Semanatul si plantatul

Semanatul si plantatul

1.Notiuni

Semanatul este lucrarea prin care se introduc seminte in sol pentru a germina , a creste si fructifica, in vederea realizarii unei recolte noi. La unele plante se introduc in sol, pentru inmultire, organe vegetative (tubercului, radacini, rizomi, bulbi, etc), lucrarea purtand denumirea de p l a n t a r e.

Pentru a se realiza un semanat si plantat optim trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte:

• pregatirea din timp a patului germinativ de o calitate cat mai buna;
• executarea semanatului si plantatului la epoca optima;
• folosirea unei seminte certificate;
• pregatirea masinii de semanat si verificarea ei inainte de a intra pe teren;
• controlul biologic al germinatiei si rasaririi plantelor pe parcela semanata.

2. Factorii unui semanat si plantat optim se refera la adancimea de semanat, cantitatea de samanta la hectar si desimea plantelor, suprafata de nutritie, epoca de semanat si plantat, care difera de la specie la specie si variaza cu zona climatica si textura solului. Adancimea este determinata de dimensiunea semintei si textura solului: semintele foarte mici (in) se seamana la 1,5-3 cm, iar semintele mari (porumb, fasole) la 5-8 cm. Pe solurile usoare semintele se introduc mai adanc, comparativ ci cele grele, umede.

2.1.Epoca de semanat

Semanatul plantelor de cultura se face in anumite perioade in functie de particularitatile biologice ale plantelor.

Prin epoca de semanat, se intelege intervalul de timp in care culturile pot fi semanate in conditii optime si cu rezultate bune. Pentru conditiile climatice din tara noastra, epocile de semanat sunt scurte, iar insamantarile se grupeaza in doua campanii : campania insamantarilor de toamna si campania insamantarilor de primavara.

Campania insamantarilor de toamna. In cadrul acestei campanii se seamana ( in ordine cronologica ) : rapita (august), secara de toamna, orzul de toamna, graul de toamna. Graul de toamna, care ocupa la noi cele mai mari suprafete, trebuie semanat in epoca optima (20 septembrie -20 octombrie in functie de zona) pentru a intra fortificat in iarna.

Campania insamantarilor de primavara cuprinde trei epoci :

• epoca I-a cuprinde perioada de la topirea zapezii si pana cand temperatura solului atinge temperatura de 6⁰C.In cadrul acestei epoci se disting doua urgente :

- urgenta I-a incepe chiar de la topirea zapezii si dureaza 7-12 zile, timp in care temperatura solului se mentine intre 1 si 3⁰C. In aceasta perioada se seamana plantele care au temperatura minima de germinare relativ scazuta : trifoiul, lucerna, sparceta, mazarea, mazarichea, graul de primavara, orzul de primavara, orzoaica de primavara, ovazul etc.

- urgenta a II-a cuprinde perioada in care temperatura solului se mentine intre 3-6⁰C. In cadrul acestei urgente se seamana inul, canepa, lintea, sfecla de zahar, se planteaza cartoful.

• epoca a II-a incepe cand temperatura solului s-a stabilizat la peste 8⁰C. In aceasta epoca se seamana porumbul, soia, fasolea.
• epoca a III-a incepe cand temperatura solului a atins 12⁰C. In cadrul acestei epoci se seamana orezul, sorgul, bumbacul, bostanoasele, se planteaza tutunul.

2.2. Pregatirea semintelor inainte de semanat. In pamant se pot introduce numai seminte de calitate, libere de virusi, boli si daunatori. Semintele trebuie sa fie curate, sortate si calibrate. Ele se trateaza impotriva unor boli folosind pesticide corespunzatoare. Semnificatia tratamentului semintei ca masura de protectie este de necontestat, doarece cu cantitati reduse de substanta activa se lupta eficient cu cei mai diferiti agenti patogeni in zona radacinilor si a frunzelor. Aplicarea fungicidelor direct pe samanta are ca efect dezinfectarea suprafetei acesteia si distrugerea infectiei in bob. Insecticidele impiedica atacul de insecte rozatoare pe radacini, tulpini si frunze. De retinut ca plantele monodicotiledonate (graul, orzul, porumbul) se cultiva numai cu samanta tratata.

2.Stabilirea normei de semanat

Necesarul de samanta, cunoscut si sub denumirea de norma de semanat, se stabileste in functie de densitatea optima a plantelor la unitatea de suprafata. Aceasta, la randul ei depinde de specie, soi sau hibrid, zona pedoclimatica, posibilitatea aplicarii irigatiei, modul de pregatire al terenului, metoda de semanat folosita, valoarea culturala a semintei folosite etc. Pentru calculul cantitatii de seminte necesare la semanat se aplica formula :

D . MMB

C_{s (kg/ha)} = ----- ----- ------- in care :

V_u

C_s = cantitatea de samanta necesara in kg/ha

D = densitatea exprimata prn numarul de boabe germinate la m²

MMB = masa a 1000 boabe

V_u = PxG

100

P    = puritatea fizica

G    = facultatea germinativa.

2.4 Metode de semanat si plantat

Semanatul, pe suprafete mici se executa manual, prin imprastiere, pe suprafete mari , mecanizat cu ajutorul masinilor de semanat.

Semanatul se poate face :

• in randuri obisnuite cu semanatoarea SUP-21, SUP-29 si SUP-48 unde distanta intre brazdare este de 12,5 cm. La aceasta distanta se insamanteaza cerealele paioase, mazarea, borceagul, inul, trifoiul,etc.
• in randuri distantate , cu semanatoarea de precizie combinata (SPC-6, SPC-12), folosite la plantele prasitoare, unde distantele variaza in functie de specie, de la 45 la 100 cm intre randuri.
• in benzi (fasii), cand 2-4 randuri distantate la 12-15 cm intre ele, iar intre benzi se lasa intervale de 25 -80 cm care se prasesc, pentru culturi de fasole, rapita s.a.