Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Agricultura


Index » business » Agricultura
OBSERVATII SI NOTARI IN CAMPUL DE AMELIORARE


OBSERVATII SI NOTARI IN CAMPUL DE AMELIORARE




OBSERVATII SI NOTARI IN CAMPUL DE AMELIORARE

Realizarea obiectivelor ameliorarii necesita existenta unui material initial cat mai numeros si diversificat.

10.1. Observatii si notari pentru materialul initial folosit

a. Colectarea materialului initial folosit se poate realiza prin:

- schimb de seminte si material saditor;

- organizarea de expeditii stiintifice;




- colectarea prin intermediul unor institutii agricole din tara;

- colectarea prin intermediul laboratoarelor de controlul calitatii semintelor;

- colectarea de la diverse expozitii agricole.

Importanta prioritara ce se acorda germoplasmei pe plan mondial si in tara noastra

a determinat infiintarea de institutii specializate care asigura colectarea, studiul si conservarea materialului initial.

b. Studiul materialului initial. Materialul initial folosit in procesul de ameliorare, mai intai este studiat minutios, folosindu-se urmatoarele posibilitati:

- studiul materialului initial in campul de colectie;

- studiul materialului initial in sera;

- studiul materialului initial in case de vegetatie;

- studiul materialului initial in laborator.

Un asemenea studiu, multilateral, dureaza minimum 3 ani si se refera la: caracterizarea morfologica, ecologica, biologia cresterii si dezvoltarii, studii de citogenetica, fiziologie, al insusirilor biochimice, tehnologice si de productivitate.

Caracterizarea morfologica-vizeaza: inaltimea plantei, ramificarea tulpinii, marimea, forma si culoarea frunzelor, tipul de inflorescenta, forma si culoarea florilor, forma, marimea si culoarea fructelor, a semintelor, porozitatea plantei, frunzelor si fructelor etc.

Pe baza caracterelor morfologice se stabileste, pentru fiecare varianta supusa studiului: unitatea sistematica din care face parte, precum si particularitatile distincte pe baza carora se pot stabili deosebirile de alte variante ce fac parte din aceeasi unitate sistematica.

Studiile ecologice - vizeaza stabilirea legaturilor (raporturilor) ce exista intre diferite variante (ecotipuri) din colectie si conditiile locale de mediu. Cu cat un ecotip este mai bine adaptat conditiilor locale de mediu, cu atat este mai valoros pentru lucrarile de ameliorare. In urma acestor studii agroecologice, pentru majoritatea plantelor de cultura in tara noastra, s-au stabilit urmatoarele grupe ecologice: de stepa, de silvostepa, de padure si premontana-montana. Aceste grupe ecologice sunt strans legate de zonele naturale ale climei si solului din tara noastra si se caracterizeaza prin anumite insusiri si caractere care permit plantelor sa se dezvolte bine in aceste conditii ecologice specifice.

Studiile referitoare la biologia cresterii si dezvoltarii plantelor constau in urmarirea desfasurarii cresterii pe fazele de vegetatie, in stransa corelatie cu evolutia conditiilor pedoclimaterice. Aceste studii ne indica gradul de adaptare a materialului nostru la conditiile de mediu locale.

Cea mai mare importanta se acorda studiului biologiei infloritului si fecundarii, mai ales atunci cand se foloseste metoda de ameliorare prin hibridare. Aceste studii vizeaza: data formarii inflorescentelor si florilor, data si durata infloritului, gradul de autogamie sau de alogamie, agentii polenizatori, conditiile optime de polenizare si fecundare etc.

Studiile de citogenetica-ne dau informatii asupra constitutiei genetice a materialului initial, in functie de care amelioratorul stabileste metodele si tehnicile cele mai adecvate ce pot fi folosite in procesul de ameliorare. Studiile de citogenetica se refera la: gradul de homozigotie sau de heterozigotie, numarul de cromozomi, ereditatea caracterelor si insusirilor, grupele de linkage, ereditatea extracromozomala, reactia la actiunea agentilor mutageni si poliploidizanti, gradul si cauzele compatibilitatii la fecundare, structura genetica a populatiilor (in functie de modul de reproducere) si factorii care modifica aceasta structura.

Studiul insusirilor fiziologice ca: rezistenta la iernare, la seceta, reactia la conditiile locale de lumina, etc., ne ofera noi elemente pentru a cunoaste comportarea materialului nostru pe durata procesului de ameliorare.

