SPARANGHELUL. Asparagus officinalis, Fam. Alliaceae.
Importanta culturii. Se cultiva pentru lastarii tineri etiolati sau verzi, de la unele
soiuri, care se utilizeaza in diferite preparate culinare. Cultura
sparanghelului este economica datorita faptului ca
dureaza 10-15 ani, planta este mai putin atacata de boli si daunatori si se
poate valorifica la preturi mari deoarece cultura este mai putin rasp comparativ cu alte tari din vestul Europei. Originea si raspandirea culturii. Genul Asparagus cuprinde aprox 300 de specii,
rasp in Europa, Asia si Africa. Majoritatea
autorilor, precizeaza ca sparanghelul provine din zonele de stepa din Asia si Europa. In Romania se cultiva pe suprafete
mici de catre unii gradinari amatori, fiind putin cunoscut de potentialii
consumatori. Particularitati
biologice. Specie perena la
care cultura dureaza 15-20 ani. In sol planta formeaza rizom puternic, pe care
apar radacini adventive, camoase, de forma cilindrica, terminate in varf cu o portiune tare denumita 'gheara de
sparanghel'. In fiecare an, rad mai batrane mor si se formeaza altele noi de la baza mugurilor
vegetativi, care sunt in partea super a rizomului. Din mugurii vege in fiecare an se
formeaza lastari, care sunt fragezi si suculenti pana cand ies afara din pamant, constituind partea
comestibila. In partea superioara lastarii sunt acoperiti de solzi membranosi
triunghiulari iar la baza lor sunt mugurii din care se dezv ramificatiile
tulpinii aeriene. Dupa ce lastarii ies din sol se
formeaza cloroplastele care determina inverzirea acestora. Daca lastarii nu
sunt recollati, acestia se alungesc foarte repede, tesuturile se lignifica,
devin tari, se ramifica, form tufe cu inaltime de 1-1
m. Este planta unisexuat dioica, plantele mascule fiind mai timpurii si mai
productive, comparativ cu cele femele. Florile sunt mici,
actinomorfe, de culoare alb-verzuie, dispuse la baza clatodelor.
Polenizarea este alogama, entomofila, fiind asigurata
de bondari. Fructul este o baca sferica, mica, de cul
verde la inceput care se coloreaza in rosu, la maturitatea fiziologica. Soiuri cultivate. La noi se cultiva
soiul De Argenteuil. Relatiile cu
factorii de vegetate. Plantele de sparanghel sunt in general rustice suportand temp scazute din
timpul iernii. Dar
si caldura din zonele cu climat tropical. Germinatia semintelor incepe de la 15 grade iar la o temp optima de
20-25 grade germinatia are loc rapid dupa~5-7 zile. Plantele intra in
activitate, incepand de la temp in sol de 10-12°C. Cresterea normala a acestora are loc la temperaturi moderate, 16-23 grade.Temp
ridicate, determ intensificarea ritmului de crestere al lastarior in
detrimentul prod cantitative. Cerintele fata de lumina sunt mari
tot timpul perioadei de vegetatie. La majoritatea soiurilor cultivate, lastarii
comestibili, se obtin in lipsa luminii, prin bilonarea plantelor. Are cerinte
moderate fata de umiditate, excesul de apa determinand
putrezirea rizomilor si a lastarilor. Cerinte ridicate fata de sol. Rezultate bune se obtin
pe solurile profunde drenate, bine structurate. Productii bune se pot
obtine pe terenurile fertile, bogate in humus.
TEHNOLOGIA DE CULTURA. Producerea
materialului saditor Puietii de sparanghel se
produc in camp, pe terenuri fertile, bine lucrate, curate de buruieni. Terenul se pregateste din toamna, prin fertilizare
cu 30-40 t/ha gunoi de grajd, 300-400 kg/ha superfosfat si 150-200 kg/ha sare
potasica, care se incorporeaza cu aratura, la 30 cm adancime. Primavara se aplica 100-150 kg/ha azotat de amoniu si se pregateste
patul germinativ. Semanatul are loc in perioada martie-aprilie cand in
sol se realiz minim 10-12°C, cate 3-4 randuri pe strat, la 25-30cm. Adancimea
de semanat este de 2-3 cm, pe solurile mijlocii si 4-5 cm pe cele usoare.
