Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Agricultura


Index » business » Agricultura
SPARANGHELUL. Asparagus officinalis, Fam. Alliaceae.


SPARANGHELUL. Asparagus officinalis, Fam. Alliaceae.




SPARANGHELUL. Asparagus officinalis, Fam. Alliaceae.

Importanta culturii. Se cultiva pentru lastarii tineri etiolati sau verzi, de la unele soiuri, care se utilizeaza in diferite preparate culinare. Cultura sparanghelului este economica datorita faptului ca dureaza 10-15 ani, planta este mai putin atacata de boli si daunatori si se poate valorifica la preturi mari deoarece cultura este mai putin rasp comparativ cu alte tari din vestul Europei. Originea si raspandirea culturii. Genul Asparagus cuprinde aprox 300 de specii, rasp in Europa, Asia si Africa. Majoritatea autorilor, precizeaza ca sparanghelul provine din zonele de stepa din Asia si Europa. In Romania se cultiva pe suprafete mici de catre unii gradinari amatori, fiind putin cunoscut de potentialii consumatori. Particularitati biologice. Specie perena la care cultura dureaza 15-20 ani. In sol planta formeaza rizom puternic, pe care apar radacini adventive, camoase, de forma cilindrica, terminate in varf cu o portiune tare denumita 'gheara de sparanghel'. In fiecare an, rad mai batrane mor si se formeaza altele noi de la baza mugurilor vegetativi, care sunt in partea super a rizomului. Din mugurii vege in fiecare an se formeaza lastari, care sunt fragezi si suculenti pana cand ies afara din pamant, constituind partea comestibila. In partea superioara lastarii sunt acoperiti de solzi membranosi triunghiulari iar la baza lor sunt mugurii din care se dezv ramificatiile tulpinii aeriene. Dupa ce lastarii ies din sol se formeaza cloroplastele care determina inverzirea acestora. Daca lastarii nu sunt recollati, acestia se alungesc foarte repede, tesuturile se lignifica, devin tari, se ramifica, form tufe cu inaltime de 1-1 m. Este planta unisexuat dioica, plantele mascule fiind mai timpurii si mai productive, comparativ cu cele femele. Florile sunt mici, actinomorfe, de culoare alb-verzuie, dispuse la baza clatodelor. Polenizarea este alogama, entomofila, fiind asigurata de bondari. Fructul este o baca sferica, mica, de cul verde la inceput care se coloreaza in rosu, la maturitatea fiziologica. Soiuri cultivate. La noi se cultiva soiul De Argenteuil. Relatiile cu factorii de vegetate. Plantele de sparanghel sunt in general rustice suportand temp scazute din timpul iernii. Dar si caldura din zonele cu climat tropical. Germinatia semintelor incepe de la 15 grade iar la o temp optima de 20-25 grade germinatia are loc rapid dupa~5-7 zile. Plantele intra in activitate, incepand de la temp in sol de 10-12C. Cresterea normala a acestora are loc la temperaturi moderate, 16-23 grade.Temp ridicate, determ intensificarea ritmului de crestere al lastarior in detrimentul prod cantitative. Cerintele fata de lumina sunt mari tot timpul perioadei de vegetatie. La majoritatea soiurilor cultivate, lastarii comestibili, se obtin in lipsa luminii, prin bilonarea plantelor. Are cerinte moderate fata de umiditate, excesul de apa determinand putrezirea rizomilor si a lastarilor. Cerinte ridicate fata de sol. Rezultate bune se obtin pe solurile profunde drenate, bine structurate. Productii bune se pot obtine pe terenurile fertile, bogate in humus.




TEHNOLOGIA DE CULTURA. Producerea materialului saditor Puietii de sparanghel se
produc in camp, pe terenuri fertile, bine lucrate, curate de buruieni.
Terenul se pregateste din toamna, prin fertilizare cu 30-40 t/ha gunoi de grajd, 300-400 kg/ha superfosfat si 150-200 kg/ha sare potasica, care se incorporeaza cu aratura, la 30 cm adancime. Primavara se aplica 100-150 kg/ha azotat de amoniu si se pregateste patul germinativ. Semanatul are loc in perioada martie-aprilie cand in sol se realiz minim 10-12C, cate 3-4 randuri pe strat, la 25-30cm. Adancimea de semanat este de 2-3 cm, pe solurile mijlocii si 4-5 cm pe cele usoare. Cantitatea de samanta este de 6 kg/ha. Dupa rasarire, cultura se mentine curata de buruieni, se iriga pe timp secetos si se face o     fertilizare faziala cu 50-70 kg/ha azotat de amoniu. Toamna tulpinile se cosesc la 3-4 cm deasupra solului si inainte de venirea inghetului se protejeaza cu paie sau frunze. Alegerea si pregatirea terenului pentru cultura Se aleg terenuri adapostite, insorite, care se incalzesc primavara devreme favor astfel cresterea lastarilor. Terenul se pregateste din toamna printr-o fertilizare cu 60-80 t/ha-gunoi de grajd, 400-500kg/ha superfosfat si 50-200 kg/ha sare potasica, care se incorporeaza la 35-40 cm, printr-o aratura adanca. Primavara se admin 150 kg/ha azotat de amoniu, se marunteste solul cu grapa cu discuri, combinatorul sau manual, cu sapa si grebla, pe suprafete mici. In continuare, se deschid santuri distantate la 1 -1,5 m, cu latimea de 35-40 cm si adanc de 30-35 cm. Plantarea puietilor Primavara, inainte de plantare, se scot puietii din pepiniera prin dizlocare cu DLR-4 sau cu cazmaua, pe suprafete mici. Pentru plantare se retin cei mai bine dezvoltati si vigurosi, iar cei mai mici se replanteaza in pepiniera. In vederea plantarii, se scurteaza radacinile prea lungi apoi se aseaza pe musuroaiele facute, in santuri si se acopera cu un strat de pamant de 10 cm grosime, care se taseaza si se uda cu 1-2 l apa. Lucrarile de intretinere. In anul 1 de cultura, dupa 3-4 sapt de la plantare se completeaza golurile folosind puieti care au fost stratificati si pastrati in acest scop. Cultura se mentine curata de buruieni, prin prasile mecanice si manuale. Concomitent cu efectuarea prasilelor manuale se acopera plantele cu un strat de pamant de 4-5 cm. In anul al 2 lea se aplica aceleasi lucrari cu mentiunea ca santul se umple cu pamant, concomitent cu efectuarea prasilelor mecanice. In anul al 3 lea incepe pregatirea plantatiei in vederea recoltarii lastarilor. Pentru aceasta, primavara se biloneza randurile sau pe suprafete mici plantele se musuroiesc. Recoltarea lastarilor. Incepe din anul al treilea de cultura si dureaza 10-15 ani. Perioada de cultura este din luna aprilie pana la inceputul lunii iunie. In primul an de recoltare de la fiecare planta se vor recolta 2-3 lastari, nr lor crescand in anii urmatori, dupa ce plantele s-au fortificat. Se recolteaza dimineata sau seara cand lastarii sunt turgescenti, la interval de 2-3 zile sau chiar zilnic in perioadele calduroase. Momentul optim de recoltare este atunci cand lastarii ajung la supraf bilonului sau cand au 20-25 cm, cei care provin de la soiurile care nu necesita bilonarea. Pe supraf mici, se desface bilonul si lastarii se taie cat mai aproape de rizom sau se detaseaza prin rasucire. Pe suprafete mari se folosesc cutite speciale care permit detasarea lastarilor fara a desface bilonul. Lastarii, dupa recoltare, se aseaza in cosuri acoperite si se transporta rapid in incaperi racoroase, pentru a preveni deprecierea. Productia este de 2-3t/ha in anul al 3-lea de cultura apoi ajunge la 6-8t/ha in urmatorii 5-10 ani, dupa care incepe sa scada. Producerea semintelor. Pentru producerea de seminte, incepand din anul trei si patru de cultura se aleg plante tipice soiului, viguroase, sanatoase, care se marcheaza. In anul al cincilea, plantele marcate nu se biloneaza si se     aracesc. Se aplica lucrari obis de intretinere. Fructele se recolteaza la maturitatea fiziologica, cand au culoare rosie, in perioada sept-oct. Se aduna manual, se zdrobesc i se tin 2-3 zile in apa, in vederea macerarii pulpei dupa care semirtele se separa, prin spalari si decantari repetate. Semintele se intind apoi la soare, in strat subtire pt uscare. Productia de seminte este de 100-150 kg/ha.






loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate