Legumele solano-fructoase (tomate, ardei, vinete)

Legumele solano-fructoase (tomate, ardei, vinete)

Tomatele- se cultiva pt fructe, care se utilizeaza in alimentatie in stare proaspata, sub forma de salate sau conservate, la prepararea mancarurilor. Tomatele provin din America Centrala si de Sud. Tomatele sunt plante anuale in conditii de climat temperat in timp ce in zonele de origine cu climat tropical sunt plante perene. Sist radicular este pivotant, 1 m adancime, in timp ce la cele prin rasad este ramificat. Tulpina la conv vulgare are crestere nedeterminata, 2-3 m. La conv va;idum au crestere determinata, 60-100cm si se mentin in pozitie verticala pana la formarea fructelor. Frunzele sunt imparipenat sectate, netede sau gofrate. Florile sunt tipul galbene.Polenizarea este autogama. Fructul este baca carnoasa. Germinatia semintelor are loc la temp minima de 10-12 grade, rasar la temp de 20-25 grade. Sistemul aerian se dezv bine la temp de 20-30 grade. Fata de intensitatea luminii tomatele au cerinte mari. Lipsa luminii det alungirea plantelor. Umiditatea atm sa fie de 70-80%. Tomatele nu sunt pretentioase fata de sol.

Cultura tomatelor in camp- Cultura tomatelor timpurii: zone fav pt culturile timpurii sunt in Campia de Sud si Vest a tarii. Bune premergatoare sunt culturile de fasole, mazare, ceapa. Pregatirea terenului incepe de toamna cand se desfiinteaza cultura premerg, se adm 20-30 t gunoi de grajd, 300-400 kg/ha superfosfat si 100-150 kg/ha su;fat de potasiu care se incorporeaza in sol. Primavara se marunteste terenul cu combinatorul. La pregatirea patului germinativ se utilizeaza 100-150 kg/ha azotat de amoniu si se erbicideaza. Pregatirea rasadurilor se face in rasadnite sau solarii pe straturi de gunoi. Semanatul se face in ultima decada a lunii feb. Se seamana cu 810 g samanta/m², folosind 300-350 g samanata/ha. Pt prevenirea alungirii rasadurilor se face tratament cu Cycocel. Plantarea rasadurilor se face la 20-30 aprilie. Lucrarile de intretinere constau in completarea golurilor dupa 3-4 zile, 3 prasile mecanice si manuale. Pt sustinerea plantelor se folosesc araci sau spalieri. Se fac si 2-3 lucrari de copilit si legat. In perioada de crestere veg se administreaza 100-150 kg/ha azotat de amoniu si 50-100kg/ha sulfat de potasiu sau 200-250 kg/ha complex III. In zonele secetoase sunt necesare 5-6 udari cu norme de 300-400 m³. Tot timpu per de veg se aplica trat fitosanitare pt comb bolilor. Recoltarea incepe din ultima decada a lunii iunie si continua pana in august. Productia este de 25-30 t/ha.

Cultura tomatelor de vara-toamna- are ponderea cea mai mare . Pregatirea terenului se face ca si pt cultura timpurie, cu mentiunea ca se aplica doze maxime de ingrasaminte pt a se obtine productii mai mari. Producerea rasadului se face in rasadnite calde sau solarii. Sunt necesare 300-400 g samanta/ha pt rasaduri. Plantarea rasadurilor are loc in luna mai la distante de 70-75 cm intre randuri si 25-30 cm intre plante.Lucrarile de intretinere sunt asemanatoare cu cele de la cultura timpurie cu precizarea ca fertilizarea faziala se face in 2 etape: prima fert cu 100-150 kg azotat de amoniu si 50-100 kg sulfat de potasiu si a 2-a fert cu 150-200 kg Complex III. Sustinerea plantelor se realizeaza pe araci individuali sau spalier pe 2 randuri de sarma. Copilitul se face la sau 3 tulpini. Carnitul este necesar pt culturile de toamna si se face cu 35-40 zile inainte de caderea primei brune. Irigarea se face I perioadele secetoase cu 5 udari de 400m³. Combaterea bolilor si daunatorilor se face ca la productia timpurie. Recoltarea incepe din iunie-iulie.Productia este de 30-40 t/ha.

Cultura tomatelor prin semanat direct- se folosesc soiuri si hibrizi cu crestere determinata. Cultura se amplaseaza pe terenuri plane si bine nivelate. Se evita terenurile ce formeaza crusta. Pregatirea terenului se face ca si cultura prin rasaduri cu mentinea ca se realizeaza un pat germinativ bine maruntit si nivelat. Semanatul se executa primavara, din prima decada a lunii aprilie pana in 10 mai. Adancimea de semanat este de 1 -2 cm.Distantele de semanare sunt de 100-40-50cm. Lucrarile de intretinere sunt asemanatoare cu cele aplicate pt rasad(adica in camp). Se face raritul pe rand. In perioadele secetoase se uda prin aspersiune. O atentie deosebita se acorda gandacului din Colorado. Recoltarea se realizeaza manual, prin 2-3 treceri sau mecanizat cu combine. Se recolteaza la maturitatea fiziologica. Productia este de 30-40 t/ha.

Cultura tomatelor in sera- se practica cu scopul obtinerii productiei in extrasezon. Tomatele pot fi cultivate la noi in ciclul I ianuarie-iunie si ciclul II iulie-noiembrie. Pt ciclul I se produc rasaduri in sera inmultitor. Semanatul se face in 15-20 octombrie, folosind 250 g samanta. Rasadurile se repica in faza de 1-2 frunze. Se aplica lucrarile obisnuite de intretinere. In perioadele cu lumina insuficienta se practica lumina artificiala cu 20w/m². Pregatirea serei pt plantare consta in desfiintarea culturii precedente, fertilizarea de baza, mibilizarea solului cu masina de sapat solul, maruntirea cu freza, dezinfectia solului si scheletului serei, deschiderea rigolelor pt plantare. Plantarea rasadurilor se realizeaza manual in rigole, distante de 80 cm intre randuri si 30-40 intre plante pe rand. Pt ciclul I plantarea poate incepe din luna decembrie, ianuarie pana in prima juamatate a lunii feb. Pt imbunatatirea conditiilor de lumina, se va mentine sticla curata iar in perioada primavara-vara se cretizeaza acoperisul. Temp se dirijeaza in functie de intensitatea luminii. In zile insorite se mentine temp la valori de 20-22 grade, noaptea 16-18 grade. Umiditatea atm sa fie de 60-70%. Umiditatea solului se mentine prin udari repetate. Afanarea solului se practica printre randurile de plante. Mulcirea se poate face cu paie sau cu folie de polietilena mata. Fertilizarea suplimentara se executa pe baza analizei de sol. Sustinerea plantelor se face pe sfori care se leaga sub frunza de la baza si de sarma spalierului cu nod culisant. Copilitul se face radical, indeopartandu-se toti lastarii cu mana. Lucrarea se repeta la 1-2 saptamani. Carnitul consta in indepartarea vf vegetativ pt a grabi maturarea fructelor. Defolierea plantelor se face prin indepartarea a 2-3 frunze de la baza. Defolierea se face dupa aparitia a 2-3 inflorescente. Cizelarea inflorescentelor consta in indepartarea fructelor din vf acestora. Polenizarea suplimentara se poate realiza prin scuturarea plantelor, lovirea sarmelor. Se poate face pe cale chimica prin imersarea inflorescentelor in Tomatosim. Pt polenizare se mai pot utiliza bodarii. Recoltarea tomatelor din ciclul I incepe din luna aprilie si continua pana la sf lunii iunie. Productia este de 100-120 t/ha. Ciclul II de cultura se desf asemanator cu mentiunea ca la pregatirea de baza se administreaza 60-80 t/ha gunoi de grajd si daca este posibil se face dezinfectia termica a solului. Deoarece conditiile de temp si lumina sunt mai bine rasadul este bun de plantat dupa 30-40 zile de la rasarire. Plantarea are loc in 10-20 iulie iar desfiintarea culturii are loc in noiembrie-dec. Ciclul de cultura prelungit da rezultate bune in zone cu temp moderate in timpul verii sau in sere moderne inalte, dotate cu sisteme speciale de umbrire. In acest caz cultura se infiinteaza in dec-ian realizand desimi 2-2 plante/m². Dupa ce plantele ajung la sarma spalierului se prelungesc sforile de sustinere, iar tulpina plantelor, defoliata,se lasa pe sol. Concomintent are loc deplasarea sforii pe sarma de sustinere.

Cultura in solarii a tomatelor- pregatirea terenului incepe din toamna cand se fertilizeaza cu 40-50 t/ha gunoi de grajd, 400-500 kg superfosfat si 150-200 kg sulfat de potasiu. Primavara de vreme, se acopera solarul cu folie de polietilena. Rasadurile se produc in sera inmultitor, rasadnite calde sau solarii cu pat de gunoi. Se seamana in ianuarie, apoi se repica in ghivece. Plantarea rasadurilor se face dupa ce tem solului este de 10-12 grade. Lucrarile de inbtretinere constau in umplerea golurilor, afanarea solului, fertilizarea faziala de 2-3 ori. Irigarea se poate face prin rigole, aspersiune sau picurare. Se folosesc 200-400 m³ apa. Sustinerea plantelor si dirijarea cresterii si fructificariii se face ca si pt sera. Combaterea bolilor se face preventiv, prin tratamente repetate. Recoltarea incepe din iunie si continua pana in august la ciclu scurt si pana in octombrie la cilcu lung. Productia este de 25-30 t/ha.

Cultura sub tunele joase- protejarea culturii se face la inceputul perioadei de vegetatie, timp de 3-4 saptamani, apoi cultura se trateaza ca una neprotejata. Pregatirea terenului si infiintarea culturii se face ca si la cultura timpurie. Instalarea tunelelor se face concomitent cu plantarea. Latimea tunelelor este de 70-80 cm, iar inaltimea de 50-60 cm. Protejarea se face pana trece pericolul de brume tarzii. Pt acoperire se pot folosii folii perforate sau nu. Lucrarile de intretinere sunt ca si pt cultura timpurie neprotejata. Recoltarea incepe cu 2-3 sapt mai devreme comparativ cu cea obtinuta din cultura timpurie. Productia este de 25-30 t/ha.

Producerea semintelor de tomate- se desfasoara ca o cultura de vara. Rasadurile se produc in rasadnite calde sau solarii unde se seamana in 1-20 martie. Plantarea rasadurilor se face dupa trecerea pericolului de brume, la sf lunii aprilie. Se asigura distante de izolare de 50-100 m fata de alte soiuri. Lucrarile de intretinere sunt cele obisnuite, cu mentiunea ca sustinerea plantelor este obligatorie. In timpul perioadei de vegetatie se fac 3-4 lucrari de purificat biologic, cand se indeparteaza plantele necorespunzatoare. Recoltarea se face manual, la maturitatea fiziologica, iar pt extragerea semintelor se folosesc fructele de calitate extra si I. Extragerea se poate face manual sau mecanizat. Pt manual fructele se sectioneaza transversal apoi se extrage tesutul cu seminte si se aduna in vase de plastic unde se lasa 2-3 zile pana la fermentare. Dupa fermentare se separa semintele prin spalari repetate. Uscarea semintelor se face in straturi subtiri. Productia de seminte este de 80-100kg/ha.

Producerea semintelor hibride de tomate- se face in unitati specializate, forta de munca calificata. Pt o muncitoare se repartizeaza 700-1000 plante. Pt un ha de cultura din soiul mama se asigura 0 ha plante din soiul tata. Cele 2 soiuri parentale se planteaza dupa 10 mai in parcele alaturate. Lucrarile de intretinere sunt aceleasi cu cele aplicate la culturile semincere obisnuite, efectuandu-se in plus castratul si ponenizarea. Acestea se executa dupa aparitia bobului floral. Castrarea consta in indepartarea staminelor si se fcae la planta mama. Polenul se recolteaza in ziua precedenta polenizarii, prin ruperea florilor, extragerea conurilor anteriale si uscarea pe o hartie. Polenizarea se face zilnic. Polenizarea incepe din mai-iunie si dureaza pana la 1 augist. Dupa aceea plantele se carnesc. Recoltarea se fcae asalonat. Productia de seminte este de 75-100 kg/ha.

Ardeiul- fructele de ardei se consuma in stare proaspata dar se folosesc si pt prepararea mancarurilor si in industria conservelor. Ardeiul este originar din America. In Romania se cultiva pe 18 mii ha. Zonele ce le mai fav sunt in Campia Romana si Campia de Vest. Ardeiul se comporta ca o specie anuala in timp ce in zonele de origine este perena. Sist radicular este pivotant dar devine fasciculat. Tulpina este ramificata simpodial. Frunzele sunt simple, petiolate, limb cordiform. Florile hermafrodite, tipul 5. Petalele sunt de culoare alba. Polenizarea este autogama. Fructul este de tip baca. Semintele sunt dispuse in interiorul fructului, au forma rotund-turtita, culoare galbena. Ardeiul are cerinte mari fata de temperatura. Temp minima de germinatie este de 15-16 grade, rasarirea plantelor are loc la temp de 20-25 grade. Umectarea semintelor in solutie azotat de potasiu si o temp de 20 grade are o actiune fav asupra germinatiei. Temp optima de vegetatie este de 24-30 grade. Ardeiul este o specie pretentioasa fata de lumina. Insuficienta luminii det prelungirea per de veg iar o umbrire duce la caderea butonilor florari. Fata de apa ardeiul are cerinte ridicate necesitand o umiditate de 70-75 % din cap de camp. La culturile fortate trebuie evitata udarea cu apa rece.

Cultura ardeiului in camp- zonele fav pt cultura ardeiul sunt zonele de campie. Terenurile potrivite sunt cele nivelate, irigabile, expozitie sudica, ferite de curentii reci. In asolament ardeiul poate urma dupa leguminoase. Bulboase, varzoase, radacinoase sau cereale. Terenul se pregateste in general ca pt tomate. Toamna se fert cu 30-40 t/ha gunoi de grajd, 300-400 kg superfosfat, 100-150 kg sare potasica care se incorporeaza in sol. Primavara cu grapa se lucreaza solul pt a diminua pierderile de apa. Producerea rasadurilor are loc in rasadnite sau solarii calde, unde se seamana in 15-20 feb pt ardeiul gras si 10-25 martie pt culturile de vara-toamna. Pe suprafete mari inainte de rasarirea plantelor se erbicideaza cu Gramoxone pt buruieni. Lucrarile de intretinere aplicate rqasadurilor sunt cele comune si au scop obtinerea unui rasad bine dezvoltat. Plantarea rasadurilor are loc la sf lunii aprilie pana la jumatatea lui mai. In mom plantarii temp solului trebuie sa fie de 14-15 grade. Se planteaza la 70-75 cm intre randuri si 25-30 cm intre plante. Lucrarile de intretinere constau in completarea golurilor, 3-4 prasile mecanice si 2-3 manuale, 2-3 fertilizari faziale cu azotat de amoniu. Dupa plantare se uda pt prinderea rasadurilor iar in timpul per de veg se fac 10-12 udari cu 400-500 m³. Recoltarea se face manual , esalonat. Ardeiul gras si iute se rec la maturitatea tehnica iar gogosar, ardeiul lung si cel pt boia la mat fiziologica. Productia este de 15-30 t/ha ardei gras, lung si gogosar si 15 t la boia, si 5-6 la ardeiul iute.

Cultura ardeiului in sera- se cultiva ardeiul gras si cel iute. Aredeiul gras se poate cultiva in cele 2 cicluri normale I si II sau se practica un singur ciclu annual. Ardeiul iute se cultiva in ciclul I. Rasadurile se produc ins era inmultitor. Se repica in ghivece sau cuburi nutritive 10x10 cm. Pregatirea terenului se face ca pt cultura de tomate. Plantarea rasadurilor are loc in luna ian-feb. Se planteaza cate 4 randuri pe travee, la 80 cm intre randuri si 40-50 cm intre plante. Lucrarile de intretinere constau in dirijarea factorilor de vegetatie. In perioada de iarna geamurile se mentin curate iar in perioadele cu lumina puternica se recurge la cretizare. Temp trebuie sa fie 20-26 grade ziua si 16-18 noaptea. Umiditatea relativa se mentine la 70-80%. Periodic se face afanarea solului printre randuri. Ferilizarea faziala se face periodic, cu ingras chimice simple sau complexe. Pt a stimula cresterea veg dupa plantare se indeparteaza primul boboc floral. Se practica defolierea. CU 35-40 zile inainte de desfiintarea culturii se face carnitul. Pt fav polenizarii se practica scuturarea sarmelor. Tot timpul per de veg se are in vedere comb bolilor si daunatorilor. Ciclul II de cultura se infiinteaza in iulie utilizand rasad de varsta 50-60 zile. Semanatul are loc la inceputul lunii mai. Celelate particularitati tehnologice se fac ca si la ciclul I de cultura. Recoltarea frunctelor are loc esalonat la maturitatea tehnologica. Perioada de recoltare este in aprilie-iunie pt ciclul I si sept-noi pt ciclul II. Productia este de 40-60 t la ciclul I si 20-30 t la ciclul II.

Cultura ardeiului in solarii- asigura o productie mai timpurie cu aprox 3-4 sapt decat cea din camp. In solarii se cultiva in principal ardeiul gras si cel iute. Pregatirea solariilor incepe din toamna si se face ca si pt tomate. Se pot infiinta culturi de legume verdeturi: spanac, salata, ceapa verde. Rasadurile se produc in sere inmultitor sau rasadnite calde, unde se seamana in prima decada a lunii feb. Se repica in cuburi de 5-7 cm si se aplica lucrarile obisnuite. Plantarea are loc incepand din prima decada a lunii aprilie, cand in sol sunt 15-16 grade. Ardeiul gras se planteaza la 70-80 cm intre rand si 30-35 cm intre plante. Cel iute la 15-20 cm intre plante. Dupa plantare se uda pt prinderea rasadurilor. Daca este cazul se completeaza golurile. Periodic se uda cu 200-250 m³ apa cand plantele sunt mici si apoi 300-400 m³/ha. La inflorirea in masa daca conditiile sunt nefav polenizarii se aplica Solex. Recoltarea incepe din luna mai si continua pana in octombrie. Productia este de 35-40 t/ha.

Producerea semintelor de ardei- pt a preveni polenizarea incrucisata a dif varietat in special cu ardeiul iute, se asigura intre soiuri si varietati distante de izolare de 100 m. Pregatirea terenului se face in mod obisnuit. Producerea rasadurilor se face in rasadnite calde sau solarii incepand din 10-20 martie. Rasadurile se repica in cuburi de 5x5 cm. Plantarea rasadurilor se fcae la inceputul lunii mai la distante de 70-75 cm intre randuri si 25-30 cm intre plante. Lucrarile de intretinere sunt in general obisnuite. Pe langa acestea are loc indepartarea primului fruct si apoi se limiteaza nr lor la 3-4 pt ardeiul gras la soiuri cu fruct mare si 4-5 cu fruct mijlociu, 3-5 fructe la gogosar si 5-6 la ardeiul lung. In timpul per de veg se purifica biologic , prin smulgere plantele necorespunzatoare. Fructele se recolteaza la maturitatea fiziologica, cand au culoare specifica si sunt colorate in intregime. Extragerea semintelor se face de obicei manual. Se taie fructul cu un cutit, in jurul cavitatii pedunculare apoi se extrage receptaculul. Pulpa se valorifica imediat. De pe receptacul se indeparteaza semintele si se lasa la uscat, pana ajung la o umiditate de 16-18%. Productia de seminte este de 80-100kg/ha.

Producerea semintelor hibride la ardei- sunt necesare 650 g samanta din soiul mama si 350 g samanta din tata. Pt a se asigura polen o perioada mai lunga, soiul tata se seamanain 3 reprize. Cele 2 soiuri se planteaza intercalat, patru randuri cu soiul mama si 2 cu tata. Plantele soiului mama se canstreaza cu o penseta, cand florile sunt in stadiul de boboc. Staminele se indeparteaza apoi polenul recoltat de la tata se aplica pe stigmat. Florile polenizate se protejeaza cu vata. Hibridarea are loc in perioada iunie pana la sf lui iulie lasandu-se 5-6 fructe pe planta. Dupa terminarea perioadei de polenizare se carneste vf plantelor la mame. Recoltarea si extragerea semintelor se face ca si la punctul anterior. Se obtin 80 kg samanata.

VINETELE

Importanta culturii. Vinetele se utilizeaza la prepararea diferitelor mancaruri iar in amestec cu alte legume sunt folosite in industria conservelor. Datorita continutului mai ridicat de celuloza si hemiceluloza, 1-2 %, are efecte de reducere a colesterolului in organism.

Originea si raspandirea culturii. Vinetele sunt originare din India si Binnania unde exista doua forme salbatice. In Europa, se cultiva in Spania, in Portugalia si Franta.

Productia mondiala de vinete este de 20 mii. tone, fiind cultivate pe 1,2 mii ha.

Particularitati biologice. Vinetele se comporta, in conditiile de la noi din tara ca o specie anuala. Tulpina este erecta, ramificata si prezinta o portiune lignificata la baza. Aceasta poate ajunge la inaltimi de 0 -0,8 m, in conditii de camp, in timp ce in sere atinge 1,5-2 m, fiind necesara sustinerea pe sfori. Frunzele sunt mari, 10-20 cm lungime si 10-15 cm latime, petiolate, cu limbul oval, cu marginea intreaga, dispuse altern. Florile sunt mari, de culoare violacee, dispuse solitar, uneori fiind grupate cate 2-3. Sunt pe tipul 5. Polenizarea este autogama dar uneori, se produce si polenizarea alogama, in procent de 10-30%. Fructul este de tip baca, are de obicei dimensiuni mari, de forma ovala, cilindrica sau piriforme. Culoarea fructului este la majoritatea soiurilor cultivate, neagra-violacee, s-au realizat si soiuri la care fructele sunt verzui sau albe. La maturitatea fiziologica fructul se coloreaza in galben-maroniu. Semintele sunt mici, renifoime, de culoare galben- maronie.

Relatiile cu factorii de vegetatie. Vinetele sunt pretentioase fata de temperatura. Semintele incep sa germineze la 15-16°C, temperatura optima fiind 22-28°C si in acest caz 80-90% germineaza in 3-5 zile. Temperatura optima de crestere a plantelor este de 20-25°C ziua si 16-18°C. Vinetele nu rezista la inghet iar plantele tinere pot fi distruse si la temperaturi scazute pozitive. Fata de lumina vinetele au cerinte ridicate. Insuficienta luminii determina stagnarea cresterii precum si avortarea florilor. Vinetele au cerinte mari fata de apa. Prefera solurile mijlocii sau mijlocii spre usoare, lutoase, luto-nisipoase, profunde, bogate in humus, bine aprovizionate cu apa pana la 0 -1 m adancime, cu pH-ul cuprins intre 5,5-6,8.

CULTURA VINETELOR IN CAMP

Pentru cultura vinetelor se aleg terenuri plane, irigabile, cu expozitie sudica, ferite de curentii reci de aer. Pregatirea terenului incepe toamna, cand dupa desfiintarea culturilor precedente, se administreaza pe terenurile cu fertilitate mai scazuta 30-40 t/ha gunoi de grajd, 300-400 kg/ha superfosfat si 100- 150 kg/ha sulfat de potasiu care se incorporeaza in sol prin aratura adanca. Prin 2-3 treceri cu grapa cu discuri sau combinatorii se pregateste patul germinativ, ocazie cu care se poate erbicida. Producerea rasadurilor se realizeaza in rasadnite sau solarii calde. Semanatul are loc in prima decada a lunii martie, fiind necesara o cantitate de 0 -0,8 kg samanta, pentru un hectar de cultura. Se seamana des, iar in faza de 1-2 frunze se repica in cuburi de 5 x 5 cm. Plantarea rasadurilor are loc la inceputul lunii mai la culturile timpurii, in zonele din sud si vest si in a doua jumatate a lunii mai, in zonele mai putin favorabile. Momentul optim este atunci cand, in sol, temperatura se stabilizeaza la 16°C. Rasadurile se planteaza la 70-75 cm intre randuri si 30-35 cm, intre plante pe rand. Lucrarile de ingrijire constau in completarea golurilor, 2-3 prasile mecanice si manuale, udari repetate la interval de 10-12 zile, in lipsa precipitatiilor Sunt necesare 2- 3 fertilizari faziale cu azotat de amoniu, sulfat de potasiu sau Complex III. Se pot utiliza si ingrasaminte foliare. Recoltarea fructelor se face manual, esalonat, cand acestea au ajuns la marimea normala, au culoare intensa, specifica soiului, cu luciu pronuntat, sunt elastice si au semintele mici, nedezvoltate. intarzierea recoltarii determina scaderea productiei totale si duce la deprecierea calitatii fructelor. Recoltarea incepe din luna iulie si continua pana la caderea primelor brume. Productia este de 25-30 t/ha.

CULTURA VTNETELOR IN SERE

In sere, vinetele se cultiva pe suprafete mai mici. Cultura in sere se practica in ciclul I, iarna-vara. Pregatirea serelor se face ca pentru tomate. Producerea rasadurilor are loc in sera inmultitor, unde se seamana in octombrie-noiembrie, folosindu-se 200-250 g/ha samanta. In faza de 1-2 frunze adevarate, plantele se repica in ghivece sau cuburi nutritive de 10 x 10 cm. Dupa repicat timp de 3 zile se mentine o temperatura uniforma de 23-24°C si o umiditate atmosferica ridicata.Temperatura in substrat trebuie sa fie de cel putin 16°C. Se aplica lucrarile obisnuite de intretinere. Plantarea rasadurilor are loc in perioada ianuarie-februarie, cate 3-4 randuri pe o travee de 3 m. Lucrarile de intretinere. Dirijarea cresterii plantelor se face diferentiat in functie de desimea realizata. Acestea se conduc cu o singura tulpina sau la 2-4 brate, in acest caz la fiecare planta se aleg 2 lastari care se paliseaza individual pe sfori. Lastarii laterali se ciupesc dupa cate un fruct. Daca apar mai multe flori la un loc, se lasa una singura, pentru a preveni supraincarcarea plantelor. Defolierea plantelor se efectueaza periodic si se indeparteaza frunzele bazale, pe masura ce se recolteaza fructele. Temperatura se mentine la 20-21°C, in zile noroase si 25-28°C in zile insorite iar noaptea 18-20°C, in timp ce in sol, aceasta trebuie sa fie de 18-20°C. Se fac udari repetate, folosind apa conditionata, a carei temperatura trebuie sa fie de 18-20°C, pentru a preveni racirea solului. Lucrarile solului sunt asemanatoare cu cele prezentate la tomate si ardei. Recoltarea fructelor incepe din aprilie si continua pana in prima decada din iulie. Se recolteaza esalonat la interval de 4-6 zile, la maturitatea de consum. Productia este de 4-6 kg/m²

CULTURA VINETELOR IN SOLARE

Cultura vinetelor in solarii asigura productii timpurii, incepand din luna iunie care prin valorificare corespunzatoare asigura rentabilitatea acesteia. Pregatirea solariilor se face ca pentru tomate si ardei. Producerea rasadurilor are loc in spatii incalzite, sere inmultitor sau rasadnite calde unde se seamana in prima decada a lunii februarie. Se seamana des 8-10 g samanta/m² folosind 0 -0,6 kg/ha samanta, urmand ca in faza de 1-2 frunze adevarate sa se repice in cuburi nutritive cu latura de 5-7 cm.Lucrarile de intretinere aplicate rasadurilor sunt cele obisnuite. Plantarea rasadurilor se realizeaza in perioada 10-25 aprilie, in functie de zona, dupa ce temperatura solului se stabilizeaza la 15- 16°C. Se planteaza realizand o desime de 35-40 mii plante/ha. Lucrarile de intretinere sunt asemanatoare cu cele prezentate la ardei. Conducerea plantelor se poate realiza cu o singura tulpina sau cu doua brate, in functie de desimea realizata. Recoltarea incepe din prima jumatate a lunii iunie si continuua pana toamna tarziu. Se recolteaza manual prin taierea peduncului de la baza, cu un cutit sau foarfeca, la interval de cateva zile. Productia este de 30-40 t/ha.

PRODUCEREA SEMINTELOR DE VINETE

Culturile semincere se amplaseaza in zona I de favorabilitate, in Campia din sudul si vestul tarii, pe terenuri cu expozitie sudica, asigurandu-se distante de izolare de 50-100 m. Pregatirea terenului se face in mod obisnuit. Rasadurile se produc in rasadnite incalzite si se repica obligatoriu in cuburi de 5-7 cm. Plantarea rasadurilor are loc in prima decada din luna mai. Lucrarile de intretinere urmaresc asigurarea conditiilor de crestere si dezvoltare a plantelor. Pe langa lucrarile obisnuite se executa 2-3 purificari biologice, indepartandu-se plantele netipice soiului, cele slab dezvoltate si cele bolnave. Este necesara limitarea numarului de fructe pe planta. Dupa formarea numarului necesar de fructe, se carnesc varfurile de crestere si apoi se indeparteaza eventualele flori care mai apar pe plante. Recoltarea fructelor se face manual, la maturitatea fiziologica, cand acestea au culoare galben-maronie, in august-septembrie. Dupa recoltare, fructele se tin cateva zile in gramezi, pentru desavarsirea maturitatii semintelor. Pentru extragerea semintelor, fructele se maruntesc, cu tocatori apoi se pun in butoaie cu apa, unde se tin cateva zile pentru macerare. Separarea semintelor se face cu pasatricea dupa care se spala si se usuca. Productia este de 75-100 kg/ha.

Producerea semintelor hibride de vinete

Pentru obtinerea semintelor hibride de vinete se produce rasad in proportie de 2/3 din soiul mama si 1/3 din soiul tata. Se planteaza apoi, in apropiere, cele doua parcele. Pentru operatia de castrare si polenizare se repartizeaza cate 1500-1800 plante pentru fiecare muncitor. Polenul se recolteaza de la plantele tata, prin colectarea staminelor care se usuca la soare 10-12 ore, apoi se aduna in cutii de plastic. Dupa castrarea florilor de pe planta mama, se face polenizarea punandu-se polenul cu un betisor prevazut cu vata, pe stigmatul florilor. Pentru siguranta polenizarea se repeta a doua zi, mai ales in caz de ploaie. Recoltarea fructelor, extragerea semintelor si conditionarea se face dupa tehnica prezentata anterior. Productia de seminte hibride este de 75-100 kg/ha.