Cantitatea de samanta este de 6 kg/ha. Dupa rasarire, cultura se mentine curata de
buruieni, se iriga pe timp secetos si se face o fertilizare faziala cu
50-70 kg/ha azotat de amoniu. Toamna tulpinile se cosesc la 3-4 cm deasupra
solului si inainte de venirea inghetului se protejeaza cu paie sau frunze.
Alegerea si pregatirea terenului pentru cultura Se aleg terenuri adapostite, insorite, care se incalzesc primavara
devreme favor astfel cresterea lastarilor. Terenul se pregateste din toamna printr-o
fertilizare cu 60-80 t/ha-gunoi de grajd, 400-500kg/ha superfosfat si 50-200 kg/ha sare potasica, care se incorporeaza la 35-40 cm, printr-o
aratura adanca. Primavara
se admin 150 kg/ha azotat de amoniu, se marunteste solul cu grapa cu discuri,
combinatorul sau manual, cu sapa si grebla, pe
suprafete mici. In continuare, se deschid santuri distantate la 1 -1,5 m, cu latimea de 35-40 cm si adanc de 30-35 cm. Plantarea puietilor Primavara, inainte de plantare, se scot puietii din pepiniera prin
dizlocare cu DLR-4 sau cu cazmaua, pe suprafete mici. Pentru plantare se retin cei mai bine dezvoltati si vigurosi, iar cei
mai mici se replanteaza in pepiniera. In vederea plantarii, se scurteaza
radacinile prea lungi apoi se aseaza pe
musuroaiele facute, in santuri si se acopera cu un strat de pamant de 10 cm
grosime, care se taseaza si se uda cu 1-2 l apa. Lucrarile de intretinere. In anul 1 de
cultura, dupa 3-4 sapt de la plantare se completeaza golurile folosind puieti
care au fost stratificati si pastrati in acest scop. Cultura
se mentine curata de buruieni, prin prasile mecanice si manuale.
Concomitent cu efectuarea prasilelor manuale se acopera plantele cu un strat de pamant de 4-5 cm. In anul al 2 lea se aplica aceleasi lucrari cu mentiunea ca santul se umple cu pamant, concomitent
cu efectuarea prasilelor mecanice. In anul al 3 lea incepe pregatirea plantatiei in
vederea recoltarii lastarilor. Pentru aceasta, primavara se
biloneza randurile sau pe suprafete mici
plantele se musuroiesc. Recoltarea lastarilor. Incepe din anul al treilea de cultura si dureaza 10-15 ani. Perioada de
cultura este din luna aprilie pana la inceputul lunii
iunie. In primul an de recoltare de la fiecare planta se vor recolta 2-3 lastari, nr lor crescand in
anii urmatori, dupa ce plantele s-au fortificat. Se recolteaza dimineata sau
seara cand lastarii sunt turgescenti, la interval de 2-3 zile sau chiar zilnic
in perioadele calduroase. Momentul optim de recoltare este atunci cand
lastarii ajung la supraf bilonului sau cand au 20-25 cm, cei care provin de la
soiurile care nu necesita bilonarea. Pe supraf mici, se
desface bilonul si lastarii se taie cat mai aproape de rizom sau se detaseaza
prin rasucire. Pe suprafete mari se folosesc
cutite speciale care permit detasarea lastarilor fara a desface bilonul. Lastarii, dupa recoltare, se aseaza in cosuri acoperite si se
transporta rapid in incaperi racoroase, pentru a preveni deprecierea.
Productia este de 2-3t/ha in anul al 3-lea de cultura
apoi ajunge la 6-8t/ha in urmatorii 5-10 ani, dupa care incepe sa scada. Producerea semintelor. Pentru producerea de seminte, incepand din anul trei si patru de cultura se aleg plante tipice soiului, viguroase, sanatoase, care se
marcheaza. In anul al cincilea, plantele marcate nu se biloneaza si se aracesc. Se aplica lucrari obis de
intretinere. Fructele se recolteaza la maturitatea fiziologica, cand au
culoare rosie, in perioada sept-oct. Se aduna manual,
se zdrobesc §i se tin 2-3 zile in apa, in vederea macerarii pulpei dupa care
semirtele se separa, prin spalari si decantari repetate. Semintele se intind apoi la soare, in strat
subtire pt uscare. Productia de seminte este de
100-150 kg/ha.
