Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Agricultura


Index » business » Agricultura
» Echipamentul de erbicidat eep - 500


Echipamentul de erbicidat eep - 500


Echipamentul de erbicidat EEP - 500

1. Destinatie

Echipamentul de erbicidat EEP-500 este destinat pentru efectuarea lucrarilor de combatere a buruienilor, bolilor si daunatorilor din culturile de camp.

El se construieste in mai multe variante, avand capacitatea rezervorului de 100, 300 si 500 litri, fiecare din aceste variante putand fi echipata cu pompa cu membrana IMOVILLI (ITALIA ).



Latimea de lucru a rampelor este de 12 m, iar duzele utilizate sunt cu jet lenticular, avand dispozitiv antipicurare cu membrana, fabricate de firma LECHLER.

Parti componente


Principalele elemente componente ale echipamentului de erbicidat sunt prezentate in figura 1.

Fig. Partile componente ale echipamentului de erbicidat EEP-300(500)

a - echipat cu pompa IMOVILLI; b - echipat cu pompa OITUZ

1 - rezervor; 2 - cadru; 3 - rampe; 4 - pompa; 5 - transmisie cardanica

3. Proces de lucru

Schema procesului tehnologic de lucru a echipamentului de erbicidat EEP-500 este prezentata in figura 2.

Fig. Schema procesului tehnologic de lucru a echipamentului EEP-300

1 - rezervor; 2 - robinet; 3 - filtru; 4 - robinet de legatura cu sorbul; 5 - sorb; 6 - pompa;

7 - robinete de distributie; 8 - robinet agitator; 9 - tronson rampa distributie; 10 - duze;

a - maneta centrala de comanda; b - maneta de inchidere si deschidere a trecerii solutiei la tronsoanele rampei;

4. Functionarea echipamentului de erbicidat

Inainte de inceperea lucrului este necesar sa se faca alimentarea masinii cu solutie, alimentare ce se poate realiza prin cadere (in cazul statiilor de preparare), prin transfer din cisterne mari sau cu pompa proprie cand solutia a fost preparata intr-un bazin.

Daca echipamentul are pompa IMOVILLI nu este necesara amorsarea pompei. Se inchide robinetul 2, se racordeaza sorbul 5 la robinetul 4, care este deschis, iar maneta (a) de la pompa centrala de distributie se ridica. Se cupleaza pompa 6 si lichidul aspirat prin sorbul 5, robinetul 4, filtrul 3, este refulat spre rampa centrala si dirijat in rezervorul 1. Cand rezervorul este plin, se opreste antrenarea pompei, se detaseaza sorbul si se deplaseaza agregatul la parcela de lucru.

Pentru echipamentul cu pompa OITUZ este necesar ca in faza initiala sa se amorseze pompa. Pentru aceasta se inchide robinetul 2 si se deschide robinetul 4, la care se ataseaza furtunul cu sorbul 5. Printr-o palnie aflata deasupra robinetului de amorsare A, se toarna apa in instalatie pana ajunge la sorb si la pompa. Se desface surubul de aerisire a pompei, iar cand apa ajunge la orificiul de aerisire, pompa este amorsata si se monteaza surubul de aerisire. Se inchide apoi robinetul de amorsare A si se antreneaza pompa, maneta (a) fiind in pozitie ridicata, iar maneta (b) in pozitie coborata (inchise), lichidul fiind dirijat spre rezervor. Dupa umplerea rezervorului se opreste antrenarea pompei, se inchide robinetul sorbului, se detaseaza furtunul cu sorbul si se deplaseaza masina la parcela de lucru.

In timpul lucrului masina se alimenteaza din rezervor, robinetul 2 fiind deschis, iar robinetele 4 si A fiind inchise. Solutia absorbita de pompa trece prin filtru unde se retin impuritatile si este refulata spre rampa centrala de distributie. In timpul lucrului maneta (a) este coborata, iar manetele (b) sunt ridicate astfel ca este deschisa trecerea solutiei spre tronsoanele rampei de distributie. Robinetul 8 este deschis, astfel ca o parte din solutie va trece spre rezervor pentru a asigura agitarea si omogenizarea solutiei.

Cand vrem sa intoarcem agregatul la capatul parcelei, maneta (a) se actioneaza in sus, iar manetele (b) se actioneaza in jos, astfel solutia de la pompa nu va mai ajunge la rampe ci in rezervor. In acest caz, presiunea pe furtunurile de conducere a solutiei la duze scade si membrana dispozitivului antipicurare inchide scurgerea solutiei pe plante.

Dupa intoarcere se actioneaza din nou maneta (a) in jos si manetele (b) in sus, pentru dirijarea solutiei spre duze.

5. Reglari

a) Reglarea inaltimii de lucru a duzelor. Se face cu scopul de a asigura uniformitatea de repartitie a solutiei pe suprafata tratata. In cazul echiparii masinii cu duze pentru erbicidare totala, inaltimea optima de lucru este de 560 mm, cu o abatere de 25 mm. Acest reglaj se realizeaza prin intermediul ridicatorului hidraulic al tractorului sau prin montarea rampelor in diferite orificii montate pe cadru. Pentru a evita balansarea rampelor in timpul lucrului este necesar ca ancorele tirantilor laterali sa fie bine intinse.

b) Reglarea pozitiei duzelor. Duzele sunt montate corect pe rampa atunci cand axa mare a orificiului lenticular face un unghi de 5 cu directia rampei. Duzele prevazute cu sistem de montare pe rampa de tip 'baioneta' nu necesita acest reglaj deoarece la montare se ataseaza toate duzele sub acest unghi.

c) Reglarea debitului de lichid se poate executa in doua moduri:

- calculand debitul de lichid teoretic pe duza si apoi verificand practic;

- utilizand rigle de calcul.

Cand se utilizeaza riglele de calcul (care se livreaza odata cu masina), cel ce realizeaza tratamentul trebuie sa stie norma de lichid pe care doreste sa o dea pe hectar, viteza cu care se deplaseaza in lucru si tipul de duze de pe masina. Pe baza acestor date, rigleta indica debitul pe duza [l/min , presiunea de lucru bar si dimensiunea medie a picaturilor.

Exemplu

Daca vrem sa distribuim 300 l pe hectar si terenul permite o viteza de lucru de 6 km/h, cele doua valori se aduc una in fata celeilalte prin deplasarea partii interioare a riglei. Rezulta un debit pe duza ce trebuie realizat de 1,5 l/min. Daca lucram cu duze de 04, presiunea necesara este de 2,75 bar, iar daca lucram cu duze de 05, presiunea in timpul lucrului trebuie sa fie de 1,65 bar.

Pentru a vedea marimea picaturilor, se intoarce rigla pe partea opusa si in functie de tipul duzei (AD,LU), marimea acesteia (03, 04 etc.) si presiunea necesara, se citeste marimea picaturilor. Astfel, in cazul exemplului de mai sus, pentru duza 04 la presiunea de 2,75 bar se obtine o marime medie a picaturilor de 210 µm in cazul duzei LU si de 395 µm in cazul duzei AD.

Echipamentul de erbicidat EEP - 600 ME

1. Destinatie

Echipamentul de erbicidat EEP - 600 ME este destinat pentru efectuarea lucrarilor de combatere a buruienilor, bolilor si daunatorilor din culturile de camp.

Latimea de lucru a rampelor este de 12 m, iar duzele utilizate sunt cu jet lenticular, avand dispozitiv antipicurare cu membrana, fabricate de firma LECHLER.

2. Constructia masinii

Principalele parti componente ale masinii sunt prezentate in fig. 3.

Fig. Elementele constructive ale echipamentului EEP 600 ME

A- vedere din fata; B- vedere laterala

1 - rezervor principal de solutie; 2 -     rezervor de prespalare; 3 - rezervor de spalat pe maini;

4 - tronson de rampe distributie; 5 - pompa; 6- rampa de distributie; 7- rezervor de incorporare si amestecare a solutiei; 8 - rezervorul instalatiei de spumare; 9 - computer de proces; 10 - intrerupator pentru comanda (stanga-dreapta) a instalatiei de spumare; 11- transmisie cardanica; 12 - furtun de legatura intre rezervorul de incorporare si rezervorul principal; 13 - furtun de legatura intre rezervorul de prespalare si pompa ;

Rezervorul principal de solutie. Este amplasat central, este construit din material plastic si are un volum de 600 de litri. In interior este prevazut cu o duza rotativa care, in momentul deschiderii circuitului de spalare, se roteste datorita presiunii apei, realizand spalarea interioara a rezervorului cu apa curata, ce este absorbita de pompa din rezervorul de prespalare.

Rezervorul de prespalare. Este construit din material plastic si este amplasat la partea superioara a rezervorului principal. Are un volum de 65 litri, o gura de umplere si este legat prin intermediul unor furtunuri si vane de dirijare la pompa. Prin modificarea pozitiei vanelor, atunci cand se doreste spalarea rezervorului principal, apa ajunge la pompa, fiind trimisa apoi cu presiune spre duza de spalare din interior.

Rezervorul de spalare pe maini. Este integrat in rezervorul de prespalare, construit tot din material plastic, avand la partea inferioara un robinet din material plastic. Are un volum de 10 litri si nu comunica cu celelalte rezervoare ale echipamentului.

Rezervorul de amestecare si incorporare (fig.4). Este de capacitate mica (10 l) si este amplasat in partea stanga a rezervorului principal. La partea inferioara a rezervorului de incorporare se gaseste un dispozitiv tip ejector ce face transferul substantei active in rezervorul principal. El este prevazut cu o gura de umplere, un dispozitiv pentru spalarea bidoanelor si o lance pentru absorbtia pesticidelor din recipiente mai mari. Partile componente ale rezervorului de incorporare si amestecare (mixer) sunt prezentate in figura 4.

Functionarea rezervorului de incorporare este urmatoarea: dupa introducerea substantei active in rezervor, se spala recipientul cu dispozitivul 3 si apoi, trecand robinetul 5 pe pozitia pompa-rezervor principal, solutia este dusa in rezervorul principal. Daca pesticidul este intr-un recipient mai mare, se monteaza lancea de absortie si se schimba pozitia la robinetul 8.

b) Instalatia de spumare

Echipamentul EEP- 600ME este dotat cu o instalatie de spumare pentru a marca marginea zonei tratate si a usura conducerea corecta a agregatului. Instalatia de spumare este amplasata in dreapta rezervorului principal. Spuma este obtinuta prin amestecarea apei cu un agent de spumare biodegradabil in interiorul difuzoarelor

Functionarea instalatiei de spumare este prezentata in figura 5. Compresorul creeaza presiune in rezervorul de solutie de spumare si astfel solutia este impinsa pe conducte la difuzoare, unde se amesteca si rezulta spuma, care cade pe sol sau planta si lasa o urma vizibila din cabina tractorului.

Fig. Schema de principiu a instalatiei de spumare

1 - rezervor de solutie de spumare; 2 - compressor de aer; 3 - difuzoare pentru formarea spumei; 4 - robineti pentru reglarea intensitatii de spumare; 5 - traseu solutie; 6 - traseu aer; 7- rampa port-duze;

d) Instalatia electronica - se compune din rampa de distributie, traductorul de viteza si computerul de proces.

Rampa de distributie este amplasata in partea superioara a masinii, iar principalele parti compo-nente sunt prezentate in figura 6.


Toate electrovanele si debitmetrul sunt legate la computerul de proces de unde sunt comandate.

Traductorul de viteza a fost montat pe puntea fata si legat la computerul de proces (fig.7) .

Fig. Traductor de viteza montat pe roata din fata a tractorului U 683 DT:

1- suportul traductorului; 2 - traductorul de viteza; 3 - flansa rotii

Functionarea traductorului de viteza este urmatoarea: de fiecare data cand un surub de fixare a rotii trece prin dreptul traductorului, acesta emite un impuls magnetic. Computerul determina timpul dintre doua impulsuri si afiseaza viteza pe display (km/h). Inainte de inceperea lucrului, o etapa importanta este determinarea constantei rotii. Constanta rotii reprezinta distanta parcursa de roata intre doua impulsuri trimise spre computer.

Computerul de proces este de tip Bravo 180 si ofera utilizatorului posibilitatea de a regla si controla toti parametrii care influenteaza procesul de lucru. El poate lucra atat in mod automat cat si manual. Computerul primeste informatii de la traductorul de viteza si de debit, putand in acest fel sa mentina norma constanta prin intemediul electrovalvei de reglare. El se monteaza in cabina tractorului, indica in timpul lucrului cantitatea de solutie distribuita la hectar.

Principalele taste de comanda sunt prezentate in figura 8.

Fig. Computer de proces BRAVO 180

1 - ecranul computerului; 2 - tasta de definire a normei: 3 - tasta de schimbare a modului de lucru (Automat/Manual); 4 - taste de marire sau micsorare a valorii selectate; 5 - tasta de confirmare (OK) si tasta de oprire sau neconfirmare (ESC); 6 - intrerupatoare pentru marcatorul de urma; 7 - intreupator pentru valva principala; 8- intrerupatoare pentru valvele de sectiuni; 9 - intrerupatorul valvei de control

Proces de lucru

Procesul de lucru al masinii este identic cu cel al EEP-500.

Instalatia electronica poate functiona datorita computerului in doua regimuri de lucru: manual si automatic.

In regimul de lucru manual se regleaza presiunea din instalatie de la intrerupatorul electrovalvei de control si se stabileste viteza de deplasare. In timpul lucrului este indicata pe ecran viteza de deplasare si norma de solutie distribuita. Pentru mentinerea normei se actioneaza asupra turatiei motorului sau a presiunii de lucru. Acest regim nu este indicat a se utiliza la efectuarea tratamentelor fitosanitare, ci numai la spalarea rezervorului principal la terminarea lucrului sau la incorporarea substantei active din rezervorul de amestec si incorporare.

Regimul de lucru automat este indicat a se utiliza la efectuarea tratamentelor fitosanitare, deoarece el mentine automat norma de solutie dorita, norma ce a fost initial introdusa in computer.

. Reglari

Fata de reglarile echipamentului EEP 500, exista urmatoarele reglari in plus.

In vederea pregatirii pentru lucru a instalatiei electronice se executa urmatoarele:

a) Se determina constanta rotii, care poate fi calculata:

automat - cand se masoara o distanta de minim 100 de metri, se intra in meniul de calcul automat al constantei si se parcurge aceasta distanta. Dupa oprire, computerul calculeaza constanta rotii.

manual - se parcurge o distanta (minim 100 m) si se numara rotatiile rotii, la care este montat traductorul de viteza, cu relatia: unde, D - distanta parcursa [cm]; N - numarul de suruburi (bolturi) si n - numarul de rotatii

In cazul tractorului U-683DT, constanta rotii a fost de 54,94 cm. Prin introducerea constantei rotii, computerul poate determina viteza de deplasare.

b) Se seteaza latimea de lucru pentru fiecare tronson.

c) Se seteaza norma de solutie ce trebuie distribuita la hectar (2, fig. 8)

Avand in vedere ca in permanenta computerul primeste de la debitmetru informatii privind cantitatea de solutie ce ajunge la tronsoane, acesta coreleaza debitul cu viteza de deplasare, astfel incat este mentinuta norma la hectar constanta. De exemplu, pentru norma de solutie de 200 l/ha, computerul mentine cantitatea de lichid setata, intre limitele de viteza de 1,4 si 10 km/h.

Avantajul principal al instalatiei electronice este acela ca mentine norma de solutie constanta, chiar daca viteza de lucru si turatia motorului se modifica intre anumite limite.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate