Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Agricultura


Index » business » Agricultura
Lucrari de intretinere aplicate culturilor de legume


Lucrari de intretinere aplicate culturilor de legume




Lucrari de intretinere aplicate culturilor de legume

Cu caracter general- Completarea golurilor aparute ca urmare a unor greseli tehnice de semanat sau plantat, stagnarii apei sau atacului unor boli sau daunatori se face indata ce acestea devin evidente. La semanaturi (castraveti, pepeni, fasole) completarea golurilor se face cu samanta umectata sau preincoltita, iar la culturile din rasaduri cu rasad produs si retinut in acest scop. Afanarea solului, distrugerea crustei si combaterea mecanica a buruienilor se realizeaza prin lucrari cum sunt graparea, prasitul si musuroitul culturilor. Graparea culturilor se executa in perioada dintre semanat si rasarire, utilizandu-se grape usoare. Prasitul culturilor de legume : primele prasile trebuie executate indata ce se cunosc bine randurile; se repeta de cate ori este nevoie, adica atunci cand apar noi valuri de buruieni sau se formeaza crusta la sol. Se aplica in functie de durata de vegetatie a culturilor de la 1-2 prasile (spanac, salata) pana la 4-5 prasile (morcov, ardei, vinete, ceapa). Prasilele se pot executa manual sau mecanic. Manual se executa cu sape mici sau obisnuite. Prasila mecanica efectuata cu mijloace cu tractiune hipo si moto asigura un randament mai ridicat. Plivitul buruienilor este necesar la culturile la care distantele dintre plante pe rand sunt mici (morcov, ceapa, plante condimentare) si buruienile nu pot fi distruse cu mijloace mecanice. Erbicidarea culturilor de legume sub 42. Musuroitul culturilor asigura o mobilizare a solului si combaterea buruienilor ce apar pe randurile de plante. Mulcirea solului consta in acoperirea solului dintre randurile de plante cu un strat de materiale organice sau sintetice sau cu folii de material plastic, cu scopul de a reduce pierderile de apa ce au loc prin evaporare, a regla temperatura solului, a combate buruienile, a reduce pierderile de substante minerale prin levigare, a impiedica formarea crustei. Prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor mijloacele preventive trebuie sa capete o pondere cat mai mare (asolament, soiuri rezistente, seminte si rasaduri sanatoase, masuri de igiena culturala), iar actiunile curative sa se bazeze in special pe combaterea mecanica si biologica si din ce in ce mai putin pe folosirea pesticidelor. Fertilizarea suplimentara se aplica la toate culturile care au o perioada de vegetatie mai lunga si se refera in principal la aplicarea fractionata a ingrasamintelor azotoase si potasice (se aplica in functie de consumul specific). Irigarea culturilor de legume: se realiz prin aspersiune, prin scurgerea apei la suprafata si prin picurare. Prin aspersiune se iriga cu aspersoare cu dispersia fina a picaturilor pt a evita formarea crustei si efectele mecanice asupra frunzelor si florilor ( in solurile usoare si slab nivelate radacinoase, varza si verdeturi). Irigarea pe brazde lungi se foloseste pe terenurile mijlocii sau semigrele, permeabile, nivelate cu o panta uniforma de 1-3%0. Irigarea prin picurare este o metoda moderna de udare, folosita in culturile fortate si protejate de legume. Avantaje : economie mare de apa (50%), se evita pierderile de apa prin infiltratie sau evaporatie; iar dezavantajele constau in investitia ridicata, in dificultatile legate de lucrarile solului si in pericolul infundarii picuratoarelor.




Cu caracter special- Sunt acelea care se executa la una sau la un grup mai restrans de culturi. Raritul culturilor se impune la culturile prea dese de radacinoase, ceapa, cucurbitacee, salata, tomate si varza semanate direct. Raritul este o lucrare costisitoare si pe suprafete mari este foarte greu de executat. Se poate evita prin stabilirea corecta a normei de insamantare, iar daca raritul nu poate fi evitat, se va executa cand plantele au 2-3 frunze, orice intarziere atragand dupa sine scaderea recoltei. La radacinoase intarzierea raritului cu 15 zile a redus productia cu 20%, iar intarzierea de 30 zile a cauzat o scadere de 60%. Sustinerea si legarea plantelor - se aplica la pl.cu tulpini insuficient de rigide, agatatoare sau volubile (tomate, castraveti, fasole urcatoare) si la semincerii plantelor bienale (ceapa, varza, conopida, sfecla rosie). In functie de cultura si posibilitatile locale, sustinerea plantelor se poate face pe araci (tutori), spalier scund, mijlociu sau inalt. Taierile de echilibrare a cresterii si fructificarii - pt a asigura un echilibru intre aparatul vegetativ al plantei si posibilitatile de fructificare, se executa copilitul, carnitul si ciupitul tulpinii si lastarilor. Copilitul se practica la tomate si uneori la ardei si vinete si consta in inlaturarea lastarilor (copililor) ce apar la subsuoara frunzelor, cand sunt inca mici (4-6 cm), pentru a reduce aparatul vegetativ la necesarul pentru fructificarea pe tulpina si lastarii principali. Copilitul poate fi total cand se inlatura toti lastarii laterali, sau partial cand pe planta se mai lasa inca unul, doi sau trei lastari care sa formeze brate de crestere si fructificare. Carnitul plantelor consta in inlaturarea varfului de crestere la tomate, ardei, vinete, pepeni galbeni, castraveti, varza de Bruxelles cu 3-6 saptamani inainte de data stabilita pentru incheierea culturii, cu scopul de a grabi si asigura formarea si maturarea ultimelor fructe sau organe comestibile pe planta. Ciupitul tulpinii si lastarilor la pepenii galbeni si la unele soiuri de castraveti, consta in inlaturarea vf, in primele faze de crestere, pt a anula dominanta apicala si a grabi aparitia si cresterea lastarilor pe care se formeaza productia principala.







loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate