Proiect de diploma - combaterea buruienilor din principalele culturi la agrocomplex

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA

VETERINARA " ION IONESCU DE LA BRAD " IASI

FACULTATEA DE AGRICULTURA

SPECIALIZAREA MONTANOLOGIE

PROIECT DE DIPLOMA

TEMA PROIECTULUI :

COMBATEREA BURUIENILOR DIN PRINCIPALELE

CULTURI LA AGROCOMPLEX " LUNCA " PASCANI

CAPITOLUL I

IMPORTANTA SI NECESITATEA

PROBLEMEI LUATE IN STUDIU

1.1. PAGUBELE PROVOCATE DE BURUIENI PRODUCTIEI VEGETALE

In competitia lor cu plantele de cultura, printr-o mai mare adaptabilitate, buruienile s-au dovedit a fi mai eficiente, in ceea ce priveste valorificarea resurselor locale ale mediului in care cresc si se dezvolta.

In acelasi timp, trebuie precizat ca, ele au reusit sa se adapteze si in vederea utilizarii mai eficiente a ingrasamintelor chimice, apei de irigatie, etc. ce se aplica culturilor agricole.

Agricultura este considerata a fi in tara noastra principala sursa de alimentatie a populatie, inca din cele mai vechi timpuri si pana in prezent.

Agricultura s-a impus totodata ca o ramura de productie care are drept mijloc de baza pamantul.

Totodata, trebuie precizat faptul ca agricultura este o ocupatie starveche, nascuta ca o necesitate imperioasa de asigurare a necesarului de hrana inca din cele mai vechi timpuri, dezvoltandu-se si perfectionandu-se o data cu trecerea societatii prin diferite oranduiri sociale si stadii de civilizatie.

Agricultura reprezinta mai mult decat o simpla productie de alimente. Ea implica in acelasi timp, conservarea mediului natural si ambiental, fiind totodata si un factor de stabilitate sociala.

Agrotehnica ofera solutii cu aplicativitate stiintifica in vederea exploatarii rationale a terenurilor arabile si luptei integrate cu buruienile bolile si daunatorii specifici.

Se numesc buruieni speciile de plante nedorite in culturile agricole, adaptate sa traiasca impreuna cu plantele cultivate, stanjenind cresterea si dezvoltarea acestora.

Fiecarei zone cu trasaturi pedoclimatice specific, ii corespunde un anumit grad de imburuienare, si se va consta o predominant a anumitor specii si grupe biologice de buruieni.

Speciile de buruieni dintr-o cultura agricola reprezinta calamitatea principala a agriculturii, si din aceasta cauza se impune ca o necessitate evidenta, folosirea unui intreg complex de masuri menite sa lupte in scopul combaterii lor.

Totodata, cunoasterea minutioasa a biologiei speciilor de buruieni este absolut necesara pentru ca masurile noastre de combatere sa poata avea rezultatele scontate.

Pe de alta parte, este bine de stiut, ca desi culturile agricole pot fi afectate de diversi factori, cum ar fi clima, bolile specifice, diversii daunatori, etc. buruienile sunt considerate totusi de majoritatea specialistilor ca fiind principala calamitate pentru plantele din culturile agricole, provocand pierderile cele mai mari atat sub aspect calitativ cat mai ales cantitativ !

Este evident faptul ca prezenta buruienilor in cadrul culturilor peste anumite limite admisibile influenteaza puternic costurile de efectuare a lucrarilor agricole, si totodata si a produselor de ordin agroalimentar si in general veniturile agricultorilor.

Buruienile prezinta o mai mare rezistenta la conditiile de mediu neprielnice comparativ cu plantele de cultura. Avand un sistem radicular bine dezvoltat si adanc chiar de pana la 2 metri in cazul specie Avena Fatua, ( ovaz salbatic ) sau 7 metri la palamida (Cirsium Arvense ) in anul al treilea de viata, buruienile absorb cu mai multa usurinta apa si elementele nutritive din sol, facand in acest sens o puternica concurenta plantelor cultivate.

Un alt inconvenient care trebuie luat serios in calcul este cel legat de factorul lumina. In culturile invadate de buruieni, ca urmare a ritmului acestora de crestere si dezvoltare mai alert comparative cu plantele cultivate, buruienile produc umbrirea plantelor de cultura, acestea din urma ramanand mici, se etioleaza, asimileaza putin, devin incapabile de a-si forma tesuturi mecanice de rezistenta, se frang cu usurinta, iar procesul de fotosinteza este stanjenit.

Recoltele obtinute de pe suprafetele cu grad ridicat de imburuienare contin de obicei multe seminte de buruieni, necesitand o atenta conditionare ulterioara si prezentand pericolul deteriorarii masinilor si utilajelor tehnice folosite in cardul procesului de recoltare.

Exista si seminte a caror indepartare ridica mari problem datorita caracteristicilor lor fizice, in acest sens un bun exemplu fiind semintele unor buruieni precum odosul ( Avena Fatua ) sau cuscuta.

O alta categorie de buruieni prezinta seminte toxice si vatamatoare pentru om si animale in cazul in care acestea ajung sa fie consummate in mod accidental, de exemplu neghina ( Agrostema Githago ) maselarita ( Hyoscyamus Niger ) si altele.

In boabele cerealelor panificabile nu este permis un procent mai mare de 0,5 % neghina.

Alte buruieni, prezinta un continut ridicat de substante narcotice, cum este cazul lui Rhanunculus Acer ( piciorul cocosului ).

Semintele de obsiga secarii, (Bromus sp. ) macinate o data cu secara, induc fainii o culoare negriciosa, facand-o improprie pentru consum.

Daca in grau se gasesc seminte de pungulita (Thlaspi Arvense ) , faina va avea un gust puternic amar, devenidd din acest motiv nerecomandabila de uitlizat in panificatie ca urmare a posibilitatii de imprimare in paine a gustului puternic amar.

Odosul, ( Avena Fatua ) provoaca probleme de sanatate animalelor, mai exact o inflamatie a mucoasei esofagului la cai daca este consumat in cantitate mai mare.

In cazul in care animalele care dau lapte, vaci, oi, bivolite, etc. consuma in timpul pasunatului o serie de buruieni cum ar fi de exemplu, usturoiul salbatic ( Allium Rotundum ), sau pelin ( Artemisia sp. ) laptele capata un gust neplacut devenind inutilizabil.

O serie de seminte de buruieni se agata de blana animalelor depreciind calitatea lanii si a pielii. O alta categorie de buruieni, sunt deosebit de toxice neputand fi separate de animale in cazul unui amestec cu fanul. O data consumate, acestea, pot provoca grave intoxicatii si chiar moartea. Cele mai frecvent intalnite buruieni toxice sunt maselarita, matraguna ,cucuta, ciumafaia,brandusa de toamna, laptele cainelui . etc.

O alta categorie de buruieni, pot contribui la sporirea gradului de raspandire a bolior si daunatorilor intr-o anumita regiune, datorita faptului ca reprezinta plante gazda pentru o serie de boli si daunatori ai culturilor agricole. De pilda, Raphanus Raphanistrum si Capsella Bursa Pastoris, sunt gazed bune pentru hernia verzei.

Datorita buruienilor, agricultorii au de efectuat un volum mai mare de munca, si sa faca investitii suplimentare in ceea ce priveste masinile agricole, erbicide, personal, lucrari de semanat si de ingrijire a culturilor.

Concluzionand, se poate afirma faptul ca in urma celor prezentate, pagubele produse de buruieni reprezinta o importanta problema la nivelul nu doar a agriculturii ci si a economiei nationale.

ASPECTE DE ORDIN SOCIAL SI ECONOMIC DETERMINATE DE COMBATEREA CHIMICA A BURUIENILOR

Lipsa unui cadru tehnologic adecvat, a unei forme de organizare a unitatilor agricole, precum si a personalului specializat, a condus in Romaia ultimelor doua decenii la lasarea a numeroase terenuri necultivate, suprafete uriase fiind scoase practice pe timp indelungat din circuitul agricol si supuse unui intens proces de imburuienare.

Buruienile, fiind mai bine adaptate la conditiile de mediu, concureaza puternic plantele de cultura, rapindu-le caldura, lumina, apa si substantele nutritive.

Au fost semnalate o serie de cazuri in care recolta de pe suprafetele de teren fertilizate cu ingrasaminte chimice deosebit de eficiente a ramas totusi scazuta, si aceasta datorita faptului ca respectivele terenuri prezentau un grad ridicat de imburuienare .

Diversi cercetatori in domeniu apreciaza ca in cazul unui teren agricol lipsit de buruieni efectele unei secete accentuate ar fi mai mici si cu consecinte mai putin grave in comparatie cu o seceta ce se manifesta pe un teren puternic imburuienat.

In ceea ce priveste combaterea pe cale chimica a buruienilor, erbicidele, trebuiesc folosite cu precautie si in mod rational deoarece pot genera dezechilibre puternice pe termen lung ale ecosistemelor.

Agricultura moderna, presupune insa utilizarea notiunii de combatere integrata punandu-se accent pe o serie de masuri de ordin agrotehnic, fizic, mecanic, preventive, etc. in detrimentaul utilizarii de erbicide.

Din ce in ce mai multi cercetatori si oameni de stiinta atrag atentia asupra faptului ca utilizarea irationala a erbicidelor, mai ales a celor cu puternica remanenta, are ca efect imediat dezechilibre majore la nivelul ecosistemelor, pe durata mare de timp, fiind chiar pereclitata si sanatatea umana.

CAPITOLUL II

CERCETARI IN TARA SI STRAINATATE PRIVIND PROBLEMA LUATA IN STUDIU

Studiul stiintific asupra combaterii buruienilor a inceput in tara noastra in anul 1923 o data cu infiintarea "Institutului de Cercetari Agronomice din Romania", in ciuda faptului ca preocupari in domeniul studierii posibilitatilor de combatere a buruienilor au exista in tara noastra inca din secolele trecute.

In ceea ce priveste activitatile recente de cercetare in domeniul combaterii integrate se remarca G. Bora, care, in lucrarea sa intitulata "Cereale si plante tehnice" numarul 11 din anul 2006, precizeaza ca o influenta deosebita asupra eficacitatii erbicidelor o au conditiile climatice.

El argumenteaza aceasta afirmatie precizand ca,la peste 15 grade Celsius in cazul S.D.M.A. si la peste 10 grade Celsius, in cazul Icedinului eficacitatea erbicidului sporeste. Acelasi efect este produs si de catre absenta precipitatiilor atmosferice in primele 6-8 ore de la aplicarea erbicidului.

E. Boroica, in lucrarea "Cereale si plante tehnice",numarul 5, din 2006, subliniaza importanta asolamentului aratand ca in cazul unei monoculturi la porumb, are loc o infestare cu circa 345-902 buruieni la metru patrat. In cazul alternarii culturilor, are loc o diminuare a numarului de buruieni, pana la 49-84 pe metru patrat.

Din cercetarile efectuate de I. Lungu in anul 2000, rezulta ca, prin aratura, combinata cu discuire, se pot combate eficient buruieni care se inmultesc prin rizomi, cum ar fi Agropyron repens, sau Cynodon dactilon.

Aratura, executandu-se pana la adancimea la care se gaseste densitatea mare a rizomilor, determina scoaterea acestora la suprafata, urmand ca apoi sa se efectueze fragmentarea acestor rizomi prin lucrari cu grapa cu discuri.   

Dupa lastarirea in masa, se va executa o noua aratura, la adancimea de 20-22 centimetri, prin care se urmareste incorporarea sub brazda a fragmentelor de rizomi ajunse la epuizare.

F. Bodescu,in revista "Cereale si plante tehnice" numarul 4 din anul 2003 arata ca aplicarea in asociere a doua erbicide, duce la obtinerea unor rezultate mai bune in ceea ce priveste combaterea celor mai multe dintre speciile de buruieni, decat aplicandu-se un singur erbicid.

Astfel, se precizeaza ca in cazul tratamentului cu un singur erbicid, eficacitatea este de circa 63-69% ,in timp ce,in cazul tratamentului efectuat prin asocierea a doua erbicide, eficacitatea creste simtitor, pana la valoarea de 87-92 %.

Aceeasi autoare, precizeaza faptul ca, erbicidele aplicate in epoca a doua si a treia, au efecte mai putin semnificative,in comparatie cu cele aplicate in epoca intai. Acest lucru, se datoreaza faptului ca buruienile prezinta o faza de vegetatie mai avansata si o crestere mai alerta decat plantele de cultura.

Ion Dragut, in urma cercetarilor efectuate in localitatea Magurele, judetul Ilfov, in anul 2001, sustine ca, in cazul unei culturi de porumb, infestata cu buruieni monocotiledonate anuale, cele mai bune rezultate sunt generate de erbicidele Eradicane si Diizocab, aplicate in doze de 6-10 litri la hectar, si incorporate in sol la adancimea de 8-10 centimetri, prin doua treceri perpendiculare cu grapa cu discuri.

Nicolae Enescu, in cadrul "Statiunii de Cercetari pentru Cereale si Plante Tehnice" Pitesti, in urma studiilor efectuate in anii 2000 si 2001, atrage atentia asupra faptului ca, prin aplicarea unor doze marite de erbicid, se polueaza foarte puternic mediul inconjurator, intr-o perioada de timp scurta, de aici planand un imminent pericol asupra sanatatii umane.

N.Enescu, militeaza pentru conceptul de combatere integrata a buruienilor, subliniind totodata importanta si eficacitatea masurilor de ordin agrotehnic necesare de multe ori in detrimentul aplicarii de tratamente chimice !

Se pune astfel accent tot mai mare pe posibilitatea de a controla evolutia buruienilor si de a le mentine sub un prag critic de daunare.

In ceea ce priveste erbicidele, se atrage atentia asupra faptului ca trebuiesc produse si folosite substante noi, selective, nu numai pentru plantele de cultura dar si pentru flora si fauna din mediul inconjurator.

Alternarea erbicidelor folosite, precum si realizarea de amestecuri omogene intre ele, sunt considerate a fi solutii eficiente care sa impiedice aparitia de specii de buruieni rezistente la actiunea erbicidelor.

La nivelul anului 2001, A. Penescu, si colaboratorii, arata ca , lasarea terenurilor necultivate, chiar si pe durata unui singur an, are ca efect imediat sporirea gradului de imburuienare, precum si cresterea rezervei de seminte de buruieni din sol.

In anii 2002, 2003 si 2004 USAMV Timisoara a efectuat o serie de experiente pe terenuri din banat, urmarind gradul de imburuienare la cultura porumb,(zea mais).

Din punct de vedere climatic anii 2002 si 2003 au fost de slaba favorabilitate pentru cultura porumbului datorita precipitatilor deficitare din primavera, asociate cu temperaturi peste media multianuala. Anul 2004 a fost de favorabilitate medie, in luna iunie inregistrandu-se deficit de umiditate.

Experienta monofactoriala a cuprins urmatoarele variante :

V1 - semanat in teren arat;

V2 - semanat in teren acoperit cu mulci de mustar inghetat.

Planta premergatoare pentru ambele variante a fost graul de toamna.

In varianta V1 dupa recoltarea graului s-a facut dezmiristitul si apoi aratura la 25 - 28 cm. In luna octombrie aratura a fost discuita. In primavara patul germinativ s-a pregatit prin doua lucrari cu combinatorul. Erbicidatul s-a facut cu Guardian 2 l/ha incorporat cu combinatorul iar in vegetatie cu SDMA 6 l/ha. S-au efectuat doua prasile mecanice.

In varianta "cu covor vegetal permanent" productia a fost superioara celei realizate prin tehnologia clasica datorita reducerii pierderilor de apa din sol ca urmare a mulciului format de planta intermediara. Referitor la rezultatele obtinute in cele doua sisteme de cultivare (cu covor vegetal permanent si respectiv clasic) se constata ca nivelul productiilor este apropiat atat in varianta prasita cat si neprasita.

Intre variantele prasite si neprasite diferentele au fost foarte mari atat in sistemul clasic cat si in cel cu covor vegetal permanent, fapt ce arata ca in sistemul cu covor vegetal permanent este necesara combaterea buruienilor, mulciul format neimpiedicand rasarirea buruienilor. In conditiile unei mase vegetale mai mari a plantei intermediare care genereaza un mulci compact cu grosime mai mare este posibila o reducere semnificativa a numarului de buruieni rasarite.

In aceasta situatie este suficienta combaterea buruienilor prin erbicidare doar in zona randurilor de plante unde semintele de buruieni pot rasari intrucat in aceasta zona solul este prelucrat la semanat.

Referitor la efectul interactiunii factorilor experimentali se constata ca intre varianta fara planta intermediara si variantele cu planta intermediara nu exista diferente in cadrul acelorasi variante de combatere a buruienilor.

Randamentul de boabe determinat a fost superior in cazul variantelor prasite si a avut valori foarte bune (84,6%, 84,0%, 83,3%). In varianta neprasita valoarea randamentului cea mai ridicata s-a obtinut cu planta intermediara de mustar.

Referitor la productiile obtinute in cele doua sisteme de cultura nu sunt diferente foarte mari. Intre varianta neprasita si prasita diferentele sunt foarte semnificative atat in sistem clasic cat si cu covor vegetal permanent.

In varianta prasita nu se inregistreaza diferenta semnificativa intre sistemul clasic de cultivare si varianta cu planta intermediara facelia. Cand planta intermediara a fost mustarul productia a fost semnificativ mai mica fata de sistemul clasic, dar nu s-a diferentiat fata de varianta cu Facelia.

In varianta neprasita in sistemul clasic de cultivare (fara planta intermediara) productia realizata a fost semnificativ mai mica decat in variantele cu covor vegetal permanent datorita numarului mai mare de buruieni inregistrat in prima varianta. In variantele cu covor vegetal permanent numarul de buruieni rasarite a fost mai mic ca urmare a mulciului dintre randuri rezultat din planta intermediara.

Randamentul de boabe releva ca in variantele prasite valorile au fost superioare variantelor neprasite. In cadrul variantei neprasite in sistemul clasic, valoarea randamentului a fost cu 2 % mai redusa decat in variantele cu planta intermediara.

Referitor la rezultatele obtinute in cele doua sisteme de cultivare (cu covor vegetal permanent si respectiv clasic) se constata ca nivelul productiilor este apropiat atat in varianta prasita cat si neprasita.

Concluzionand,s-a decis in urma acestei experiente faptul ca tehnologia de cultivare a porumbului in sistem "cu covor vegetal permanent" este o solutie pentru vestul tarii. Prin aceasta tehnologie productia realizata nu a fost mai mica decat in sistemul clasic.

Aceste cercetari trebuiesc aprofundate pentru a evalua si efectele pe termen mediu asupra solului, mediului, precum si incadrarea acestui sistem de cultivare a plantelor intr-un asolament specific zonei.

De asemeni, trebuiesc facute si analizele economice ale acestei variante tehnologice.

Oricare ar fi politica actuala a autoritatilor statului in privinta culturilor comerciale, programele de cercetare in domeniul biotehnologiilor agricole trebuie sa continue. pentru ca nu exista economie performanta fara cunoastere. Insasi UE promoveaza politica de dezvoltare a cercetarilor in domeniul biotehnologiilor moderne. Pe e alta parte, in anul 2005, a crescut la cinci numarul tarilor din UE in care se cultiva in scop comercial plante modificate genetic. Mai precis, Spaniei i s-au alaturat Franta, Portugalia, Germania si Republica Ceha.

De altfel, inca din anul 2003 exista o recomandare (2003/556/EC) care stipuleaza liniile directoare pentru dezvoltarea strategiilor nationale, a celor mai bune practici in masura sa asigure coexistenta sistemelor de cultura conventional, cu si fara plante modificate genetic si organic, pentru ca, pana la urma, cercurile de interese in domeniul agroalimentar vor ajunge la concluzia ca nu orice modificare genetica implica o scadere a calitatii produselor si nu toate pun in pericol sanatatea populatiei, insa, pe de alta parte o modificare genetica poate fi in unele cazuri suficienta pentru a creste rezistenta plantelor de cultura la imburuienare !

A. Penescu si C.Ciontu, apreciaza la nivelul anului 2001 ca lipsa unui cadru tehnologic adecvat precum si a personalului de specialitate au condus in ultimele doua decenii la lasarea necultivate a numeroase suprafete de teren agricol, permitand astfel dezvoltarea unei flore bogate de buruieni, asigurand totodata o continua sursa de imburuienare si pentru terenurile invecinate.

In Franta, publicatia "Reussir Vigne", numarul 73, din anul 2002, subliniaza faptul ca prezenta buruienilor pe terenurile agricole, pe langa multiplele neajunsuri si dezavantaje, poate avea totodata si efecte pozitive. In scopul sustinerii acestei afirmatii, se precizeaza ca o serie de specii de buruieni, precum Xanthium macrocarpum, si Datura stramonium, sunt veritabili indicatori ai prezentei in sol a unor substante nocive, cu caracter poluant, cum ar fi de exemplu fosfati, nitrati, nitriti, etc.

Aceeasi publicatie, citandu-l pe Kott, subliniaza faptul ca rezerva de seminte de buruieni la hectar poate varia intre 540 milioane si 3 miliarde dar ca numai un sfert din acestea isi pastreaza facultatea germinativa.In comparatie cu secolele trecute,revista, subliniaza faptul ca, in ultimul timp a aparat o noua generatie de erbicide, superselective, a caror spectru de actiune se restrange la o singura specie sau maximum 2, deosebit de eficiente, care vor fi in curand folosite pe scara larga, in intreaga lume.

CAPITOLUL III

DESCRIEREA CADRULUI NATURAL

3.1. ASEZARE GEOGRAFICA

Municipiul Pascani, este situat in partea de nord-est a Romaniei, pe valea Siretului, la marginea vestica a judetului Iasi. Comunele Miroslovesti si Stolniceni-Prajescu marginesc orasul la sud, Ruginoasa si Todiresti la est, Vanatori si Lespezi la nord, in timp ce la vest acesta este marginit de comuna Valea Seaca.

In partea de jos a orasului, in lunca Siretului sunt localitatile suburbane Lunca Pascani si Blagesti, iar in partea din deal, pe versant localitatile suburbane Gastesti, Bosteni si Sodomeni.

Suprafata municipiului Pascani este de 75,49 km2.

Numele de Pascani provine se pare de la un anume boier Oana Pasca, stapan al acestor locuri in sec. al XV-lea.

Orasul Pascani este asezat in sudul Podisului Sucevei, care ocupa partea de nord-vest a Podisului Moldovei. Aici intra in contact mai multe unitati cu trasaturi si resurse complementare : Podisul Falticenilor, Culoarul Siretului, Dealul Mare Harlau , seaua Ruginoasa.

Relieful actual se datoreaza actiunii apelor curgatoare si celorlalti agenti care au modelat depozitele cuaternare, alcatuite din argile, marne cu alternante de nisipuri, gresii, calcare oolitice, prundisuri si luturi loessoidice, prin eroziune si acumulare.

De mentionat prezenta inaltimilor, de o parte si de alta a Siretului : Dealul Peter, Dealul Gura Badilitei, Dealul Osoi si seaua Ruginoasa din stanga Siretului - si Dealul Iorcani, Dealul Runcu sau Gastesti, Dealul Parcului - pe dreapta Siretului. Valea Siretului in acest sector are 290 metri, cu versanti inclinati.

Municipiul Pascani are o istorie indelungata, fiind atestat documentar pentru prima data in anul 1453, paradoxul fiind ca la sfarsitul secolul al XIX-lea, inca era declarat comuna, asta in ciuda faptului ca depasise cu mult valoarea de 10.000 locuitori.

Actualmente, alte 4 foste suburbii sunt considerate ca facand parte din teritoriul municipiului, si anume, Blagesti, Lunca, Gastesti si Bosteni.

Terenurile agricole ale S.C. AGROCOMPLEX LUNCA PASCANI, sunt situate in imprejurimile orasului, in lunca Siretului, pe teritoriu a trei dintre cele patru localitati invecinate prezentate mai sus, sediul principal al societatii fiind amplasat in interiorul bazei de receptie situate in municipiul Pascani, pe strada Garii numarul 40.

3.2. REGIMUL TEMPERATURILOR

Climatul zonei in care isi desfasoara activitatea S.C. AGROCOMPLEX LUNCA S.A. PASCANI este influentat atat de pozitionarea geografica pe latitudine cat si de relieful existent.

Se remarca inca de la inceput precizarea ca in ultimii 3 ani este evidenta o crestere a temperaturii medii anuale cu circa 1,5 grade Celsius, fata de media multianuala a ultimilor 50 ani, fapt care denota un evident process de incalzire climatica !

Temperatura medie multianuala in perioada 2003-2006 este de circa 10 grade Celsius, luna cea mai calduroasa fiind iulie, 22 grade Celsius, iar cea mai racoroasa ianuarie, cu o medie de -2 grade Celsius.

Temperaturi negative, care pot provoca ingheturi cu urmari dezastruoase pentru culturile agricole, se pot inregistra in zona Pascaniului, in intervalul de timp cuprins intre a doua decada a lunii septembrie si prima decada a lunii mai.

Bruma, isi face simtita prezenta circa 170 zile pe an, indeosebi de-a lungul vaii Siretului si la baza versantilor.

Numarul zilelor cu temperature negative care genereaza fenomenul de inghet este de circa 165 pe an.

In tabelul 1 sunt prezentate temperaturile medii pe fiecare luna in parte a ultimilor 3 ani agricoli, la Pascani, fiind lesne de observat un proces continuu de incalzire, din ce in ce mai evident de la un an la altul.

Temperaturile medii anuale la statia meteo Cotnari Tabelul 1

3.3. REGIMUL PRECIPITATIILOR

Avand in vedere ca in zona intalnim un climat temperat - continental, pe alocuri cu nuante excesive, avem de-a face cu ierni geroase si veri caniculare, precipitatii abundente inregistrandu-se in lunile mai-iunie precum si octombrie-noiembrie .

La polul opus, lunile cele mai sarace in precipitatii atmosferice sunt februarie si martie.

In sezonul cald, precipitatiile pot fi sub forma de averse, capatand uneori chiar caracter de torentialitate.

Din ce in ce mai frecventa si mai accentuata in ultimii ani, seceta, apare de obicei in iunie-iulie, putand dura pana la sfarsitul lui august- inceputul lui septembrie.

Conform tabelului 2 se poate pune in evidenta o tendinta de scadere continua a cantitatilor de precipitaii de la un an la altul, ceea ce sigur ca duce la o accentuare crescanda a efectelor negative pe care seceta le are in raport cu productia agricola.

In anul 2005, viiturile cu efecte catastrofale produse pe raul Siret au dus la inundarea unor importante suprafete agricole din vecinatate, apartinand S.C. AGROCOMPLEX LUNCA S.A. PASCANI, recolta de pe acele terenuri fiind compromisa in totalitate.   

Precipitatiile medii anuale la statia meteo Cotnari Tabelul 2

ANUL LUNA PRECIPITATII (mman)

3.4. REGIMUL VANTURILOR

Vanturile sunt neregulate, mai frecvente din directia N; S; N-E; N-V. Iarna, predomina masele de aer venite dinspre nord-est si nord, cu manifes­tari frecvente ale viscolului. Vanturile inainteaza pe lunca Siretului, crivatul fiind nelipsit din aceste zone in fiecare iarna, aducand cu ele si temperaturi foarte scazute.

Regiunea este extrem de expusa vanturilor, perioada de calm atmosferic fiind extrem de restransa, circa 16% din zilele unui an.

In tabelul 3 sunt indicate directia, frecventa si intensitatea vanturilor din zona orasului Pascani

Directia frecventa si intensitatea vantului la Pascani Tabelul 3

Nebulozitatea medie in Pascani este de 6 ore cu o amplitudine medie anuala de 3.5, numarul mediu pe an al zilelor cu cer senin este de 106,7 , cel al zilelor cu cer noros 114,4, iar a celor cu cer partial acoperit 143,9.

Durata de stralucire a soarelui este de 1150 - 1200 ore anual, adica 44,5% din durata teoretic posibila.

Lunile cu cea mai lunga durata de stralucire a soarelui sunt iulie august si chiar iunie, durata de stralucire a soarelui fiind in aceste luni de peste 260 ore.

Sub aspectul caracteristicilor microclimatului, din analiza datelor climatice rezulta ca teritoriul municipiului Pascani se incadreaza intr-un climat temperat continental cu ierni reci si veri calde, cu vanturi neregulate mai frecvente din nord si sud si cu precipitatii satisfa­catoare, mai abundente la inceputul verii.

Dupa Koppen clima teritoriului se incadreaza in provincia climatica D.f.b.x.

Datorita faptului ca teritoriul municipiului Pascani se afla pe lunca Siretului si in zone colinare deci forme de relief diferite, apar conditii de mi­croclimat specifice.

Astfel, brumele sunt mai timpurii ( in jurul datei de 15 septembrie ), mai sunt de asemenea si ingheturile, predomina vanturile de nord (primavara si iarna in special) si din sud restul anului (care usuca solul), cat si precipita­tiile mai mari care s-au inregistrat (circa 600 mm anual).

Din informatiile lo­cale, rezulta plantele vegeteaza mai mult cu 10-15 zile mai tarziu decat la Targul Frumos. In aceste conditii se recomanda sa se cultive soiuri de plante cu o durata de vegetatie mai scurta, mai ales porumbul pentru boabe, in spe­cial cel irigat.

3.5. ASPECTE LEGATE DE PEDOLOGIE

Pe teritoriul S.C. ,,AGROCOMPLEX " S.A. Lunca-Pascani s-au identi­ficat pe teritoriul unitatii urmatoarele grupari de soluri:

cernoziom de lunca, cuprinde Lunca Siretului, fiind un sol foarte fer­til;

* cenusiu de padure, solurile de pe platourile inalte din zona satului Gastesti cu relief framantat si de pe malul stang al Siretului. Acestea se prezinta cu un grad crescand de aciditate ca urmare a fenomenelor de podzolire, fiind si in diferite stadii de eroziune (E.1, E.2, E.3), in zona de dealuri inalte gasim soluri erodate E.4 si E.5;

* lacovisti de lunca, este tipul de sol predominant in lunca Siretului;

* sol aluvial slab humifer;

* sol aluvial slab erodat, acestea se gasesc in lunca langa albia Siretului pe toata lungimea lui, cat strabate teritoriul.

Eroziunea de suprafata si adancime accentuata in zona de deal cu dife­rite orientari si pe versanti cu pante cuprinse intre 5-10%, 10-15% si peste 20%. Aceste conditii naturale determina aplicarea unei agrotehnici diferenti­ate legate de tipul de sol, format in conditiile naturale din zona in decursul vremurilor.

Procesele de bioacumulare sunt acide, caracterizate prin humificare ac­tiva a materiei organice. Aceste conditii pedoclimatice se mai caracterizeaza prin acumularea de humus slab acid, prin formare activa de argila, prin sepa­rarea activa a ferului si a manganului, prin levigarea totala a sarurilor solu­bile si prin levigarea puternica a carbonatilor alcalino-pamantosi.

In orizontul A si A/B se distinge o acumulare slaba pana la medie de silice coloidala. Cernoziomul levigat are o reactie de la slab pana la puternic acida si necesita amendamente calcaroase. Cantitatea de humus in orizontul arat, este mic, din cauza neingrasarii si folosirii nerationale ale solului.

Solurile aluviale si aluvio-coluviale se intalnesc pe valea Siretului , au caracter azonal si sunt in general slab erodate si numai o mica parte din ele au ajuns la stadiul inaintat aproape de tipul zonal. (solul cenusiu de lunca).

Sub aspectul levigarii carbonatilor pe profil,se observa o slaba spalare in solul aluvial slab mediu humifer, si o spalare mai in profunzime la solul brun de lunca si la solul aluvial de tip cernoziomic iar la majoritatea solurilor efervescenta apare in mod evident la suprafata ceea ce indica o evolutie mai putin avansata si o influenta puternica a franjului capilar freatic.

Din punct de vedere al salinizarii in lunca nu se intalnesc soluri saratu­rate si nici nu exista pericolul de salinizare secundara a solului, datorita con­tinutului relativ redus de saruri solubile in apa freatica.

Solurile aluviale au o textura usoara. Solurile aluvio-coluviale cernoziomice ocupa o suprafata relativ restransa intalnindu-se pe valea Siretului.

Lacovistile au un continut bogat de sulfura feroasa de culoare negri­cioasa. Se intalnesc in special in zonele de izvoare si in microdepresiuni pe­riodic submerse intalnite pe terase si platouri.

Solurile foarte puternic erodate, fac parte din grupa solurilor morfoge­netic modificate prin eroziune. Aceste soluri ocupa o suprafata restransa intalnindu-se pe versanti cu pante mari si in zona de cornisa.

Caracteristicile fermei S.C. ,,AGROCOMPLEX " S.A. Lunca-Pascani este faptul ca majoritatea solurilor sunt cernoziomurile in diferite grade de levigare si podzolire, dupa care urmeaza solurile cenusii si brune, cenusii de padure si in fine solurile slab mediu humifere si aluviuni scheletice.

ASPECTE GEOMORFOLOGICE

Teritoriul unitatii S.C. ,,AGROCOMPLEX " S.A. Lunca-Pascani face parte din marea unitate a podisului Moldovei, sub tinutul podisurilor structu­rale, subunitatea Valea Siretului.

Tipurile de relief intalnite sunt:

reliefuri sculpturale;

reliefuri acumulative.

Relieful sculptural e caracterizat prin dealuri cu inaltimi de 309-450 m si versanti ce marginesc interfluviile, care au inclinari osciland intre 5s-30s, fiind afectati de procese geomorfologice.

Acest relief s-a format prin eroziune selectiva pe seama rocilor mai tari (gresii si marne cimentate).

Reliefurile sculpturale sunt reprezentate prin versanti sculpturali si in­terfluvii inguste sculpturale. Pe versantii mai abrupti a paraielor s-au dez­voltat alunecarile de teren si eroziunea se suprafata si de adancime ce au luat amploare mare.

Din cadrul reliefurilor acumulative fac parte : albiile majore ale paraie­lor, albia majora a raului Siret. Aceste forme geomorfologice au o raspandire foarte mare ocupand aproximativ ¾ din toata suprafata.

Pe terasa Siretului solurile nu sunt erodate sau chiar daca exista erozi­une este neapreciabila si prin metode agrotehnice si agrochimice se pot ob­tine productii foarte mari la hectar.

Teritoriul este dominat de Lunca Siretului, de forma unui uluc depresional, limitat la est si vest de relieful sculptural al teraselor. Local Valea Siretului este foarte meandrata avand o lunca bine dezvoltata cu lati­mea de 2-3 km. Unitatea aceasta de relief are infatisarea unei intinderi plane, usor inclinate de la nord la sud, pe suprafata careia se observa un microre­lief format de garle de diferite forme si adancimi. Prezenta garlelor se explica ca fiind rezultatul pendularii albiei minore a raului Siret pe directia de curgere a raului, precum si a depunerii materialelor coiezive, datorita pantei mici. Acestea sunt depuse la maluri. Inaltimile evidentiate in acest tinut sunt cele de pe terasele superioare din zona satului Gastesti, unde are aspecte de platouri inalte brazdate de vai mai adanci, si cu eroziune apreciabila. In stanga Siretului terenul este mai inalt, avand relieful sub forma de dealuri paralele cu albia raului insa cu versanti abrupti, cu pante mari ce a dus la erodarea stratului arabil.

Orografic relieful are aspect framantat, mai ales la est si nord-est unde isi face frecvent prezenta o serie de depresiuni. Inclinarea generala e de 1% si urmareste directia nord-sud.

ASPECTE HIDROLOGICE

Din punct de vedere hidrografic, teritoriul fermei S.C.,,AGROCOM-PLEX " S.A. Lunca-Pascani este situat in bazinul mijlociu al raului Siret.

Raul Siret traverseaza teritoriul municipiului Pascani de la nord la sud, pe o distanta de circa 11,2 km, in linie dreapta si, dubla, tinand cont de meandrele raului.

Datorita pantei mici (sub 0,5%), cursul Siretului a oscilat in cadrul luncii, creand o serie de forme depresionare (meandre parasite, cursuri vechi). La mira Lespezi, situata la 11 km de Pascani, Siretul are un debit mediu de 35,49 mc/sec. Debitul maxim este de 72,79 mc/sec. iar debitul minim este de 19,25 mc/sec. In anul 1929 s-a inregistrat debitul cel mai mare, de 700 mc/sec. iar, in anul 1924, s-a inregistrat debitul cel mai mic, 7 mc/sec.

Dupa datele mai recente ale Regiei Autonome Apele Romane, filiala Bacau, debitul mediu multianual al Siretului in sectiunea Blagesti este de 40,4 mc/sec. Debitele maxime cu probabilitate de depasire de 5% si 10% sunt de 1150 mc/sec., respectiv 880mc/sec.

Regimul scurgerii inregistreaza doua maxime: primavara si vara (aprilie - iunie). Scurgerea solida determinata de Lespezi este de 11,60 mc/sec. iar turbiditatea de 412 g/mc.

In functie de compozitia ionica se incadreaza la apele cu sulfat de magneziu.

Dupa coeficientul Prinkloski, apa din Siret, este corespunzatoare pentru irigat, valorile lui sunt cuprinse intre 33-46,.

Indicele S.A.R. este cuprins intre 1,0 (in aval) si 2,5 (in amonte), relevand o apa cu un potential redus de alcalizare a solurilor in cazul irigarii.

Dupa diagrama Florea, apa Siretului se incadreaza in categoria apelor foarte bune pentru irigatie.

Apele subterane libere cuprind stratele acvifere descendente, alimentate de sus in jos, in conditii favorabile de permeabilitate.

Structura geologica si faciesul petrografic al depozitelor sedimentare au favorizat formarea de panze acvifere.

Importanta morfologiei terenului este accentuata in cazul teraselor fluviatile in care sunt cantonate panze de apa freatica.

Panza de apa freatica Pascani este cantonata in nisipurile si pietrisurile de la baza depozitelor loessoide, la adancimi mari.

Are un debit bogat prin aportul gravitational de apa din panza de apa freatica Sodomeni.

Din analizele efectuate asupra probelor de apa recoltate (probele 6,7) din fantani, rezulta o mineralizare de 300-400 mg/l saruri solubile, caracterizand

o apa dulce, cu potabilitate foarte buna pentru oameni.

Panza de apa freatica Sodomeni este cantonata in pietrisuri, nisipuri si argile nisipoase, fiind situata la adancimi mari, in general peste 20 m. Este deschisa de vaile cu aspect de ravena ce sectioneaza podul teraselor Gistesti, Bosteni, Vadutu-Sodomeni.

Din analizele efectuate asupra probelor de apa (proba 7) colectate din fantanile din zona rezulta ca din punct de vedere al mineralizarii, continutul total in saruri solubile este cel mai scazut din toate probele recoltate in teritoriu (291 mg/l), caracterizand ape dulci, cu potabilitate foarte buna.

In cadrul terasei inferioare din sud-est teritoriul (terasa Blagesti - Osoi), nivelul freatic este la suprafata (5-7m).

In zona de culmi, platouri si versanti din vestul si estul teritoriului , nivelul freatic are adancimi de 4-10 m ( cu exceptia vailor si a zonelor cu alunecari de teren) iar panzele freatice au un debit scazut si intermitent.

In zona luncii Siretului, in linii generale, exista doua complexe litologice:

un complex permeabil ce inmagazineaza acviferul freatic, alcatuit din nisipuri, pietrisuri si bolovanisuri;

un complex superior (situat spre suprafata), slab permeabil, alcatuit din argile si argile nisipoase. Sursa de alimentare a stratului freatic o constituie raul Siret, precipitatiile atmosferice si izvoarele de la baza terasei ce margineste lunca.

Curgerea apei subterane se face pe directia nord-vest - sud-est, in zona de lunca de pe partea dreapta a Siretului si, dinspre nord-est spre vest, in malul stang al Siretului, cu pante hidraulice cuprinse intre 0,001-0,006.

Litologia si stratigrafia depozitelor din lunca complica dispunerea spatiala a panzelor freatice.

Pe diferite sectoare ale luncii, situatia apelor freatice se prezinta astfel:

Lunca externa

In afara acviferului freatic cantonat in complexul permeabil (3,0-4,0m), apare un orizont supra freatic (pedofreatic) care poate ajunge la suprafata solului, alimentat de paraie si izvoarele de la baza terasei Pascani. In fantani, acest freatic apare la adancimi de 1-2m.

Lunca centrala

Apele freatice se gasesc la adancimi de peste 2,5 m, in complexul permeabil.

Din analiza probelor rezulta o apa moderat salcie (CTSS = 1159 mg/l),satisfacatoare pentru irigatii, dar cu potential de salinizare, intrand in categoria apelor cu sulfat de magneziu.

Lunca interna

Prezenta grindurilor care se suprapun luncii propriu-zise face ca nivelul freatic sa fie mai coborat, la circa 4,0 m.

Apele freatice sunt cantonate in complexul permeabil. Apa este slab salcie (CTSS = 1068 mg/l), satisfacatoare spre buna pentru irigatie, cu un potential moderat de salinizare a solului.

Se incadreaza, dupa alcatuirea ionica, in categoria apelor cu sulfat de magneziu.

Albia majora a Siretului

Adancimea nivelului freatic este de 1,0-2,0 m.

Schimbul permanent cu apa raului duce la indulcire apei freatice cantonate in depozitele grosiere ale albiei majore.

Nivelul oscileaza in functie de nivelul apelor Siretului.

Zonele cu exces de umiditate

Sunt localizate la contactul sesului cu fruntea terasei inferioare, in zona de aparitie a izvoarelor, precum si in lunca externa si centrala, in forme depresionare de tipul privalurilor,cursurilor puternic meandrate, baltilor. In cazul formelor depresionare, factorul determinant al excesului de apa il constituie slaba permeabilitate a stratelor de la suprafata.

In majoritatea formelor negative, in urma ultimilor ani, mai secetosi, s-a produs o restrangere a suprafetelor lacustre si chiar a vegetatiei higrofile specifice, de stuf si rogoz.

Datorita inundatiilor din anul 2005 in municipiul Pascani sunt unele zone unde apele freatice s-au instalat la o mai mica adancime. La fiecare ploaie apa baltind, astfel instalandu-se vegetatia higrofila specifica, stuf si ragoz. Aceste terenuri sunt in cadrul circuitului agricol, astfel au o influenta negativa asupra productiei agricole prin: efectuarea lucrarilor mult dupa perioada optima, plantele sufera datorita sarurilor in exces, etc.

Lucrari de amenajare existente :

Principalele amenajari hidrotehnice din zona sunt:

acumularea Pascani, in curs de executie, proiectata de catre I.C.P.G.A. Bucuresti in anul 1985, care va avea un volum util de 68,7 milioane mc apa;

Caderea realizata de baraj s-a prevazut a se valorifica printr-o centrala hidroelectrica in curs de executie.

incinta indiguita Pascani, in aval de baraj;

baraj cu rol de priza pentru alimentarea cu apa a teritoriului administrativ Pascani,situat in amonte de podul C.F. Iasi - Pascani;

rectificarea cursului Siretului in zona viitorului baraj al acumularii Pascani si in dreptul barajului - priza;

consolidare mal rau Siret in sectorul baraj priza apa - pod C.F. Iasi - Pascani;

5. canale de evacuare in Siret a paraielor de pe ambii versanti;

6. canale de desecare, de colmatare, in zona luncii externe si centrale.

Terenurile situate in lunca Siretului necesita, pe langa lucrarile de desecare-drenaj si irigatie si masuri precum lucrari de amenajare si ameliorare a solurilor, in complex cu o agrotehnica si fertilizarea corespunzatoare.

3.8. VEGETATIA

Din punct de vedere geobotanic, zona teritoriului Pascani se incadreaza in zone de vegetatie forestiera, iar valea Siretului prezinta o vegetatie azonala, caracteristica luncilor.

In padurea ,,Codrii Pascanilor" pe forme mai inalte de relief, se intalnesc ca specii principale: fagul si gorunul in amestec cu frasinul, teiul, jugastru,carpenul, iar ca arbusti gasim: salba moale, paducel, lemn cainesc, macies etc.

In padurile ce formeaza zavoaiele din lunca mai joasa a Siretului , predomina specii de plopi si salcii, care, mai ales salcia, se instaleaza pe cale naturala pe pasunile care nu se pasuneaza si chiar pe prundisuri.

In ceea ce priveste vegetatia ierboasa predomina asociatii de Festuca pseudovina (paiusca) cu Agrostis tenuis (iarba vantului), ce alcatuiesc pajistile naturale. Productivitatea acestor pajisti este mijlocie, cu exceptia pasunilor de pe lunca Siretului care dau productii ridicate. Cauzele productiilor scazute de iarba ce se obtin de pe aceste pajisti, sunt mai multe, ele condi-tionandu-se reciproc. Astfel, datorita unui pasunat nerational la care se mai adauga si eroziunea de suprafata, unele din aceste pasuni prezinta un grad redus de acoperire cu vegetatia ierboasa.

Pe aceste pasuni se impun masuri de imbunatatire ca: autoinsamantari, masuri de combatere a eroziunii de adancime (plantarea rapilor cu arbori si arbusti) si nu in ultimul rand un pasunat rational. Pajistile azonale (de lunca) se intalnesc pe valea Siretului si pe vaile afluente. Ca asociatii vegetale in lunca se intalnesc: Lolium perenne (raigras englezesc) cu Alopecurus pratensis (coada vulpii) pe locurile mai joase cu apa freatica la mica adancime, iar pe locurile mai svantate (grinduri) se intalnesc asociatii de Agropyrum repens (pir tarator) cu Agrostis tenuis (iarba vantului).

In zona inundabila a luncii, pasunile existente au un grad de acoperire cu vegetatie foarte redusa datorita inundatiilor care au loc in fiecare an, de aceea pe o parte din aceste pasuni se recomanda a fi lasate ca sa se instaleze pe cale naturala zavoaiele formate din salcii.

Pe vechile cursuri de apa precum si pe unele fire de vai cu apa freatica de suprafata, unde apa persista o perioada mai indelungata de timp, se intalnesc diferite specii de rogozuri (carex), papura.

Ca buruieni mai frecvente in culturile agricole se intalnesc asociatii in care predomina tipul de imburuienire cu Setaria sp (mohor) si Convolvulus arvensis (volbura) pe solurile cu textura mijlocie, iar pe locurile mai umede (lacoviste), se gasesc specii de Equisetum (coada calului).

In ce priveste plantele de cultura din punct de vedere climatic, cele mai favorabile conditii gasesc urmatoarele plante :

cerealele: grau, porumb, orz, ovaz;

leguminoase: fasole, mazare, soia;

plante tehnice: cartofi, sfecla pentru zahar, floarea soarelui;

4. plante furajere: trifoi rosu, lucerna, sparceta, mazariche de primavara si toamna.

Se constata o crestere a sumei temperaturilor medii din ultimii 3 ani fata de intervalul pe 50 ani (multianual) si implicit a temperaturii medii pe interval. Pentru precipitatii se constata in ultimii ani o reducere a sumei medii de precipitatii cazute fata de media multianuala, mentinandu-se aproximativ egale in intervalul 1mai - 31 octombrie.

CAPITOLUL IV

ASPECTE ECONOMICO - ORGANIZATORICE

Sediul S.C. AGROCOMPLEX LUNCA Pascani

SCURT ISTORIC

S.C.,,AGROCOMPLEX " S.A. Lunca-Pascani o gasim in zona de nord-vest a judetului Iasi pe teritoriul administrativ al municipiului Pascani si al comunelor Valea-Seaca, Todiresti, Ruginoasa.

Sediul administrativ al societatii se afla in municipiul Pascani, str. Garii, nr.40, judetul Iasi.

Legatura cu municipiul Iasi, resedinta de judet, se realizeaza, pe soseaua Iasi-Pascani si calea ferata Suceava - Pascani - Iasi.

Municipiul Pascani este un nod de cale ferata facand legatura atat cu partea de nord a tarii, dar si cu sudul tari.

S.C.,,AGROCOMPLEX " S.A. Lunca-Pascani s-a creat in anul 1991 in bata legii 31/ 1990 si a legii 18/1991, forma de proprietate fiind individual privata.

Terenul exploatat de societate este arendat de proprietari in baza legii arendei nr.16/1994 prin contract pe timp de 5 ani, si in perspectiva pana la 10 ani, functie de oportunitatile arendatorilor.

Forta de munca cuprinde salariati permanenti in numar de 140, din care barbati 50 si 90 femei, precum si din muncitori agricoli sezonieri, in numar de 250. toti lucreaza in acord pe baza normelor de productie sau volum de munca prestat, functie de sectorul in care este incadrat.

In anul 1999, terenul agricol arendat si in exploatare era in suprafata de 1985 ha, care a ajuns la finele anului 2005 la peste 2200 ha prin incheierea de noi contracte de arenda cu detinatorii din municipiul Pascani si comunele limitrofe. Terenul agricol al S.C.,,AGROCOMPLEX " S.A. Lunca-Pascani este de 2240 ha teren arabil si 110ha pasuni.

Societatea are impartit domeniul de activitate pe doua sectoare:

sectorul vegetal;

sectorul zootehnic.

Sectorul vegetal este cel ce sta la baza obtinerii de venituri in cadrul societatii iar sectorul zootehnic vine in sprijinul acestuia, astfel productia vegetala fiind valorificata superior.

Sectorul zootehnic asigura atat o ocuparea mai buna a fortei de munca dar si asigurarea de venituri pe tot parcursul anului, stiindu-se ca in agricultura este nevoie de forta de munca sezonier iar veniturile vin odata cu terminarea anului agricol.   

In sectorul vegetal se cultiva plante pentru consum dar se ocupa si cu multiplicarea semintelor si a materialului de plantat.

Pentru a sprijini si mai mult sectorul vegetal in cadrul fermei s-a infiintat o brutarie astfel valorifica productia de grau tot timpul anului si la un pret ridicat, decat atunci cand este valorificat ca materie prima altor agenti economici.

Mecanizarea lucrarilor agricole la S.C.,,AGROCOMPLEX"S.A. Lunca-Pascani este asigurata de propriul sector mecanic, astfel se asigura productivitatea si calitatea dorita la cel mai redus pret de pe piata din raza municipiului Pascani. Stiindu-se ca efectuarea lucrarilor la epoca optima si de o calitate superioara asigura sporuri mari de productie, in agricultura, astfel cresc veniturile societatii.

Sectorul zootehnic cuprinde cresterea si exploatarea vacilor de lapte si tineretului taurin aferent, cresterea si ingrasarea porcinelor, cresterea puilor de carne si gainilor ouatoare, cresterea si exploatarea ovinelor.

Acest sector asigura valorificarea superioara a produselor vegetale iar desfacerea produselor obtinute in sectorul zootehnic asigura venituri societatii pe tot parcursul anului.

Un alt avantaj ce-l aduce sectorul zootehnic fermei este cel de obtinere a ingrasamintelor organice atat de necesare agriculturii. Gunoiul de grajd aduce o fertilitate sporita solului si are un rol important in imbunatatirea proprietatilor fizice, chimice si biologice.

Tot sectorului zootehnic ii revine sarcina valorificarii productiei secundare de la diferite culturi cum ar fi paiele, cocenii, frunzele si colete de sfecla, etc.

O ferma agricola care nu are un sector zootehnic ii este mai greu sa reziste pe piata unde concurenta este tot mai acerba iar odata cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana concurenta va fi mai ridicata.

4.2. MIJLOACE DE PRODUCTIE

Pentru a produce, transforma si comercializa bunuri si servicii agroalimentare, agentii economici din cadrul sectorului agroalimentar utilizeaza factori de productie (materii prime, capital, forta de munca). Combinand acesti factori dupa o tehnologie mai bine definita, fiecare va fabrica o gama de produse sau va furniza servicii. Functia de productie descrie relatia dintre volumul produs dintr-un bun oarecare si cantitatile diferitilor factori necesari pentru fabricarea sa.

Eficienta economica a oricarui sistem productiv depinde, pe de o parte, de ansamblul actiunilor si retroactiunilor cu mediul ambiant, iar pe de alta parte, de totalitatea masurilor luate in interiorul sistemului, avand drept scop utilizarea optima a factorilor, in cadrul unor tehnologii date.

Progresul tehnic determina agentii economici sa utilizeze cantitati crescande de factori de origine industriala (masini, instalatii, ingrasaminte, produse fitosanitare) deci de consumuri intermediare, fapt ce antreneaza o economie de forta de munca cu implicatii directe asupra reducerii timpului necesar pentru obtinerea unui produs si asupra reducerii costurilor de productie pe care le va avea unitatea agricola.

Substituirea factorilor de productie mai putin performanti cu altii mai performanti, deci inlocuirea unui capital cu altul mai productiv si imbinarea optima a acestora determina a deplasare in sens pozitiv a functiei de productie.

In exploatarea terenului arabil, societatea aplica o rotatie a culturilor cu tendinta de asolare pe timp de 5 ani, de tipul: cereale, leguminoase boabe, culturi tehnice si industrializare, cartofi, culturi furajere. Se aplica lucrari agrotehnice de combatere a eroziunii solurilor si lucrari de desecare si drenaj pe terenurile din ses. Solurile acide se corecteaza prin aplicarea amendamentelor pe baza de Ca (spuma de defecatie) din prelucrarea sfeclei de zahar. Mai nou, se aplica pe terenurile de platou subprodusul Vinasse, rezultat de la fabrica de drojdie Pakmaya Pascani, dupa un studiu in colaborare cu Universitatea Agronomica ,,Ion Ionescu de la Brad" Iasi, toate in scopul ridicarii potentialului productiv al solului.

In cultivarea terenurilor se aplica tehnologii specifice culturilor, corespunzator unei agriculturi rationale, moderne, in care se pune accent pe elemente de intensivizare a productiei ca:

1) mecanizare;

2) aplicare de ingrasaminte chimice;

3) erbicidare;

4) tratamente fito-sanitare.

5) seminte din soiuri si hibrizi de inalta productivitate

6) lucrari antierozionale pe versanti.

Ingrasamintele minerale sunt folosite, in cadrul fermei S.C.,,AGROCOMPLEX " S.A. Lunca-Pascani, pentru sporirea fertilitatii solului, intr-un mod rational.

Elementele nutritive extrase din sol de catre plantele cultivate pot fi restituite solului, in afara de ingrasamintele minerale, si prin ingrasamintele organice. Ingrasamintele organice au inglobat in masa lor si o cantitate mare de energie calorica.

Ingrasamintelor organice folosite, in cadrul fermei, sunt: gunoiul de grajd, compostul, ingrasamintele verzi si alte resturi de origine vegetala sau animala.

Productiile realizate in medie pe hectar, in perioada 2003-2006 la principalele culturi sunt:

grau - 3850 kg/ha;

orz de toamna - 4500 kg/ha;

porumb boabe - 8000 kg/ha;

sfecla de zahar - 55000 kg/ha;

floarea soarelui - 2800 kg/ha;

cartof - 30000 kg/ha.

Fiind producatori de samanta la culturile de orz, grau, ovaz, porumb, floarea soarelui, cartof, lucerna, trifoi se aplica, in cadrul fermei, tehnologiile specifice conform normelor cerute de partenerii de afaceri, firma Pioneer, Monsanto, S.C.A. Podul - Iloaiei, S.C.A. Roman, cu respectarea Legii 75/1995 privind producerea de seminte.

Mecanizarea lucrarilor agricole in ferma S.C.,,AGROCOMPLEX"S.A. Lunca-Pascani este asigurata de propriul sector mecanic, utilat cu toata gama de masini si utilaje. Aceste masini si utilaje provin prin cumpararea sectiei de mecanizare a S.C.,,Agromec"S.A. Pascani si din cumparari prin efort propriu, dar si cu ajutorul unor programe de finantare europeana (SAPARD).

Sprijinul adus fermelor agricole din Romania prin programele de finantare externa este benefic si binevenit in agricultura.

Pentru executarea principalelor lucrari in ferma S.C.,,AGROCOM-PLEX" S.A. Lunca-Pascani se utilizeaza tractoarele, masinile si utilaje, dupa cum urmeaza :

Grape, GDG-3,5 - 70 bucati, semanatori SUP-29, 18 bucati, combinatoare CGE 14 bucati, masimi recoltat CTRC-2 , 8 bucati, remorci RM-2 8 bucati, tractoare U650 20 bucati si JOHN DEERE, 2 bucati.

Suprafetele cultivate la nivelul anului 2006, pe fiecare cultura in parte sunt urmatoarele :

Cartof - 100 ha sfecla 400 ha trifoi 50 ha lucerna 65 ha floarea soarelui 380 ha porumb 200 ha porumb siloz - 300 ha soia 69 ha ovaz 28 ha orzoaica 10 ha grau primavara 10 ha orz 144 ha si grau toamna 1000 ha.

Suprafata totala de teren detinuta de S.C. AGROCOMPLEX LUNCA Pascani este de 2656,78 ha teren arabil la care se mai adauga 120,82 ha de pasune.

Tractor JOHN DEERE

4.3. ORGANIZAREA MUNCII

Activitatea de productie este organizata pe brigazii in functie de cele trei sectoare de activitate. Forta de munca cuprinde salariati permanenti in numar de 140, precum si din muncitori agricoli sezonieri,in numar de 250. toti lucreaza in acord pe baza normelor de productie sau volum de munca prestat, functie de sectorul in care este incadrat.

Programul de lucru este diferit, astfel in sectorul vegetal programul de lucru este de 8 ore/zi, 6 zile/saptamana (312 zile/an), in sectorul zootehnic, unde animalele trebuie ingrijite zi de zi, programul de lucru este de 10 ore/zi, 7 zile/saptamana (365 zile/an), iar pentru mecanizare timpul de lucru este la fel ca si in sectorul zootehnic.

La repartizarea terenului pe brigazi de productie s-au luat in considerare conditiile concrete ale caracteristicilor terenului agricol al unitatii S.C. ,,AGROCOMPLEX"S.A. Lunca-Pascani, asigurandu-se conditii asemanatoare tuturor brigazilor, in ce priveste departarea la care primeste terenul si procentul de suprafata ce revine pe fiecare muncitor in parte.

O deficienta in organizarea muncii este aceea ca conducerea unitatii nu s-a orientat inca in ce priveste repartizarea fiecarei brigazi a unor masive de teren cat mai compacte pentru a se evita faramitarea actuala a terenului prin impartirea pe brigazi.

Pentru a favoriza si mai mult intarirea spiritului de raspundere si coin-teresare a membrilor in sporirea continua a fertilitatii solului si a productiei in ferma Lunca-Pascani se practica repartizarea neschimbata a terenului pe brigazi timp de 4-5 ani. In cadrul brigazilor, organizarea muncii este pe echipe si familii.

Pentru a caracteriza realizarile din sectorul vegetal s-a intocmit tabelul urmator in care sunt prezentate poductiile planificate :

Principalele culturi si productiile medii la hecatar ale S.C.

AGROCOMPLEX LUNCA PASCANI Tabelul 4

Productiile realizate in ferma Lunca-Pascani, sunt ridicate datorita complexului de factori vegetali ce au actionat in perioada data, dar si a bunei organizari a muncii.

4.4 EFICIENTA ECONOMICA A PRODUCTIEI LA S.C. AGROCOMPLEX LUNCA PASCANI

Cunoasterea si folosirea eficientei economice a productiei agricole constituie o conditie pentru planificarea si organizarea stiintifica a productiei, pentru imbunatatirea lor continua, avand un rol important in sporirea si micsorarea continua a costului de productie pe fiecare unitate de produs din ferma agricola.

Eficienta economica a activitatii de productie din agricultura reprezinta o categorie economica ce exprima insusirea de a produce efecte economice maxime cu minimum de cheltuieli de munca vie si materializata.

In sensul cel mai larg, eficienta economica se refera la intreaga activitate economica, respectiv la sfera productiei materiale, la procesul repartitiei, al circulatiei produselor, ca si la diferitele forme de activitate economica din sfera neproductiva.

Eficienta economica este legata direct de venitul net ca diferenta intre productia finala (productia bruta vandabila) si cheltuielile totale de productie, care privesc factorii pe care intreprinzatorul trebuie sa-i achizitioneze de pe piata (costuri explicite), fiind un raport intre efortul facut pentru obtinerea valorilor de intrebuintare si efectul economic realizat cu ajutorul acestui efort.

In situatia in care dezvoltarea agriculturii este conditionata de organizarea pe baze stiintifice a productiei agricole principala atentie este acordata folosirii cat mai rationale, mai eficiente a conditiilor naturale (clima, fertilitatea solului), resurselor materiale, de munca si financiare.

Performanta economica a unei exploatatii agricole se exprima prin rezultatul raportului dintre efecte si eforturi depinzand de gradul de inzestrare cu resurse, factorii naturali si biologici precum si abilitatile manageriale ale conducerii exploatatiei agricole.

Aprecierea performantei economice este posibila prin prelucrarea si interpretarea informatiei contabile, informatiilor din bugetul de venituri si cheltuieli, studii de marketing, programe pentru investitii etc., stabilire corecta si monitorizarea evolutiei indicatorilor tehnico-economici, de marketing si financiari creand conditiile luarii unor decizii optime pentru cresterea performantei.

Cresterea eficientei activitatii economice din agricultura depinde de o multitudine de factori: economici, tehnici, organizatorici, conjuncturali si naturali.

Factorii economici de crestere a eficientei activitatii din agricultura pot fi:

- asigurarea optima a productiei cu fondurile si mijloacele necesare si utilizarea lor cat mai rationala;

asigurarea optima a unitatilor cu forta de munca tot mai calificata si utilizarea ei cat mai deplina si uniforma;

cresterea cointeresarii materiale a lucrarilor in rezultatele muncii lor.

Dintre factorii tehnici ce concura la ridicarea eficientei economice, mai importanti se refera la principalele directii ale progresului tehnic si anume:

cresterea gradului de mecanizare a lucrarilor agricole;

extinderea electrificarii si automatizarii proceselor de munca;

extinderea irigatiilor si a celorlalte lucrari de hidroamelioratii;

introducerea pe scara larga in productie a tehnologiilor moderne;

modernizarea mijloacelor de transport si a cailor de comunicatii;

utilizarea pe scara larga in productie a unui material biologic de mare capacitate productiva.

Ca factori organizatorici de crestere a eficientei economice a activitatii din agricultura mentionam:

repartizarea teritoriala judicioasa a productiei agricole vegetale si animale, in functie de cerintele acesteia fata de conditiile naturale si economice;

profilarea, concentrarea, specializarea, cooperarea in productie si integrarea economica;

organizarea stiintifica a productiei si a muncii in cadrul unitatii agricole.

Din categoria factorilor conjuncturali, o influenta insemnata asupra eficientei economice a activitatii din agricultura o au:

sistemul de preturi la produsele agricole si la produsele industriale folosite in agricultura;

tarifele de plata practicate pentru muncile efectuate in agricultura de catre diferitele unitati prestatoare de serviciu din interiorul sau din afara agriculturii;

sistemul de impozite si taxe practicat pentru activitatea economica din agricultura;

sistemul de taxe si penalizari.

Dintre factorii naturali, conditiile de clima si sol si particularitatile biologice ale diferitelor plante si animale au o mare influenta asupra eficientei economice a activitatii din agricultura.

Acestor scopuri trebuie sa le serveasca si indicatorii eficientei econo-mice a productiei agricole.

Calculul indicatorilor care exprima eficienta economica, costul de productie, profitul si rata profitului sunt calculate in tabelul numarul 5 fiind prezentata situatia perioadei 2003 - 2006 :

Eficienta economica la principalele culturi ale S.C. AGROCOMPLEX LUNCA PASCANI    Tabelul 5

CAPITOLUL V

DETERMINAREA GRADULUI DE IMBURUIENARE

Gradul de imburuienare reprezinta procentul de buruieni pe metru patrat de pe o sola fata de numarul plantelor de cultura, sau fata de numarul total al buruienilor, sau greutatea lor uscata pe metru patrat, fata de greutatea maxima a buruienilor.

5.1. DETERMINAREA REZERVEI DE SEMINTE DE BURUIENI DIN SOL

In vederea aplicarii diferentiate a masurilor de combatere a buruienilor, este necesar sa se cunoasca rezerva de seminte de buruieni existenta in sol, precum si distributia cesteia pe adancime.

Numarul de seminte de buruieni din sol variaza in mod considerabil in functie de conditiile meteorologice, plantele cultivate, sistemele de lucrare a solului folosite, sistemele de fertilizare, etc.

Datele astfel obtinute vor fi analizate pe fiecare an in parte si apoi comparate intre ele.

Gradul de imburuienare se poate pune in evidenta atat prin evaluari directe asupra buruienilor ce cresc si se dezvolta in lanuri in decursul intregii perioade de vegetatie, cat si prin evaluari asupra rezervei de seminte existente in sol si a altor organde de inmultire precum rizomo, bulbi, stoloni, drajonietc, precum si semintele gasite la recoltare.

In vederea determinarii numarului de seminte din sol seutilizeaza sonda Kalentiev, si mai rar monoliti de diferite dimensiuni.

Adancimea de la care se recolteaza probele de sol este de obicei in functie de adancimea stratului arabil.

Cea mai mare cantitate de seminte de buruieni se gaseste insa in primii 10 cm. de sol.

Pentru a vedea numarul semintelor de buruieni cu precizie mare, se vor recolta probe de sol de la adancimi diferite 0-2 cm. 6-10 cm. 10-20 cm. si 20-30 cm.

Separarea semintelor de buruieni din probele de sol, se face diferit in functie de compozitia mecanica a solului.

Astfel, pentru solurile grele, argiloase, lutoase si luto-nisipoase, cu un continut mic de particule de nisip, se foloseste procedeul de spalare cu apa a probelor de sol, alegandu-se site cu ochiuri de diferite diametre, in functie de diametrul semintelor care ne intereseaza.

Pe solurile nisipoase si nisipo-lutoase, separarea semintelor se face prin cernerea probei de sol uscata la aer, si maruntita in prealabil fara a se fi vatamat semintele de buruieni.

Semintele de buruieni se analizeaza cu lupa si se separa cu penseta apoi se numara si se stabileste pentru fiecare in parte specia.

Fractiunea de sol cu dimensiuni mici se analizeaza numai dupa ce a fost introdusa intr-o solutie de carbonat de potasiu.

Se va calcula intr-un sfarsit numarul de seminte de buruieni la metrul patrat prin inmultirea numarului de seminte gasite de pe suprafata analizata cu un coeficient K, care se calculeaza pe paza suprafetei unui metru patrat.

Specia careia ii apartin diferitele seminte de buruieni folosite se determina apoi prin compararea directa cu o serie de colectii standard.

Determinarea rezervei de seminte de buruieni din sol se recomanda a fi efectuata de mai multe ori pe an, deoarece diferitele lucrari agrotehnice efectuate pot genera fluctuatii semnificative a rezervei de buruieni din sol.

5.2. CARTAREA BURUIENILOR

Prin cartarea buruienilor se intelege operatiunea de stabilire cu precizie a gradului de imburuienare atat din punt de vedere cantitativ cat si calitativ.

Evaluarea starii de imburuienare a culturilor prezinta o importanta deosebita in cadrul fiecarei exploatatii agricole, in vederea stabilirii celei mai eficiente modalitati de combatere.

Este necesar ca la nivelul fermei sa se cunoasca nu doar gradul de imburuienare ci si speciile de buruieni existente.

Datorita faptului ca buruienile de pe un anumit teritoriu prezinta un dinamism ridicat, se recomanda efectuarea anuala a operatiunii de cartare.

Cartarea buruienilor cuprinde doua etape, si anume o faza de teren si una de birou.

Faza de teren, debuteaza cu studierea suprafetei pe care este necesar sa realizam cartarea, analizele urmarin o serie de parametri hidrologici, geomorfologici si agrotehnici, putandu-se utiliza planuri de situatie la diferite scari.

Se trece apoi la stabilirea speciilor de buruieni existente, a numarului lor, a vetrelor existente precum si a fazei de vegetatie si gradului de daunare.

In continuare vom aminti o serie de metode pentru determinarea gradului de imburuienare :

metoda vizuala

metoda numerica

metoda cantitativ-gravimetrica

5.2.1. METODA VIZUALA

Metoda are la baza parcurgerea tarlalelor pe diagonala, ocazie cu care se apreciaza prin note si calificative prezenta speciilor de buruieni, precum si grupele cu potentia de daunare ridicat.

Fiecare punt din care se efectueaza observatii va primi un numar de ordine.

Aceasta evaluare vizuala este necesar sa fie facuta de mai multe ori in cadrul unei perioade de vegetatie, pentru a surprinde compozitia completa a florei de buruieni de pe sola respectiva.

O prima evaluare se preteaza a fi facuta la inflorirea cruciferelor, a doua la infolrirea compositaelor, iar o a treia, catre toamna, pentru a cuprinde buruienile perene.

Evaluarile se fac pentru fiecare sola in parte din cadrul experientei, alcatuindu-se pentru fiecare dintre ele cate un buletin cu informatiile specifice.

Este bine sa se alcatuiasca si ierbare totodata, pentru a facilita verificarea speciilor inregistrate.

Metoda vizuala, este extrem de des folosita, deoarece reda o imagine fidela a realitatii si este expeditiva, in ciuda faptului ca nu conduce intotdeauna la rezultate de mare precizie.

5.2.2. METODA NUMERICA

Este o metoda mult mai exacta in comparatie cu cea precedenta, si consta in numararea efectiva a buruienilor de pe mai multe suprafete de arii cunoscute.

In acest scop se folosesc rame metrice cu latura de 1 metru sau chiar de 0,5 metri.

Suprafata analizata va fi parcursa initial, facandu-se apoi mai multe masuratori in fiecare sola si parcela si luandu-se in final in calcul o medie a lor.

Pentru suprafetele mai mici de 20 ha. numarul determinarilor este cuprins intre 10 si 0, in timp ce in cazul suprafetelor mai mari, se recomanda 30 de determinari.

Rezultatele obtinute in urma acestor determinari se vor trece intr-un carnet de observatii, tot acolo efectuandu-se si o schita a solei sau parcelei.

5.2.3. METODA GRAVIMETRICA

Prin intermediul acestei metode se obtin datele cele mai exacte cu privire la gradul de imburuienare a unei suprafete.

Ea consta in numararea tuturor speciilor de buruieni din interiorul ramei metrice, urmata de taierea acestora de la colet.

Buruienile se separa in functie de specie, se usuca la etuva si apoi se cantaresc.

Se calculeaza o medie a valorilor obtinute in cadrul repetitiilor si apoi gradul de imburuienare, ca procent de buuieni la metru patrat pe o sola sau raportandu-se la greutatea maxima a buruienilor sau numarul plantelor de cultura.

5.3. INTOCMIREA HARTILOR DE IMBURUIENARE

Aceasta faza debuteaza prin elaborarea unor tabele de sinteza, pe baza datelor obtinute pe teren, insotite de analiza variatiei.

Valorile din tabele se vor marca pe harti, utilizand culori si semne conventionale, insotite de cifre ce vor indica numarul de buruieni la metrul patrat.

Toate aceste tabele vor fi insotite de observatii, concluzii, si masuri de combatere propuse.

Operatiunea de cartare va fi refacuta in cazul culturilor de camp la fiecare 2 sau maxim 3 ani.

In lipsa posibilitatilor de efectuare a unei cartari riguroase, in practica se va folosi metoda vizuala, facandu-se cate doua repetitii pentru fiecare cultura, deoarece aceasta metoda este expeditiva si la indemana oricui.

Spre exemplu, in cazul cerealelor paioase de toamna, prima examinare se face la infratire, inainte de aplicarea erbicidului, iar a doua cu circa o luna inainte de recoltare.

La fel stau lucrurile si in cazul prasitoarelor cu mentiunea ca, prima determinare la prasitoare este recomandat sa se faca inainte de prasila intai.

CAPITOLUL VI

COMBATEREA BURUIENILOR DIN PRINCIPALELE CULTURI LA S.C. AGROCOMPLEX LUNCA PASCANI

6.1. Consideratii generale privind combaterea buruienilor din culturile agricole

Lupta cu buruienile s-a declansat din prima zi cand omul a inceput sa semene sau sa sadeasca in pamant unele plante pe care le-a gasit folositoare, adica din ziua cand a devenit agricultor.

La inceput, omul n-a avut unelte si a recurs la plivitul manual al buruienilor. Dupa mii de ani, asa cum rezulta din studiile arheologice, omul si-a confectionat unelte primitive si prima unealta de combatere a buruienilor a fost sapaliga din piatra sau oase de animale, coarne de cerb, iar inventarea plugului de lemn poate fi considerata inceputul unei revolutii in tehnica agriculturii primitive.

Au trecut mii de ani pana cand omul si-a perfectionat uneltele agricole, ajungandu-se la plugul de fier, sape, grape cu discuri, prasitoare, etc. cu ajutorul carora a distrus buruienile din diverse culturi agricole. Aceste metode agrotehnice, de-a lungul veacurilor, s-au perfectionat si diversificat.

Paralel cu metodele agrotehnice, omul a recurs si la metode fizice si preventive de combatere a buruienilor.

Importanta deosebita in combaterea buruienilor o prezinta folosirea in complex a tuturor metodelor de care dispunem, adica asa-numita combatere integrata.

In elaborarea programelor de combatere integrata a buruienilor trebuie sa se parcurga cateva etape esentiale:

Etapa I - Testarea diferitelor erbicide simple si combinate de catre Institutele de Cercetari si verificarea celor mai bune conditii de productie, in vederea avizarii lor.

Etapa II - Cartarea buruienilor de catre cadre didactice si specialisti din cercetare si productie, care sa se finalizeze prin elaborarea de harti, la diferite scari, cu informatii despre compozitia floristica a speciilor de buruiem la nivel de unitate, judet si tara.

Etapa III - Elaborarea unor modele de sisteme si strategii de combatere integrata a buruienilor pentru diferite culturi agricole tinand seama de particularitatile de infestare cu buruieni si de erbicidele existente pentru a realiza o combatere cat mai eficienta si cat mai economica.

Programul de combatere integrata se elaboreaza pe baza sistemelor si strategiilor de combatere la nivel de sola si cultura (grau, porumb, soia etc.), pentru fiecare ferma.

Diversitatea de metode, pe care agricultorul de azi le au la dispozitie si pe baza carora elaboreaza programul de combatere integrata, se clasifica in cinci grupe: preventive, agrotehnice, fizico-mecanice, biologice si chimice.

Aceste metode au avut o evolutie in timp si in spatiu, iar raporturile dintre ele au variat, in functie de etapele de dezvoltare ale agriculturii.

Pentru agricultura Romaniei, metodele preventive, agrotehnice si chimice constituie baza programului de combatere integrata, fara a neglija insa si celelalte categorii: fizico-mecanice si biologice. Ponderea mai mare sau mai mica a uneia sau alteia dintre aceste metode, in programul de combatere integrata, depinde de tehnologia flecarii culturi.

6.1.1. Metode preventive de combatere a buruienilor

Aceste metode se refera, in general, la eliminarea surselor de imburuienare a culturilor, astfel putem enumera urmatoarele metode preventive:

utilizarea la semanat de samanta conditionata;

* folosirea de gunoi de grajd cu un grad redus de infestare cu seminte de

buruieni :

* evitarea transportului sau contaminarii cu seminte de buruieni prin

intermediul masinilor agricole ;

mentinerea curata a canalelor de irigare si desecare si folosirea la irigat a apei fara seminte de buruieni ;

distrugerea focarelor de buruieni de pe suprafetele necultivate ;

recoltarea la timp a culturilor pentru a impiedica buruienele sa ajunga

la maturitate ;

organizarea serviciilor de carantina si controlul semintelor.

6.1.2, Metode agrotehnice de combatere a buruienilor

In aceasta grupa sunt cuprinse toate masurile care se intreprind in cadrul tehnologiei de cultivare a fiecarei plante, in vederea reducerii cat mai accentuate a gradului de imburuienare, avand ca scop final diminuarea la maximum posibil a efectelor negative a acestora asupra productiei.

Metodele agrotehnice prezinta o serie de avantaje, prin care enumeram:

se pot combate toate speciile de buruieni;

* distrugerea buruienilor se realizeaza o data cu realizarea patului germinativ ;

incorporarea erbicidelor in sol nu lasa reziduuri si nu deranjeaza echilibrul din natura ;

Aceste mijloace de combatere nu sunt lipsite si de unele dezavantaje: inrautatesc unele proprietati ale solului (de exemplu, pulverizeaza agregatele de sol, daca se folosesc repetat si la umiditate necorespunzatoare a solului), sunt costisitoare, necesitand multe masini, forta de munca etc. si nu se pot realiza intotdeauna la momentul optim (daca intervin perioade mai lungi cu precipitatii care impedica intrarea tractoarelor si masinilor pe teren).

Printre masurile agrotehnice, cu rol in combaterea buruienilor, citam:

introducerea unor asolamente rationale, lucrari de baza ale solului efectuate corespunzator, lucrarile superficiale ale solului premergatoare semanatului eficiente, tehnica de semanat adecvata, grapatul unor culturi, prasitul mecanic, plivitul si prasitul manual, fertilizarea rationala, folosirea amendamentelor, mulcirea si eliminarea excesului de umiditate.

Rotatia culturilor. Prin folosirea asolamentelor rationale se usureaza mult lupta cu buruienile intrucat unele culturi inabusa buruienile, iar altele lupta mai greu cu acestea. De asemenea, plantele cultivate sunt insotite de anumite specii de buruieni care s-au adaptat in decursul timpului particularitatilor biologice si tehnologiei lor de cultura. Din aceasta cauza, daca se cultiva mai multi ani la rand aceeasi planta pe un teren, se inmultesc foarte mult speciile de buruieni care insotesc cultura respectiva.

In cadrul asolamentelor rationale, buruienile sunt intr-o reducere evidenta a gradului de imburuienare.

Lucrarile de baza ale solului executate la timpul optim si de inalta calitate au un rol deosebit in combaterea buruienilor.

Prin aratura sunt distruse in totalitate buruienile anuale si bienale din vegetatie si numai temporar cele perene,deoarece ele regenereaza din organele vegetative de inmultire .Dar, prin aratura, o parte dintre aceste organe sunt aduse la suprafata solului unde mor, fie prin uscare (in cazul araturilor de vara din zonele secetoase) fie prin degerare in timpul iernii (in cazul araturilor de toamna).

S-a stabilit de catre diversi cercetatori ca prin aratura, combinata cu lucrarea de discuire, se pot combate cu destula eficienta buruienile care se inmultesc prin rizomi (Agropyron repens, Cynodon dactylon etc). Aratura se va executa pana la adancimea unde se gaseste densitatea mare a rizomilor, acestia sunt scosi in cea mai mare parte la suprafata, apoi sunt fragmentati prin doua lucrari cu grapa cu discuri.

Dupa lastarirea in masa se executa o noua aratura la 20-22 cm, prin care se incorporeaza sub brazda fragmentele de rizomi, ajunse la epuizare.

Combaterea buruienilor perene se poate realiza si cu freza.

Dupa Grans, o combatere eficienta se poate realiza si prin 2-6 lucrari cu freza, daca sunt suficient de adanci, indeosebi in cazul pirul (Agropyron repens). Acelasi autor mentioneaza ca freza poate fi folosita si in combaterea palamidei (Cirsium arvense), dar, in acest caz, starpirea se realizeaza mult mai greu.

Prin aratura, semintele de buruieni sunt incorporate la adancimi de la care nu pot germina si rasari. Dar, intrucat ele au o longevitate foarte mare, concomitent cu incorporarea in adancime a semintelor de la suprafata sunt aduse din partea inferioara a brazdelor, in stratul superficial de sol, seminte germinabile.

Dintre lucrarile adanci, desfundarea contribuie la curatirea radicala a terenului de buruieni, deoarece, acestea fiind incorporate adanc, din lipsa de oxigen, organele vegetative de inmultire pier, iar semintele nu pot germina.

Lucrarile superficiale ale solului, pemergatoare semanatului

Lucrarile cu grapa cu discuri, cultivatorul, combinatoriii si cu grapa cu colti reglabili, care se folosesc in vederea pregatirii patului germinativ, taie sistemul radicular al buruienilor incat acestea mor prin despicare. Efectul este maxim cand buruienile se afla in prima faza de vegetatie, iar solul este mai uscat. in solurile umede sau cand survin ploi indata dupa executarea lucrarilor, radacinile se restabilesc repede si buruienile incep sa vegeteze.

Concomitent cu distrugerea buruienilor prin lucrari superficiale, prin intoarcerea si afanarea solului, sunt puse in conditii de germinare alte seminte de buruieni, care, apoi, sunt distruse prin repetarea lucrarilor, contribuind in felul acesta la reducerea rezervei de seminte din sol.

Ultima lucrare superficiala a solului trebuie executata odata cu semanatul sau in preziua semanatului pentru ca buruienile sa nu aiba un avans de rasarire fata de plantele de cultura.

Tehnica semanatului. Semanatul la timp si realizarea unei densitati optime specifice zonei pedoclimatice si a tehnologiei practicate la irigat si neirigat contribuie la diminuarea imburuienarii culturilor.

Semanatul la epoca optima asigura incoltirea rapida a semintelor, reducand perioada de timp intre semanat si rasarire, iar plantele cultivate reusesc sa puna stapanire pe teren si sa inabuse unele buruieni care rasar ulterior. De asemenea, repartizarea uniforma a semintelor la unitatea de suprafata si realizarea unei densitati corespunzatoare, asigura o mai buna acoperire a terenului de catre plantele cultivate, inpedicand, in felul acesta, vegetatia buruienilor.

Grapatul semanaturii. In vederea combaterii buruienilor, se recomanda numai pentru anumite culturi cum sunt porumbul, cartoful s.a. si numai in situatiile in care erbicidele aplicate preemergent nu au fost eficace.

Grapatul se poate efectua si inainte de rasarire pentru unele culturi, la care din diferite motive se intarzie rasaritul si exista pericolul inburuienarii. In acest scop se folosesc, dupa caz, sapa rotativa sau grapa cu colti reglabili:

Dupa rasarire, rezultate bune se obtin prin folosirea sapei rotative la cultura porumbului, cand aceasta se gaseste in faza de 4-6 frunze, iar buruienile sunt abia rasarite sau in curs de rasarire.

Prasitul si plivitul, sunt singurele metode agrotehnice a caror scop principal il constitue combaterea buruienilor. Numarul prasilelor, in functie de natura plantei cultivate si gradul de imburuienare, este cuprins intre 2 si 5. Prasilele trebuie sa se execute la timp, adica imediat dupa aparitia buruienilor, deoarece buruienile mici sunt

combatute mult mai usor si, de asemenea, pentru faptul ca la inceputul perioadei de vegetatie culturile sunt deosebit de sensibile la concurenta buruienilor. Prasilele trebuie efectuate la timp atat la cultura pentru care se executa, cat si la planta care urmeaza a fi cultivata in anul urmator.

Plivitul se foloseste la culturile semanate in randuri dese, care nu pot fi prasite; mai rar, si numai pe rand, la plantele care se prasesc mecanic (de exemplu: soia, fasolea).

Fiind o lucrare anevoioasa si foarte costisitoare, necesitand o importanta forta de munca, folosirea acestei lucrari este in continua scadere.

Este necesar sa se pliveasca in special buruienile care depasesc in crestere plantele cultivate si care, de obicei, se dezvolta in vetre cum sunt palamida (Cirsium arvense), susaiul {Sonchus arvensis) etc.

Se mai practica plivitul in rasadnite la diferite culturi legumicole semanate des, precum si in procesul de ameliorare a plantelor si de producere de samanta din verigi superioare (plivit biologic).

Folosirea ingrasamintelor si amendamentelor. Ingrasamintele stimuleaza cresterea atat a plantelor de cultura cat si a buruienilor. Daca insa buruienile sunt distruse prin diferite metode pana la semanat si indata dupa semanat, plantele de cultura beneficiaza de fertilitatea solului; avanseaza in vegetatie si stanjenesc cresterea buruienilor care rasar ulterior.

Anumite specii de buruieni ca: hrana vacii (Spergula arvensis), sincerica (Sceleranthus annus coada calului {Equisetum arvensis), piciorul cocosului (Ranunculus arvensis), macrisul marunt (Rumex acetosella) s.a., sunt tolerante la reactia acida, iar altele cum sunt: iarba sarata {Salichomia herbacea), limba pestelui (Statice gmelini), pelin (Artemisia sp.) sunt tolerante la reactia alcalina. Aceste specii se inmultesc excesiv in astfel de conditii, in mare masura si datorita lipsei de concurenta din partea altor plante.

Prin aplicarea de amendamente pe astfel de soluri se corecteaza in buna masura pH-ul, reducandu-se numarul buruienilor specifice. De asemenea, plantele de cultura, intalnind conditii mai bune de crestere si dezvoltare, lupta mai usor cu buruienile.

Mulcirea are rol de a impedica lumina sa ajunga la suprafata solului si deci de a preveni cresterea buruienilor. Ca mulci se pot folosi: paiele, gunoiul de grajd, hartia, masele plastice si alte materiale, cu care se acopera solul dintre randurile de plante prasitoare. Mulciul organic si in special gunoiul de grajd, daca contine seminte de buruieni, poate fi el insusi o sursa de imburuienare. Eficacitate importanta in combaterea buruienilor o are mulciul de mase plastice, care impiedica rasarirea acestora.

Eliminarea excesului de umiditate. Pe terenurile cu exces de umiditate, cu drenaj natural slab, se dezvolta buruieni specifice ca: macrisul (Rumex limosus), coada calului (Equisetum arvense jales (Stachys palustris mana de apa (Glyceria aquaticd) etc. Prin desecare sau drenare, dupa caz, eliminand surplusul de apa, se reduce simtitor gradul de imburuienare cu speciile caracteristice si sporeste puterea de concurenta a plantelor cultivate.

Metode chimice de combatere a buruienilor

Combaterea pe cale chimica a buruienilor a aparut ca o necesitate, ea constituind o revolutie in tehnologia de cultura a plantelor, situandu-se la nivelul celor mai mari descoperiri ale secolului XX. Metoda de combatere a buruienilor pe cale chimica a devenit o parte importanta a agriculturii moderne, care se bazeaza pe o inalta productivitate a muncii omului, folosind erbicide si masini agricole perfectionate.

In sensul larg, prin 'erbicid' se intelege o substanta chimica capabila, in functie de concentratia la care este folosita si ia cazul prezentei unei constelatii de factori naturali favorabili, sa exercite in mod total sau selectiv asupra tesuturilor sau metabolismului plantelor cu care intra in contact, un efect negativ care poate duce la moartea acestora.

Folosirea erbicidelor in combaterea buruienilor prezinta numeroase avantaje, printre care amintim:

eficacitate mare in combaterea buruienilor din culturile agricole;

in zonele sau in anii cu precipitatii abundente, erbicidele protejeaza cultura de
concurenta buruienilor in perioadele critice, in care combaterea eficienta nu este
posibila cu alte mijloace;

se creeaza conditii favorabile pentru mecanizarea completa a culturilor;

se reduc lucrarile de intretinere si, prin urmare, numarul de treceri cu
tractoarele si diferitele utilaje pe teren, ceea ce prezinta o mare importanta in
economia de carburanti si in mentinerea insusirilor fizice ale solului;

amplifica coeficientul de valorificare, de catre plantele cultivate, a factorilor
de vegetatie inbunatatrti; energie solara, spatiu de nutritie, elemente fertilizante, apa
etc;

tratamentul cu erbicide se executa usor si repede, cu masini terestre sau cu
aviatia utilitara, ceea ce face posibil ca intr-un timp scurt sa se trateze suprafete mari;

prin folosirea erbicidelor se realizeaza economie de forta de munca mecanica
si manuala si creste productivitatea muncii pe unitatea de produs efectiv recoltat;

degrevarea unei parti a mainii de lucru din activitati mai putin intensive si
canalizarea disponibilului rezultat in alte directii mai productive.

Folosirea erbicidelor este insa o problema care reclama temeinice cunostinte profesionale, deoarece nerespectarea tuturor regulilor de aplicare poate sa duca la o slaba eficienta in combaterea buruienilor, la poluarea mediului ambiant, la cresterea cantitatii de reziduuri in produsele agroalimentare s.a.

Din aceste considerente, precum si multe altele, aplicarea erbicidelor trebuie facuta cu responsabilitate profesionala si sociala, integrate organic in metodele de combatere a buruienilor.

COMBATEREA BURUIENILOR DIN PRINCIPALELE CULTURI LA S.C. AGROCOMPLEX LUNCA PASCANI

Optimizarea complexului de factori naturali si tehnologici asigura obtinerea unor productii sigure si stabile, precum si rentabilizarea unitatilor de productie.

Masurile ce se intreprind pentru a se asigura influenta pozitiva a acestor factori asupra productiei trebuie sa duca in final la modificarea parametrilor fizici si agrochimici ai solului din unitate si incadrarea acestora intr-o agrotehnica diferentiata pe culturi in functie de conditiile naturale oferite, si de zona de amplasare a unitatii.

Realizarea unui diziderat al productiei agricole impune folosirea tuturor verigilor tehnologice care sa duca in final la ameliorarea solului si la crearea conditiilor optime de vegetatie pentru plantele de cultura, si anume :

rotatia culturilor intr-un asolament rational ;

efectuarea intr-un timp optim a lucrarilor solului ;

fertilizarea si amendarea pe baza cartogramei solului :

combaterea cu eficienta maxima a bolilor, daunatorilor si a buruienilor ;

utilizarea in productie a soiurilor si hibrizilor a soiurilor de inalta productivitate ;

6.2.1.COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA GRAU DE TOAMNA IN PERIOADA

Graul este considerat a fi cea mai importanta cereala, ocupand la nivel mondial cele mai intinse suprafete.

Boabele prezinta un continut ridicat de hidrati de carbon, si substante proteice, atat de necesare organismului uman.

Avand in vedere ca arealul in care graul se cultiva in tara noastra este unul extrem de larg, si speciile de buruieni din culturile de grau sunt diversificate, in functie de specificul factorilor climatici din diferite zone.

Combaterea buruienilor, este considerata a fi de catre specialisti in cazul culturii de grau cea mai importanta dintre toate lucrarile de intretinere ce se executa, si asta deoarece in cazul in care nu se efectueaza cu promptitudine pierderile pot ajunge pana la circa 60 - 70 % din recolta.

Dintre toate metodele, cea mai eficienta si mai des utilizata este combaterea pe cale chimica.

Cele mai mari probleme la nivelul Romaniei sunt ridicate de catre buruienile dicotiledonate, intre care amintim, Sinapsis arvensis, Cirsium arvense, Thlapsi arvenseCapsella bursa pastoris, etc.

2003 - 2004. In cazul S.C. AGROCOMPLE LUNCA PASCANI, in anul agricol 2003-2004, au fost cultivate cu grau din soiul Aresan 20 ha, avand ca planta premergatoare cartoful, soiul Dropia 20 ha,avand ca planta premergatoare soia, soiul Fundulea IV, 40 ha, avand ca planta premergatoare porumbul, si soiul Gabriela,100 ha, avand ca planta premergatoare sfecla pentru zahar.

Imediat dupa recoltarea premergatoarelor, s-a executat o aratura cu tractorul John Deere in agregat cu plugul PRP-7, apoi o discuire cu acelasi tractor in agregat de data aceasta cu discul GDG - 4,2.

Ca masura preventiva la semanat s-a folosit samanta certificata, iar densitatea a fost de 500 - 700 spice la metrul patrat, utilizandu-se 230 kg samanta la hectar.

Semanatul s-a executat utilizand in agregat tractorul U-650 si semanatoarea SUP - 29, semintele fiind incorporate in sol la circa 4-5 cm adancime.

Principalele buruieni intalnite in numar mare si care au necesitat masuri de ordin chimic au fost Setaria viridis, Solanum nigra, Cirsium arvense, Amaranthus retroflexus, Sinapsis arvensis si Galium aparine.

Ca lucrare de intretinere s-a erbicidat cu U 650 in agregat cu RAU 2700, utilizandu-se ICEDIN SUPER 1,5 litri la hectar.

Productia medie obtinuta a fost de 4430 kg ha, in cazul soiului Dropia, 4605 kgha pentru soiul Fundulea IV, 4576 kgha, pentru Ariesan, si 4733 kgha la soiul Gabriela.

Combaterea integrata a buruienilor aplicata la cultura de grau, anul agricol 2003 - 2004 Tabelul 6

2004 - 2005. In cazul S.C. AGROCOMPLE LUNCA PASCANI, in anul agricol 2004-2005, au fost cultivate cu grau din soiul Rapid 20 ha, avand ca planta premergatoare sfecla pentru zahar, soiul Ariesan 40 ha,avand ca planta premergatoare sfecla pentru zahar, soiul Fundulea IV, 60 ha, avand ca planta premergatoare porumbul, si soiul Gabriela, 60 ha, avand ca planta premergatoare porumbul.

Imediat dupa recoltarea premergatoarelor, s-a executat o aratura cu tractorul John Deere in agregat cu plugul PRP-7, apoi o discuire cu acelasi tractor in agregat de data aceasta cu discul GDG - 4,2.

Ca masura preventiva la semanat s-a folosit samanta certificata, iar densitatea a fost de 500 - 700 spice la metrul patrat, utilizandu-se 230 kg samanta la hectar.

Semanatul s-a executat utilizand in agregat tractorul U-650 si semanatoarea SUP - 29, semintele fiind incorporate in sol la circa 4-5 cm adancime.

Principalele buruieni intalnite in numar mare si care au necesitat masuri de ordin chimic au fost Setaria viridis, Solanum nigra, Cirsium arvense, Amaranthus retroflexus, Sinapsis arvensis si Galium aparine.

Ca lucrare de intretinere s-a erbicidat cu U 650 in agregat cu RAU 2700, utilizandu-se ICEDIN SUPER 1,5 litri la hectar.

Productia medie obtinuta a fost de 4855 kg ha, in cazul soiului Rapid, 4585 kgha pentru soiul Fundulea IV, 4785 kgha, pentru Ariesan, si 4447 kgha la soiul Gabriela.

Combaterea integrata a buruienilor aplicata la cultura de grau, anul agricol 2004 - 2005 Tabelul 7

2005 - 2006. In cazul S.C. AGROCOMPLE LUNCA PASCANI, in anul agricol 2005-2006, au fost cultivate cu grau din soiul Fundulea IV, 40 ha, avand ca planta premergatoare sfecla pentru zahar, soiul Ariesan 40 ha, avand ca planta premergatoare sfecla pentru zahar, soiul Gabriela, 50 ha, avand ca planta premergatoare porumbul, si soiul Rapid, 50 ha, avand ca planta premergatoare sfecla pentru zahar.

Imediat dupa recoltarea premergatoarelor, s-a executat o aratura cu tractorul John Deere in agregat cu plugul PRP-7, apoi o discuire cu acelasi tractor in agregat de data aceasta cu discul GDG - 4,2.

Ca masura preventiva la semanat s-a folosit samanta certificata, iar densitatea a fost de 500 - 700 spice la metrul patrat, utilizandu-se 230 kg samanta la hectar.

Semanatul s-a executat utilizand in agregat tractorul U-650 si semanatoarea SUP - 29, semintele fiind incorporate in sol la circa 4-5 cm adancime.

Principalele buruieni intalnite in numar mare si care au necesitat masuri de ordin chimic au fost Setaria viridis, Solanum nigra, Cirsium arvense, Amaranthus retroflexus, Sinapsis arvensis si Galium aparine.

Ca lucrare de intretinere s-a erbicidat cu U 650 in agregat cu RAU 2700, utilizandu-se ICEDIN SUPER 1,5 litri la hectar.

Productia medie obtinuta a fost de 4769 kg ha, in cazul soiului Fundulea IV, 4923 kgha pentru soiul Ariesan, 4545 kgha, pentru Gabriela, si 4697 kgha la soiul Rapid.

Combaterea integrata a buruienilor aplicata la cultura de grau, pentru anul agricol 2005 - 2006 Tabelul 8

6.2.2. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA PORUMB BOABE IN PERIOADA

Importanta porumbului este binecunoscuta, atat in ceea ce inseamna alimentatia oamenilor cat si pentru furajarea animalelor

Dupa grau si orez, porumbul detine locul 3 pe glob ca suprafete ocupate, cu circa 140 milioane ha, intre tarile mari cultivatoare de porumb numarandu-se S.U.A., China, Brazilia, India si Mexic

Planta, necesita un volum ridicat de munca, fiind pretentioasa fata de elementele nutritive si pretandu-se bine rotatiei.

Dintre speciile de buruieni care invadeaza cel mai adesea cultura de porumb in zona Pascaniului, amintim Convolvului arvensis, Cynodon dactylon, Agropyron repens, Cirsium arvense, Sonchus arvensis, etc.

2003 - 2004. In cadrul S.C. AGROCOMPLEX LUNCA PASCANI, in acest an au fost cultivate cu porumb pentru boabe 80 ha, utilizandu-se soiurile Helga cu planta premergatoare cartoful, pe 40 ha si soiul Perceval cu planta premergatoare sfecla pentru zahar pe 40 ha.

Ca lucrari ale solului s-a executat o aratura cu tractorul John Deere in agregat cu plugul PRP-7, urmata de o discuire cu GDG - 4,2 in agregat cu acelasi tractor, si semanarea, executata cu SUP - 29.

Dintre speciile de buruieni care invadeaza cel mai adesea cultura de porumb in zona Pascaniului, amintim Convolvului arvensis, Cynodon dactylon, Agropyron repens, etc.

In ceea ce priveste masurile preventive de combatere a buruienilor, mentionam folosirea de samanta certificata, recoltarea la timp a plantei premergatoare, utilizarea de masini agricole curatate in prealabil etc.

Lucrarile de intretinere au constat in erbicidat cu Eradicane CE 7 liha, 2 prasile mecanice, precum si 2 prasile manuale.

Productia realizata a fost de 5362 kg ha la soiul Helga, si 5546 kgha la soiul Perceval.

Combaterea integrata a buruienilor aplicata la cultura porumb boabe, anul agricol 2003 - 2004 Tabelul 9

2004 - 2005. In cadrul S.C. AGROCOMPLEX LUNCA PASCANI, in acest an au fost cultivate cu porumb pentru boabe 80 ha, utilizandu-se soiurile PR39D81 cu planta premergatoare floarea soarelui, pe 40 ha si soiul Perceval cu planta premergatoare cartoful pe 40 ha.

Ca lucrari ale solului s-a executat o aratura cu tractorul John Deere in agregat cu plugul PRP-7, urmata de o discuire cu GDG - 4,2 in agregat cu acelasi tractor, si semanarea, executata cu SUP - 29.

Dintre speciile de buruieni care invadeaza cel mai adesea cultura de porumb in zona Pascaniului, amintim Convolvului arvensis, Cynodon dactylon, Agropyron repens, Cirsium arvense, Sonchus arvensis, etc.

In ceea ce priveste masurile preventive de combatere a buruienilor, mentionam folosirea de samanta certificata, recoltarea la timp a plantei premergatoare, utilizarea de masini agricole curatate in prealabil etc.

Lucrarile de intretinere au constat in erbicidat cu Eradicane CE 7 liha, 2 prasile mecanice, precum si 2 prasile manuale.

Productia realizata a fost de 5846 kg ha la soiul PR39D81, si 5526 kgha la soiul Perceval.

Combaterea integrata a buruienilor aplicata la cultura porumb boabe, anul agricol 2004 - 2005 Tabelul 10

2005 - 2006. In cadrul S.C. AGROCOMPLEX LUNCA PASCANI, in acest an au fost cultivate cu porumb pentru boabe 80 ha, utilizandu-se soiurile Helga cu planta premergatoare floarea soarelui, pe 40 ha si soiul Perceval cu planta premergatoare sfecla pentru zahar pe 40 ha.

Ca lucrari ale solului s-a executat o aratura cu tractorul John Deere in agregat cu plugul PRP-7, urmata de o discuire cu GDG - 4,2 in agregat cu acelasi tractor, si semanarea, executata cu SUP - 29.

In ceea ce priveste masurile preventive de combatere a buruienilor, mentionam folosirea de samanta certificata, recoltarea la timp a plantei premergatoare, utilizarea de masini agricole curatate in prealabil etc

. Dintre speciile de buruieni care invadeaza cel mai adesea cultura de porumb in zona Pascaniului, amintim Convolvului arvensis, Cynodon dactylon, Agropyron repens, Cirsium arvense, Sonchus arvensis, etc.

Lucrarile de intretinere au constat in erbicidat cu Eradicane CE 7 liha, 2 prasile mecanice, precum si 2 prasile manuale.

Productia realizata a fost de 5469 kg ha la soiul Helga, si 5696 kgha la soiul Perceval.

Combaterea integrata a buruienilor aplicata la cultura porumb boabe, in anul agricol 2005 - 2006 Tabelul 11

6.2.3. COMBATEREA BURUIENILOR DIN CULTURA DE SOIA IN PERIOADA 2003 - 2006

Importanta culturii de soia deriva din continutul ridicat de proteine si grasimi pe care il au boabele.

Utlizarile pe care soia le cunoaste in zilele noastre sunt multiple, fiind legate indeosebi de alimentatia oamenilor, hrana animalelor, precum si de industrie.

Uleiul de soia, se utilizeaza in consum, la fabricarea margarinei, a maselor plastice, precum si la obtinerea de culori pentru pictura.

In furajareaanimalelor se folosesc semintele, planta intreaga si sroturile.

Soia este totodata o foarte buna planta premergatoare pentru alte culturi, deoarece ea lasa in sol in urma sa cantitati mari de azot.

Pe plan mondial, tari mari cultivatoare de soia sunt S.U.A., Brazilia, China si Argentina.

Dintre speciile de buruieni care dau cele mai mari batai de cap in cultura soiei, enumeram Setaria spp., Avena fatua, Solanum nigrum, Cynodon dactylon, Xanthium spp.

2003 - 2004. In acesc an agricol, " Lunca", a cultivat 20 ha soia, din soiul Triumf, avand ca planta premergatoare sfecla pentru zahar.

Ca lucrari ale solului s-a executat o aratura cu tractorul John Deere in agregat cu plugul PRP-7, urmata de o discuire cu GDG - 4,2 in agregat cu acelasi tractor, si semanarea, executata cu Spc - 12.

Dintre speciile de buruieni care dau cele mai mari batai de cap in cultura soiei, enumeram Setaria spp., Avena fatua, Solanum nigrum, Cynodon dactylon, Xanthium spp

In ceea ce priveste masurile preventive de combatere a buruienilor, mentionam folosirea de samanta certificata, recoltarea la timp a plantei premergatoare, utilizarea de masini agricole curatate in prealabil etc.

Lucrarile de intretinere au constat in erbicidare cu Sencor 0,4 kgha, cu ajutorul agregatului U 650 + RAU 2700.

Productia obtinuta a fost de 1637 kgha.

Combaterea integrata a buruienilor aplicata la cultura soia, in anul agricol 2003 - 2004 Tabelul 12

2004 - 2005. In acesc an agricol, " Lunca", a cultivat 20 ha soia, din soiul Triumf, avand ca planta premergatoare graul.

Ca lucrari ale solului s-a executat o aratura cu tractorul John Deere in agregat cu plugul PRP-7, urmata de o discuire cu GDG - 4,2 in agregat cu acelasi tractor, si semanarea, executata cu Spc - 12.

Dintre speciile de buruieni care dau cele mai mari batai de cap in cultura soiei, enumeram Setaria spp., Avena fatua, Solanum nigrum, Cynodon dactylon, Xanthium spp

In ceea ce priveste masurile preventive de combatere a buruienilor, mentionam folosirea de samanta certificata, recoltarea la timp a plantei premergatoare, utilizarea de masini agricole curatate in prealabil etc.

Lucrarile de intretinere au constat in erbicidare cu Sencor 0,4 kgha, cu ajutorul agregatului U 650 + RAU 2700.

Productia obtinuta a fost de 1820 kgha.

Combaterea integrata a buruienilor aplicata la cultura soia, anul agricol 2004 - 2005 Tabelul 13

2005 - 2006. In acesc an agricol, " Lunca", a cultivat 20 ha soia, din soiul Triumf, avand ca planta premergatoare sfecla pentru zahar.

Ca lucrari ale solului s-a executat o aratura cu tractorul John Deere in agregat cu plugul PRP-7, urmata de o discuire cu GDG - 4,2 in agregat cu acelasi tractor, si semanarea, executata cu Spc - 12.

Dintre speciile de buruieni care dau cele mai mari batai de cap in cultura soiei, enumeram Setaria spp., Avena fatua, Solanum nigrum, Cynodon dactylon, Xanthium spp

In ceea ce priveste masurile preventive de combatere a buruienilor, mentionam folosirea de samanta certificata, recoltarea la timp a plantei premergatoare, utilizarea de masini agricole curatate de semintele de buruieni etc.

Lucrarile de intretinere au constat in erbicidare cu Sencor 0,4 kgha, cu ajutorul agregatului U 650 + RAU 2700.

Productia obtinuta a fost de 1773 kgha.

Combaterea integrata a buruienilor aplicata la cultura soia, anul agricol 2005 - 2006 Tabelul 14

CAPITOLUL VII

CONCLUZII GENERALE

In cadrul S.C. AGROCOMPLEX " LUNCA" S.A. PASCANI, combaterea buruienilor se bucura de o deosebita importanta, stiut fiind faptul ca numai prin eliminarea concurentei pe care buruienile o fac plantelor de cultura se vor putea obtine productii ridicate.

Masurile ce se iau in cadrul acestei unitati pe linia combaterii integrate a buruienilor sunt de ordin agrotehnic, mecanic, preventiv si chimic, singurele metode care deocamdata nu sunt folosite deloc fiind cele biologice.

Se urmareste astfel, respectarea cu strictete a verigilor tehnologice de cultura si efectuarea lucrarilor agricole la epoca optima, mentinerea terenului curat de buruieni prin prasile mecanice si manuale precum si lucrari de erbicidare.

In cazul culturii de grau de toamna se remarca o producite maxima obtinuta de 4923 kg boabe la ha. in anul argicol 2005-2006, la soiul Ariesan, cultivat pe o suprafata de 40 h., avand ca planta premergatoare sfecla pentru zahar.

La polul opus, se observa ca cele mai putin prielnice conditii au fost inregistrate in anul 2003-2004, atunci cand s-a inregistrat un minim al productiei de 4430 kg.ha. la soiul Dropia, cultivat pe o suprafata de 20 ha, avand drept planta premergatoare soia.

In cazul culturii de porumb pentru boabe, maximul de 5846 kgha, este atins in anul agricol 2004-2005, la soiul PR39D81, cultivat pe o suprafata de 40 ha, avand ca planta premergatoare floarea soarelui.

Productia minima inregistrata la cultura porumb pentru boabe a fost obtinuta in anul agricol 2003-2004, pe o sola de 40 ha, in cazului soiului Helga, avand ca planta premergatoare cartoful, si este de 5362 kgha.

In fine, in ceea ce priveste cultura soiei, observam ca productia maxima obtinuta a fost de 1820 kgha , in anul 2004-2005, soiul fiind Triumf, cultivat pe suprafata de 20 ha, cu premergatoare grau.

Minimul la soia, 1637 kgha, a fost inregistrat in anul agricol 2003-2004, de asemeni la soiul Triumf, cultiva pe o sola cu suprafata de 20 ha, avand ca planta premergatoare sfecla pentru zahar.

Din cele prezentate mai sus, reiese in mod evident faptul ca, in general, productiile minime au fost inregistrate in anul cel mai indepartat, adica 2003-2004, valorile productiei obtinute la hectar crescand apoi, in anii 2004-2005 si 2005-2006, obtinandu-se productii mai mari si inregistrandu-se chiar maximele.

Acest fapt se datoreaza in principal progresului tehnico-stiintific, din ce in ce mai avansat de la un an la altul, dar si conditiilor climatice, care in anul 2004-2005, au fost mai favorabile datorita cantitatilor de precipitatii ceva mai ridicate.

Totodata, se remarca precizarea ca, asocierea unor doze reduse de erbicide, combinata cu celelalte masuri de combatere, devine o obligatie in perspectiva ecologica.

In ultima perioada, se urmareste din ce in ce mai tare, reducerea gradului de poluare cu erbicide, conservarea structurii solului si a biodiversitatii, in scopul apropierii de ceea ce in occident se numeste deja "agricultura biologica".

Din pacate insa, in cazul unitatii de productie pascanene, ca si in cazul tarii noastre in ansamblu, preocuparea pentru conservarea mediului este lasata pe locul doi datorita unor costuri de productie deosebit de mari, in detrimentul obtinerii de profit imediat, de productii ridicate si venituri substantiale.

BIBLIOGRAFIE

1. Onisie T., Jitareanu G., 2000 - '' Agrotehnica '', Editura " Ion Ionescu

de la Brad ", Iasi.

2. Onisie T., Jitareanu G., 1992 - '' Lucrari practice '' , U.S.A.M.V. Iasi.

3. Sarpe N., 1987-'' Combaterea integrata a buruienilor din culturile

agricole ''Editura Ceres Bucuresti.

4. Bora G., 2006 - " Cereale si plante tehnice "Editura Ceres Bucuresti.

5. Mogarzan A., Morar G., Stefan M., 2004 - " Fitotehnie ", Editura "Ion

Ionescu de la Brad", Iasi .

6. www.pascani.ro

7. Caia A., Stefan G., Bodescu D., 2006 - Economie argrara, Editura Pim,

Iasi.

8. *** Monografia judetului Iasi, 1980; Editura Sport-Turism, Bucuresti.

9. Berca M., 1996, - Combaterea buruienilor din culturile agricole,

Editura Fermierul Roman, Bucuresti.

10. Filipov F., 2005 - Pedologie, Editura "Ion Ionescu de la Brad", Iasi.

11. Vantu v., 2000 - Ecologie si protectia mediului, Editura "Ion Ionescu

de la Brad", Iasi.

12. *** Anuarul Statistic al judetului Iasi.

13. Anghel G. si colaboratorii, 1972, - Buruienile din culturile agricole si

combaterea lor, Editura Ceres, Bucuresti.

14. Becra M., 2004, - Managemantul integrat al buruienilor, Editura Ceres,

Bucuresti.

St. Caproiu., 1982 - Masini agricole de lucrat solul, semanat si

intretinerea culturilor, Editura Didactica si Pedagogica,

Bucuresti