.

Principalele obiective finantate prin acest capitol urmareau:

asigurarea respectarii prioritatilor politice ale Comisiei Europene, definite de Presedinte;

programarea si planificarea strategica;

stimularea metodelor colegiale de adoptare a deciziilor;

asigurarea coordonarii interne si a relatiilor cu alte institutii;

simplificarea procedurilor administrative;

managementul viitorului Europei;

verificarea respectarii legislatiei;

apararea pozitiei Comisiei Europene in orice litigiu in care ea ar putea fi implicata.

administratia: a beneficiat de o alocatie bugetara, in anul 2005, de 651 milioane euro. Principalele obiective finantate prin acest capitol urmareau:

crearea unei structuri administrative moderne, bazata pe o cultura a serviciilor responsabile;

asigurarea reformei administratiei, in conformitate cu Carta Alba adoptata la 1 martie

utilizarea tuturor limbilor oficiale ale U.E. in redactarea documentelor oficiale; 

[asigurarea unor traduceri de inalta fidelitate la lucrarile institutiilor europene;

asigurarea suportului logistic pentru intrunirile Comisiei Europene;

asigurarea know-how-ului si a consultantei in domeniu;

sprijinirea publicatiilor care preiau informatiile oficiale ale U.E.

bugetul a beneficiat de o alocatie bugetara, in anul 2005, de 1385 milioane euro.

Principalele obiective finantate prin acest capitol urmareau:

obtinerea, de la autoritatea bugetara, a informatiilor necesare implementarii politicii U.E.;

managementul cadrului legal al bugetului;

implementarea veniturilor si cheltuielilor bugetare, cu respectarea prevederilor legale;

analiza conturilor anuale ale institutiilor europene.

auditul a beneficiat de o alocatie bugetara, in anul 2005, de 10 milioane euro.

Principalele obiective finantate prin acest capitol urmareau:

cresterea competitivitatii si performantelor activitatii Comisiei Europene;

asigurarea independentei si consultanta pentru Comisia Europeana.

statistica a beneficiat de o alocatie bugetara, in anul 2005, de 132 milioane euro.

Principalele obiective finantate prin acest capitol urmareau.

reflectarea informatiilor statistice aferente programului de dezvoltare pe perioada

structurarea informatiilor statistice pe trei prioritati: extindere, Uniunea Economica si Monetara, respectiv competitivitate, dezvoltare durabila si agenda sociala.

pensii au beneficiat de o alocatie bugetara, in anul 2005, de 915 milioane euro.

Principalul obiectiv finantat prin acest capitol urmarea asigurarea unor servicii in domeniu de inalta calitate.



3. ANALIZA BUGETULUI UNIUNII EUROPENE IN 2006

SI PERSPECTIVA ACESTUIA IN PERIOADA 2007 - 2013

Consiliul European de la Bruxelles, din iarna lui 2005, a aprobat finantarea proiectelor politice pentru perioada financiara 2007-2013.

Exista o perspectiva financiara a U.E. si un buget al U.E. Perspectiva fmanciara a U.E. reprezinta o expunere a prioritatilor U.E. pe sapte ani si o planificare initiala a cheltuielilor, prin intermediul careia se stabileste un plafon de care se tine cont cand se lucreaza asupra bugetului anual al U.E. Suma aprobata a fost de 862,4 miliarde euro, dar contradictiile si problemele nerezolvate au ramas. Aceste probleme se refera la: taxele europene si nivelul lor; respingerea Constitutiei Europene; noile referendumuri din Franta si Olanda; problema extinderii U.E. cu Romania, Bulgaria, Croatia si Turcia, iar din 16 decembrie 2005, si Macedonia.

Austria este considerata tara care va avea eel mai mult de suferit de pe urma extinderii U.E.. Ca urmare, pentru anul 2006, aceasta tara are la dispozitie un buget superior.

Bugetul U.E. pe anul 2006 a fost aprobat, la 15 decembrie 2005, de catre Parlamentul European si are alocate resurse superioare, pentru a putea acoperi cresterea cheltuielilor in

general, si pentru crearea de noi locuri de munca, in conditiile ridicarii competitivitatii si coeziunii de-a lungul regiunilor U.E.

Bugetul 2006 reprezinta 1,01% din PNB-ul U.E.-25 (111,9 miliarde euro) pentru cheltuieli si 1,09% din PNB-ul U.E.-25 (121,2 miliarde euro) pentru resurse (obligatii de plata).

Figura 13: Obligatii bugetare in cadrul U.E. in anul 2006

Bugetul 2006 este ultimul din Perspectiva financiara curenta si reprezinta un pas major in reformarea cheltuielilor U.E., in directia cresterii economice bazate pe cunoastere. Acest buget contine cateva capitole esentiale (figura 1), care conduc catre:

-cresterea competitivitatii U.E. in domenii precum: cercetarea, energia, transporturile si societatea informationala. Fondurile destinate acestui capitol au crescut cu 4,4%. Angajamentele (resursele) aferente capitolului competitivitate sunt de 7,9 miliarde euro, in timp ce cheltuielile sunt calculate la 7,4 miliarde euro;

-coeziunea : fondurile aferente dezvoltarii regiunilor slabe vor creste, mai ales datorita aderarii ultimelor 10 state la U.E.. Angajamentele de plata vor fi de 39,8 miliarde euro, iar cheltuielile se vor cifra la 31,9 miliarde euro.

-resursele naturale fondurile destinate agriculturii vor creste cu 2,5%, aproximativ 42,9 miliarde euro. Dezvoltarea rurala va cunoaste o crestere la 11,6% fata de anul 2005, ajungand la 11,8 miliarde euro angajamente si la 10,9 miliarde euro plati (13,0%).

Fondurile destinate protectiei mediului se vor mari cu 4,2% si vor atinge 0,2 miliarde euro. Angajamentele in acest domeniu vor fi de 56,3 miliarde euro, in timp ce cheltuielile se vor ridica la 55,3 miliarde euro.

-probleme legate de cetatenie, libertate, securitate si justitie. U.E. aloca fonduri pentru cresterea cooperarii dintre statele membre in probleme precum: controlul bolilor infectioase, protectia frontierelor si lupta impotriva terorismului. in acest sens, au fost alocate fonduri de 1 miliard euro.

Figura 14: Bugetul U.E. 2006 alocat instrumentelor structurale


Figura 15: Repartizarea bugetului U.E. 2006 pentru agricultura


Figura 16: Repartizarea bugetului U.E. in perioada 2000-2006 (preturile anului 2006)

Conform bugetului 2006 si perspectivei financiare, fondurile alocate statelor candidate la aderarea la U.E. cresc substantial. Aceste fonduri au ca destinatie pregatirea pentru aderare a Romaniei si Bulgariei, precum si sustinerea Croatiei pentru indeplinirea standardelor U.E.

Pe langa problemele referitoare la agriculture (0,3 miliarde euro) si la dezvoltarea regionala (0,6 miliarde euro), asistenta preaderare va fi 1 miliard euro pentru Romania, Bulgaria si Croatia si de 0,5 miliarde euro pentru Turcia. in plus, U.E. trebuie sa sustina in continuare reconstructia vestului Peninsulei Balcanice (0,5 miliarde euro) si sa sprijine eforturile de pace in Orientul Mijlociu.

Alte cheltuieli prevazute in bugetul U.E. pe 2006 se refera la: ajutorarea victimelor tsunami-lor din Asia si sprijinirea eforturilor de reconstructie din Irak. Noi nevoi sunt legate de recenta reforma a sectorului productiei comunitare de zahar si de compensatiile acordate statelor A.C.P.. Ca urmare, in propunerea de buget viitor, vor fi incluse 275 milioane euro pentru relatiile externe, ca fond suplimentar. in plus, compensatiile legate de asigurarea unui excedent bugetar in noile state membre ale U.E. sunt stabilite la 1,1 miliarde euro, in timp ce costurile administrative reprezinta 6,7 miliarde euro (mai putin de 6% din buget).


Figura 17: Compensatii alocate din bugetului U.E. noilor state membre (2006)

Provenienta veniturilor bugetare proprii se refera, in primul rand, la sursele traditionale (taxe vamale, pe activitatea agricola si pe productia de zahar). Aceste surse asigura 11,6% din totalul veniturilor la nivelul bugetului U.E. (figura 6).

Tabelul 15: Contributia pe categorii de venituri la bugetul U.E. pe perioada 2005-2006


Figura 6: Veniturile bugetului comunitar 2005-2006


Veniturile provenite din TVA la bugetul comunitar s-au determinat pe o baza de calcul reprezentand 50% din PNB-ul fiecarui stat membru si reprezinta 14,4% din totalul veniturilor bugetare comunitare. Veniturile bugetare provenite din contributiile statelor membre in functie de nivelul PNB reprezinta 73,0% din totalul veniturilor bugetare comunitare. In ceea ce priveste situatia Regatului Unit, corectia anuala a bugetului pe anul 2005 a fost de 5,1 miliarde euro.


Bugetul U.E. tine seama de modificarea prioritatilor politicii U.E.. Comisia Europeana a analizat prioritatile aferente cadrului fmanciar pentru perioada 2007-2008, inca din anul 2003 si a adoptat un comunicat la 10 februarie 200 La data de 14 iulie 2004, Comisia Europeana a prezentat un al doilea comunicat referitor la aceeasi problema in care, insa, detalia propuneri de actiune. Comunicatul Comisiei Europene a fost insotit de un numar de initiative legislative legate de: politica agricola si in domeniul pescuitului; dezvoltarea rurala; fondurile structurale; factorul munca; politica sociala; educatia; transporturile.

In plus, Comisia Europeana a prezentat si un document de lucru menit sa constituie o baza pentru Acordul Inter-institutional legat de disciplina bugetara si de imbunatatirea procedurilor bugetare. Mai mult chiar, Comisia Europeana a prezentat si un raport legat de modalitatile de finantare a bugetului U.E.

In septembrie 2004, Comisia Europeana a prezentat un al doilea pachet de initiative legislative, in principal in domeniul politicii exterae, iar in aprilie 2005, un al treilea pachet de initiative legislative a fost prezentat in legatura cu: cercetarea, concurenta, inovatia, securitatea, justitia, sanatatea si protectia consumatorului, vamile, protectia civila si pescuitul.

In final, la 12 aprilie 2005, Comisia Europeana a adoptat un set de amendamente tehnice la propunerile sale pentru urmatorul cadru fmanciar multianual. Propunerile Comisiei Europene sunt analizate de Consiliul si de Parlamentul European.

Propunerile Comisiei referitoare la cadrul financiar 2007-2013 se refera, in principal, la:

-integrarea pietei unice in cadrul obiectivelor dezvoltarii durabile, al mobilitatii economice, al politicii sociale si de mediu. In cadrul acestei prioritati, se pune accent pe: competitivitate, coeziune, conservarea si managementul resurselor naturale;

-acordarea unei mai mari semnificatii cetateniei europene, prin completarea domeniilor legate de: libertate, securitate si acces la bunurile publice de baza si la servicii;

-stabilirea unui rol coerent pentru Europa, ca un partener global, care-si asuma responsabilitati regionale, promovand dezvoltarea durabila si contribuind la securitatea civila si strategica.

Cadrul financiar 2007-2013 este structurat pe urmatoarele capitole:

Capitolul 1; Dezvoltarea durabila - este divizat in doua componente separate dar aflate in conexiune:

1a: Competitivitatea pentru dezvoltare si pentru cresterea factorului munca, acompaniata de cheltuielile cu cercetarea si inovarea, educatie si calificare, retelele U.E., piata interna si politicile aferente lor;

lb: Coeziune pentru dezvoltare si cresterea factorului munca, menita sa asigure convergenta statelor si regiunilor mai putin dezvoltate din U.E., sa completeze strategia U.E. pentru dezvoltarea durabila in afara regiunilor mai putin prospere si sa sprijine cooperarea interregionala;

Capitolul 2: Conservarea si managementul resurselor naturale - cuprinde politicile comune din agricultura si pescuit, dezvoltarea rurala si masurile de protectie a mediului, in particular Natura 2000. Masurile privind politica agricola comuna reflecta Acordul incheiat la Bruxelles, la Consiliul European din octombrie 2002;

Capitolul 3: Cetatenia, libertatea, securitatea si justitia - reflecta cresterea importantei acestor aspecte si introducerea unor obiective noi, precum: justitia si afacerile interne, protectia frontierelor, imigratia, azilul politic, sanatatea publica si protectia consumatorului, cultura, tineretul, informatia si dialogul cu cetatenii. Acest capitol acopera si Fondul European pentru Solidaritate si Reactie Rapida;

Capitolul 4: U.E. ca partener global - acopera toate actiunile externe, inclusiv instrumentele de pre-aderare, integrarea Fondului European de Dezvoltare (F.E.D.) in cadrul bugetului, rezervele curente pentru situatii neprevazute si garantiile;

Capitolul 5: Administratia - acopera cheltuielile pentru institutii, altele decat Comisia Europeana, pensiile si scolile europene. Cheltuielile administrative ale Comisiei Europene sunt incluse direct, ca o parte a activitatii de rationalizare a activitatii de baza in management.

In final, propunerea de cadru financiar include si sume compensatorii, legate de viitoarele extinderi ale U.E.. Agenda 2000 curenta cuprinde 8 capitole (11 subcapitole contabile). Ca urmare, propunerea de cadru financiar a Comisiei Europene devine mai simpla si mai putin rigida. Plafonul mediu anual de plati pentru perioada 2007-2013 este de 1,14% din PNB-ul U.E.-25, din care, resursele proprii variaza anual intre 0,09% si 0,165 din acest PNB. Cu alte cuvinte, cadrul financiar este compatibil cu resursele proprii curente, al caror plafon este de 1,24%, plafon ce nu s-a modificat din anul 1999.

Consideratii finale

Sistemul bugetar cuprinde totalitatea bugetelor unei tari privite in unitatea lor aflat in stransa interdependenta cu structura organizatorica a statului si difera de la o tara la alta.

Altfel spus, sistemul bugetar este format din mai multe subsisteme numite verigi, aflate in stransa legatura una cu cealalta prin care se asigura respectarea utilizarii fondurilor bugetare.

Uniunea statala este o asociere de doua sau mai multe state care nu formeaza un nou stat, regasindu-se aici doar ideea de asociere, de colaborare dar nu si pe aceea de suprapunere, sau functioneaza numai regula de agregare, dar nu si cea de integrare.

Ca un element de comparatie, in statele membre ale U.E., procesul de integrare europeana a influentat structura administratiilor nationale, prin crearea unor structuri administrative pentru relatii europene, precum ministere sau departamente pentru relatii europene, precum si structuri de coordonare interministeriala.

Dat fiind faptul ca integrarea regional europeana a dus la aparitia blocului public, se poate observa ca, in acest proces, competentele de putere publica sunt supuse unei duble presiuni; una se plaseaza la nivel superior, cel european, iar cealalta la nivelurile inferioare, ale colectivitatilor teritoriale locale in special al regiunilor.Uniunile de state, din punct de vedere al dreptului constitutional, nu au decat cateva organe comune, cu competente foarte ridicate. Uniunile de state beneficiaza, totusi, de mai mult decat o simpla legatura contractuala sau politica, anume, si de o legatura institutionalizata.

Uniunea personala este o asociere de state, rezultata din faptul ca statele respective au acelasi sef de stat, pastrandu-si deplina suveranitate, iar seful de stat este seful fiecarui stat in parte. De asemenea uniunile personale nu au un organ comun si nu exista alte organe comune.

Uniunea reala reprezinta o asociere de state care are mai multe organe comune, in afara sefului statului, in domeniile diplomatic, militar si financiar, acesta fiind un subiect distinct de drept international public.

Uniunile inegale apar intre doua state ierarhizate, unul dintre ele fiind vasal sau protejat de catre celalalt stat membru al uniunii.

Dat fiind caracterul unional al Uniunii Europene si de niveluri de administrare, se pot identifica doua paliere administrative:

-un nivel unional la care se intocmeste bugetul uniunii ;

-un nivel statal in cadrul caruia se intocmesc bugetele statelor membre.

Acest sistem permite U.E. sa finanteze intr-o maniera stabila si continua totalitatea politicilor sale, existand insa si alte interese mai putin importante.

Sistemul de venituri care exista in momentul de fata la nivel european este un sistem deosebit de complex si in aceeasi masura intransparent, cuprinzand o serie de reglementari care din punct de vedere al compensarii financiare sunt foarte greu de justificat, dar care s-au realizat ca urmare a unor compromisuri politice.

Evolutia istorica a sistemului de venituri al U.E. cuprinde:

a) perioada taxelor

b) perioada cotizatiilor financiare

c) perioada taxelor vamale si agrare

d) perioada mijloacelor proprii Cheltuielile U. E. sunt impartite in:

cheltuieli pentru garantarea pietei agricole

cheltuieli pentru politica structurala

cheltuieli destinate politicii interne a .E.
- cheltuieli de politica externa

cheltuieli administrative
- rezervele

-cheltuieli pentru pregatirea la erare

-cheltuieli pentru largirea est-europeana

In ceea ce priveste analiza bugetului de venituri si cheltuieli a Uniunii Europene, tendinta veniturilor este de crestere de la o perioada la alta, cele mai importante venituri sunt cele provenite din T. V. A., dar si veniturile provenite din taxe vamale si agrare. Cheltuielile unionale au de asemenea o tendinta de crestere de la un an bugetar la altul, cele mai importante fiind cheituielile din agricultura, datorate pe de o parte dezvoltarilor rurale, iar pe de cealalta parte dezvoltarii obiectivelor turistice.







Politica de confidentialitate





Copyright © 2023 - Toate drepturile rezervate