Determinarea insusirilor biochimice privitoare la: continutul in proteine, grasimi, amidon, fibre, zahar, alcaloizi, vitamine, saruri minerale etc., ne permite sa folosim cel mai adecvat material pentru obtinerea soiului/hibridului dorit. Studii importante ale materialului initial urmaresc si determinarea rezistentei la boli si daunatori, in special pentru speciile si rasele cele mai daunatoare pentru zona in care se lucreaza. Asemenea studii se fac in conditii de infectie artificiala.

Cercetarile tehnologice - urmaresc determinarea randamentului de fabricatie al unui produs (din grau, secara), calitatea maltului (orz, orzoaica), capacitatea de fierbere a boabelor (leguminoasele boabe), calitatile culinare (leguminoase, cartof), calitatile tehnice ale fibrelor (in, canepa), sicativitatea uleiului (in, canepa, floarea soarelui) etc.

Indicii de productivitate se refera la: densitatea plantelor, numarul plantelor fertile pe unitatea de suprafata, numarul ramificatiilor fructifere pe o planta, numarul de flori fertile pe o inflorescenta, numarul, marimea si greutatea semintelor/fructelor pe o planta etc. Toate aceste componente prezinta o deosebita importanta in aprecierea valorii materialului folosit in procesul ameliorarii.

O atentie deosebita trebuie acordata studiului materialului provenit din import, format in conditii ecologice diferite fata de cele specifice zonei in care se lucreaza. In aceste situatii, daca nu se aplica masurile specifice este posibil ca materialul, fiind incomplet stabilizat din punct de vedere genetic, sa se elimine in intregime proprietatile si insusirile esentiale specifice care caracterizau acest material. De asemenea trebuie acordata mare atentie starii fitosanitare. Pentru aceasta, tot materialul importat va fi insamantat, mai intai intr-un camp izolat, numit camp de carantina, dupa care, pe baza testarilor si observatiilor facute se trece apoi in campul de colectie.

In baza tuturor studiilor prezentate se face caracterizarea materialului initial si se

stabileste valoarea lui in procesul de ameliorare.

10.2. Observatii si notari in campul de studiu al soiurilor sau hibrizilor

Materialul ameliorat se studiaza in perioada de vegetatie cu scopul de a realiza selectia elitelor, dar si pentru a observa daca anumite caractere fenotipice, indici de productivitate, insusiri biochimice si fiziologice se modifica la descendente fata de materialul initial de ameliorare.

In acest scop, se completeaza fise de observatii specifice pentru fiecare cultura, asa cum se observa in urmatoarele tabele.

Tabelul nr. 10.1.

FISA DE OBSERVATII

PENTRU CEREALE PAIOASE

SPECIA....... SOIUL ........

A. OBSERVATII ASUPRA VEGETATIEI

Nr crt

OBSERVATII

Modul Experim

Repeti}ia

Media

I

II

III

IV

Data rasaritului

X

Infratitul

Inceputul

Data

Nr. de frati fertili

nf/m2

Portul plantei

Note

Densitatea plantelor la m2

nr.

Rezistenta la iernare

Note

Vigurozitatea plantelor

Notarea I

Notarea II

Notarea III

Rezistenta

la boli

Frecventa (F)

Intensitatea (I)

Gradul de atac (GA)

Rezistenta

la seceta

La intinderea paiului

Note

La formarea bobului

Data inspicatului

X

Rezistenta la cadere

Notarea I

Note

Notarea II

Rezistenta la scuturare

Rezistenta la sistavire

Nr. de spice la m2

nr.

Data coacerii in parga

X

Data coacerii depline

X

Data recoltarii

X

Perioada de vegetatie

Zile

B. DATE ASUPRA RECOLTEI

Suprafata recoltata

m2

Greutatea snopilor

Kg.

Greutatea boabelor

Kg.

Greutatea paielor

Kg.

Productia medie:

Boabe fizic

Boabe STAS





Umiditatea boabelor

Tabelul nr. 10.2

FISA DE OBSERVATII

LEGUMINOASE

SPECIA.......    SOIUL ........

A. OBSERVATII ASUPRA VEGETATIEI

Nr crt

OBSERATII

Modul experim

R1

R2

R3

R4

Media

Data rasaritului

x

Uniformitatea rasaritului

Note

Aparitia frunzei a doua adevarata

Data

Desimea plantelor dupa rasarire

nc/m2

Rezist. la brumele tarzii de primavara

Note

Marimea golurilor

Ritmul de cre[tere

Dupa rasarire

Note

La aparitia Frunzei a II-a adev.

Note

La inflorit

Note

Culoarea frunzelor

Forma tufei

Pozitia tulpinii

Aparitia inflorescentei

Inceputul inflotirului

Sfarsitul inlofirutului

Culoarea florilor

Culoarea pastailor necoapte

Rezistenta la seceta

Atacul la viroze

Atacul la mana

Atacul la antrach., ascochitoza

Atacul la alte boli

Atacul la insecte

Inceputul maturitatii

Sfarsitul marutitatii

Durata maturitatii

Desimea plantelor la maturitate

Data recoltarii

Rezistenta la sccuturare

B. DATE ASUPRA RECOLTEI

Greutatea vreji + boabe

Greutatea boabelor

Umiditatea boabelor

Productia medie

Boabe fizic



Boabe STAS

Tabelul nr. 10.3

FISA DE OBSERVATII

PENTRU CULTURA DE FLOAREA SOARELUI

SOIUL (HIBRIDUL)...................

A. OBSERVATII ASUPRA VEGETATIEI

Nr crt

OBSERVATII

Modul experim

Repetitia

Media

I

II

III

IV

Data rasaritului

x

Dezvoltarea vegetativa

Notarea I

Note

Notarea II

Inloritul

Inceputul

Data

Sfarsitul

Numarul de plante ramificate

Nr

Rezistenta la seceta

Note

Rezistenta la boli si daunatori

Mana

Rugina

Sclerotinia

Orobanche

Molie

Data infloririi

X

Data recoltarii

X

Perioada de vegetatie

Zile

Inaltimea plantei

X

Forma calatidiului

X

Diametrul calatidiului

cm

B. DATE ASUPRA RECOLTEI

Numarul de plante recoltate

nc/ha

Suprafata parcelei recoltata

m2

Greutatea semintelor dupa vanturare

Kg

Procent de umiditate

Productia medie

Fizica

Kg/ha

STAS

Kg/ha

Procentul de ulei

Productia de ulei la Ha

Procentul de coji

Tabelul nr. 10.4

FISA DE OBSERVATII

PENTRU SFECLA DE ZAHAR

SOIUL ...................

A. OBSERVATII ASUPRA VEGETATIEI

Nr crt

OBSERVATII

Modul experim

Repetitia

Media

I

II

III

IV

Data rasaritului

x

Dezvoltarea vegetativa

Note

Portul aparatului foliar

X

Forma frunzei

X

Marimea

X

Culoarea

Note



Rezistenta la

Ofilire

Note

Cercosporioza

Viroze

Alte boli

Atac la insecte

Data recoltarii

X

Caracteristica radacinilor

Note

Culoarea tegum. si capului sfeclei

X

Crescute afara

Numar

Numar

Radacini ramificate

Numar

Numar

B. DATE ASUPRA RECOLTEI

Numar radacini recoltate

Nr.

Greutatea (radacini + frunze)

Kg

Greutatea radacinilor

Kg

Procent de umiditate

Tabelul nr. 10.5.

FISA DE OBSERVATII

PENTRU CULTURA CARTOFULUI

SOIUL ...................

A. OBSERVATII ASUPRA VEGETATIEI

Nr crt

OBSERVATII

Modul experim

Repetitia

Media

I

II

III

IV

Rasarit

Data

Numarul cuiburilor rasarite

nc/m2

Dezvoltarea vegetativa

I

Note

II

Note

III

Note

Rezistenta la ingheturi tarzii de primav.

Note

Inceputul formarii tuberculilor

Data

Aspectul tufei

X

Butonizarea

Data

Intensitatea infloririi

Note

Culoarea florilor

X

Uscarea vrejilor

Data

Starea tuberculilor la uscarea vrejilor

X

Maturarea

Data

Recoltarea

Data

Alte observatii

B. DATE ASUPRA RECOLTEI

Numarul cuiburilor la recoltare

nr/ha

Suprafata ocupata de cuiburile recoltate

m2

Productia de tuberculi la parcela

Kg

Procent de umiditate

Productia parcelelor raportata la Ha

Kg/ha







Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate