Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor



Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Agricultura


Index » business » Agricultura
» Intretinerea familiilor de albine primavara


Intretinerea familiilor de albine primavara




INTRETINEREA FAMILIILOR DE ALBINE PRIMAVARA



 

cunoasterea modului de organizare al familiei de albine si lucrarile ce se executa in stupina primavara

Zborul de defecatie

Lucrarile ce se efectueaza in timpul zborului de defecatie

“Citirea” fundului stupului

vertical

La iesirea din iarna familia de albine slabeste, albinele care au iernat mor treptat si se creaza un dezechilibru, numarul celor care eclozioneaza fiind mai mic decat a celor care pier. Primavara puietul este numeros, in scurt timp albinele tinere devin tot mai numeroase, astfel incat dupa cinci-sase saptamani de la iesirea din iarna, toate albinele de iernare sunt inlocuite cu albine „nascute” in cursul primaverii.

Supravegherea zborului de curatire. Cand temperatura la soare ajunge la 10-120C, albinele ies din stup si efectueaza zboruri de curatire, adica isi golesc intestinul gros de excrementele acumulate in timpul iernii. În fata stupilor se astern paie, unde albinele slabite si obosite se pot odihni putin inainte de a intra in stup, daca mai exista zapada sau pamantul este umed. Familii sanatoase si bine dezvoltate efectueaza zboruri energice, la care participa majoritatea indivizilor, fapt ce permite un consum mai mare de hrana si ulterior o intensificare a ritmului de dezvoltare. Familiile slabe efectueaza zboruri reduse ca intensitate, nu se vor dezvolta corespunzator, neputand astfel valorifica integral culesurile timpurii. Familiile orfane au albinele agitate, zboara dezorientat si cauta matca pe peretele din fata al stupului.

Stimularea zborului de curatire la unele familii mai putin expuse la soare sau care efectueaza un zbor slab se face prin ridicarea capacelor si a pernelor de protectie de pe podisoarele stupilor si deschiderea completa a urdinisurilor, permitand astfel razelor solare sa incalzeasca mai rapid albinele din ghemul de iernare. O stimulare puternica a zborului de curatire se obtine prin administrarea unui litru sirop de zahar 2:1, in care se introduc 5 ml sulfariazol 20% pentru distrugerea agentilor patogeni din tractusul digestiv.

Dupa terminarea zborului de curatire, urdinisurile se reduc din nou la 2-5 cm, in functie de puterea familiei.

Curatirea stupilor de albine moarte. Aceasta lucrare se mai cheama si examinarea „foii de control” si se executa imediat dupa zborul de curatire, urmarindu-se degajarea urdinisurilor de resturile de iernare si usurarea muncii albinelor de a evacua cadavrele, favorizandu-se astfel activitatea acestora.

La stupii orizontali, operatiunea de indepartare a albinelor moarte se face cu ajutorul unui carlig metalic introdus prin urdinis.

La stupii verticali cu funduri mobile, operatiunea se efectueaza prin ridicarea corpurilor pe un capac, dupa care acesta se curata prin razuire si maturare. Interpretarea situatiei se face astfel:

- putine albine moarte pe cateva randuri si mult rumegus de ceara inseamna o familie puternica si bine asigurata cu rezerve;

- putine albine moarte insirate pe mai multe randuri, cu rumegus putin, denota o familie puternica cu hrana insuficienta pe ramele centrale, motiv pentru care albinele au fost nevoite sa-si schimbe pozitia ghemului. Familia va fi ajutata cu cateva rame de miere, incalzite in prealabil;

- multe albine moarte, pe randuri putine si mult rumegus de ceara ne arata ca familia are suficiente rezerve, dar albinele in cea mai mare parte sunt batrane, ca urmare a faptului ca matca fiind batrana, nu a depus toamna un numar suficient de oua. În aceasta situatie se schimba matca;

- multe albine moarte pe randuri dese si rumegus de ceara putin, denota rezerve putine. Cauza mortii se stabileste prin aceea ca albinele moarte au trompele intinse si scoase in afara. Aceste familii se ajuta cu 2-3 faguri cu miere;

- cand in grupul de albine moarte se identifica cristale de miere si albine cu trompa intinsa, este semn ca mierea a cristalizat, iar albinele au murit in lipsa de apa necesara pentru consumarea mierii cristalizate. În asemenea cazuri, familia respectiva va primi faguri cu miere necristalizata;

- cand printre albinele moarte se gaseste si puiet mort, inseamna ca matca este foarte buna si si-a extins mult ouatul in partile laterale ale cuibului, unde moartea puietului a survenit din cauza gerului. În acest caz, cuibul se restrange corespunzator;

- cand albinele moarte sunt stropite cu pete cenusii inseamna ca familia are diaree. În acest caz se identifica si inlatura cauzele care au produs-o, iar albinelor li se va inlesni posibilitatea de a efectua un zbor de curatire fie afara, fie intr-o camera incalzita;

- atunci cand pe fundul stupului sunt albine cu capul sau toracele lipsa si bucati de fagure, denota ca in familie au patruns soareci. În acest caz se iau masuri imediate e indepartare a acestora si se instaleaza gratii la urdinis;

- daca grupul de albine moarte este mucegait, este semn ca albinele au iernat rau din cauza ventilatiei necorespunzatoare, sau a unei infiltrari de apa. În aceasta situatie, ramele mucegaite se vor indeparta si se vor introduce altele, cu hrana de rezerva. Stupul se curata si se dezinfecteaza;

- daca printre albinele moarte se afla matca, inseamna ca a murit in timpul iernarii. În acest caz se va da familiei o noua matca.

Instalarea adapatorului se face in ziua in care are loc zborul de curatire. Întarzierea instalarii acestuia atrage dupa sine obisnuirea albinelor sa transporte apa din balti sau de pe platformele de balegar. Pentru atragerea albinelor la adapator, in primele zile pe scandura acestuia se picura miere incalzita. Adapatorul se alimenteaza cu apa calda si se spala zilnic. Se recomanda ca pe langa adapatorul obisnuit sa se instaleze si unul cu apa sarata, 1-5 grame sare/litru de apa.

Instalarea plansetelor de aterizare in pozitie oblica, rezemate de scandura de zbor servesc ca suport de aterizare pentru albinele care se intorc incarcate de la cules. Ele se confectioneaza din cherestea sau P.F.L. Si se vopsesc in diferite culori pentru a servi albinelor si la orientare.

Instalarea cantarului de control se face sub un adapost special amenajat sau, in lipsa, se acopera cu folie de material plastic, pentru ca precipitatiile sa nu influenteze valorile reale. Pe cantar se aseaza o familie de putere mijlocie care sa reprezinte media familiilor de albine din stupina, sau familia cea mai puternica, in cazul cand dorim sa studiem potentialul bazei melifere.

 

Test de autoevaluare 1 Scrieti raspunsul in spatiul liber din chenar.

1. Care este cauza instalarii unui dezechilibru la nivelul familiei de albine la iesirea din iarna?

Raspunsul la test se gaseste la pagina 84.

Controalele de primavara

 





Unificarea familiilor de albine

Necesitatea reducerii cuiburilor primavara

Lucrari efectuate cu ocazia controlului general de primavara



Graficul neparalel

Controlul sumar de primavara se executa cand temperatura aerului atinge valori la umbra de +13 . ..+140 C si se executa cat mai rapid pentru a nu provoca furtul si a racii prea tare cuibul. Cu ocazia acestei revizii se stabileste starea familiei de albine, modul de iernare, se remediaza situatiile anormale si se face reducerea cuiburilor.

Starea familie de albine se stabileste dupa existenta matcii si dupa prezenta rezervelor de hrana.

Existenta matcii se stabileste indirect, dupa prezenta oualor sau a larvelor din celule. Daca puietul lipseste si albinele reactioneaza printr-un zumzet intens, plangator si printr-o agitatie si raspandire haotica pe faguri, denota ca familia este orfana. În cazul in care albinele nu reactioneaza in acest mod, verificarea se face dupa aproximativ doua saptamani, cu ocazia controlului general de primavara, deoarece exista matci care incep ouatul ceva mai tarziu.

Familiilor orfane, precum si celor cu matci necorespunzatoare li se dau matci de rezerva, sau se unifica cu familii slabe.

Pentru a efectua operatiunea de unificare a familiilor de albine este necesara omogenizarea mirosului celor doua familii, lucru ce se realizeaza fie prin afumare, fie prin stropirea albinelor si a fagurilor cu apa in care s-au fiert in prealabil plante aromatice. Cel mai indicat procedeu este ca inainte de unificare cu o ora, sa se introduca pe urdinisul celor doua familii bucata de material textil, pe care se aplica o picatura de esenta de menta.

Dupa luarea acestor masuri, familiile se pot uni, avand grija ca toti fagurii cu puiet sa fie asezati central, iar cei cu miere lateral. Din motive de siguranta, matca familiei cu care se unifica, se introduce in colivie pentru 24 ore, iar cealalta se pastreaza ca matca de rezerva. Este important de retinut faptul ca operatiunea de unificare a familiilor de albine se executa numai pe timp frumos si de preferinta seara, dupa ce albinele si-au terminat zborul.

O alta metoda pentru unificarea familiilor de albine, aplicabila in cazul stupilor verticali, se realizeaza prin suprapunerea corpului de stup fara fund deasupra familiei cu care dorim sa o unificam. Între aceste corpuri se interpune un ziar perforat, pe unde se realizeaza omogenizarea mirosului ambelor familii. Albinele rod treptat hartia si se unifica.

Daca la aceasta examinare se constata familii fara hrana, in functie de temperatura aerului, se vor administra faguri cu miere incalziti in prealabil, serbet de zahar sau sirop in proportie 2:1.

Modul de iernare se apreciaza dupa cantitatea de albine moarte, umiditate, mucegaiuri si petele de diaree. O mortalitate redusa (50-100 g de albine), precum si lipsa umiditatii, a mucegaiului si a petelor de diaree indica o buna iernare a familiei. Prezenta umiditatii si a mucegaiului se datoreaza iernarii pe un numar prea mare de rame si a unei ventilatii insuficiente. Se sterg peretii stupului, fagurii mucegaiti se elimina, iar materialul de protectie se inlocuieste. Aparitia petelor de diaree este cauzata de iernarea cu miere necorespunzatoare sau datorita nosemozei. În aceasta situatie, ramele cu miere in care nu exista puiet se inlocuiesc cu rame goale, iar familiei i se administreaza sirop sau serbet de zahar medicamentos.

Reducerea cuiburilor este necesara deoarece in prima parte a primaverii mortalitatea este superioara albinelor care eclozioneaza, iar fagurii pe care au iernat sunt insuficienti acoperiti de albine. În vederea asigurarii unui regim termic optim, cuibul se restrange la un numar de faguri bine acoperiti de albine, inlaturandu-se fagurii necorespunzatori, cei goi si, la nevoie, chiar fagurii cu cantitati mai mici de miere.

Un cuib bine restrans prezinta pe partile laterale cate o rama cu rezerve de hrana (miere si pastura), iar central, rame cu puiet si celule goale, dar cu „coroane” de miere. Reducerea cuibului se executa la toate tipurile de stup cu exceptia celui multietajat, la care crearea conditiilor optime dezvoltarii puietului se realizeaza prin inversarea celor doua corpuri in care albinele au iernat, ridicand corpul inferior cu celule goale in partea superioara, unde aerul este mai cald si unde se creeaza conditii favorabile pentru cresterea puietului. Cand familiile au multe albine varstnice sau pierderi masive de albine datorita conditiilor meteorologice nefavorabile, se impune ca operatiunea de reducere a cuiburilor sa se execute de doua sau chiar trei ori.

Controlul general de primavara se executa cand temperatura aerului la umbra ajunge la minimum +15 . .+160C si albinele zboara in mod obisnuit. Cu aceasta ocazie se apreciaza marimea populatiei, cantitatea de hrana, calitatea matcii si se curata fundurile la stupii orizontali.

Marimea populatiei. Se apreciaza ca familii puternice, familiile care ocupa 8-10 intervale, cu familii mijlocii cele cu 5-7 intervale si ca familii slabe cele cu mai putin 5 intervale.

Cantitatea de hrana se apreciaza cunoscand ca o rama STAS cu miere capacita pe ambele fete contine 3,600 kg, una multietajat 2,300 kg si ca un dm2 de fagure capacit pe ambele fete are cca. 350 g miere sau 175 g pastura. Pentru o buna dezvoltare in aceasta perioada, o familie de albine are nevoie de 8-12 kg miere si 1-1,5 kg pastura.

Calitatea matcii se apreciaza dupa numarul ramelor ocupate cu puiet, dupa extinderea acestuia pe rame si dupa uniformitatea lui. Puietul matcilor tinere si a celor de calitate superioara ocupa suprafete mari si compacte, pe un numar mare de rame, in timp ce, puietul matcilor varstnice si de slaba calitate este heterogen si dispus in suprafete mici pe un numar redus de rame. În aprecierea calitatii matcilor dupa puietul depus, se va avea in vedere si calitatea fagurilor, intrucat in fagurii cu multe celule deformate, de trantori sau rupti, chiar si matcile prolifice nu pot realiza ponte normale.

Curatirea fundurilor stupilor orizontali se executa la controlul general de primavara datorita faptului ca acestea sunt fixe si ca la sfarsitul iernii temperaturile sunt inca scazute. În acest scop se indeparteaza pernele de protectie din partea laterala a cuibului pentru crearea unui spatiu unde se trec ramele cu albine. Portiunea fundului astfel eliberata se curata, iar apoi ramele se muta la loc si stupul se impacheteaza si se inchide.

Ajutorarea familiilor slabe se poate face fie prin introducerea de rame cu puiet capacit impreuna cu albinele luate de la alte familii puternice, carora in prealabil li s-a dat acelasi miros. Pentru siguranta se recomanda inchiderea matcilor in colivie pentru 24 de ore, dupa care se elibereaza. Tot in acest scop se poate face unificarea familiilor slabe cu alte familii de aceeasi putere, dar cu o matca mai buna.

Îndreptarea familiilor cu matci epuizate sau orfane. Matcile batrane si cele care au puiet foarte redus si neomogen, sau trantori in celule de lucratoare se vor inlocui pe masura posibilitatilor cu matci de la rezerva, urmand ca restul matcilor necorespunzatoare sa fie schimbate in sezonul activ. Puietul de trantori in celule de lucratoare se recunoaste dupa aspectul bombat al capacelelor. Familiile orfane vor primi matci de la rezerva.

Îndreptarea familiilor „bezmetice” (cu albine ouatoare). O familie de albine devine „bezmetica” atunci cand isi pierde matca, iar o parte in albinele lucratoare depun oua. Cand deschidem stupul, ele alearga nelinistite pe rame, stau cu abdomenul ridicat, bat din aripi si emit un sunet plangator, iar in celulele cuibului se observa cate 2-3 oua in aceeasi celula. Dupa zece zile din momentul depunerii oualor, in cuib apar celule de lucratoare cu marginile mult inaltate si capacele bombate, in care se gasesc larve de trantor. Începuturi de botci se gasesc si pe fagurii din marginea cuibului, dar sunt fara oua sau puiet. În unele din ele se pot observa resturi de laptisor de matca, ramase de la larvele de trantori, care insa au murit in primele zile ale evolutiei, ei nefiind obisnuiti cu asemenea hrana. Uneori este posibil ca intr-o astfel de familie sa gasim o matca frumoasa, bine dezvoltata, cu puiet in elipse bine desenate, dar puietul sa fie de trantor, dezvoltat in celule mici de lucratoare. Este o familie ce in toamna si-a pierdut matca, si-a crescut una tanara, este nefecundata, iar albinele s–au obisnuit cu ea, o hranesc, dar ouale ei sunt nefecundate.

Pentru a putea corecta o astfel de situatie, se scutura albinele in stupina si se desfiinteaza stupul in care s-au adapostit. Pentru ca albinele sa fie primite de alte familii, va trebui ca acestea sa aiba gusa incarcata cu miere, in care scop inainte de efectuarea acestei operatiuni, familia se deranjeaza cu zgomot si fum, batandu-se in peretele stupului. Familiile mijlocii si puternice se redreseaza introducand in familia cu albine ouatoare doi faguri cu puiet capacit, gata de eclozionare intre care e fixeaza o colivie cu matca. Fagurii cu puiet de trantor se indeparteaza din familia bezmetica, dupa care se face un schimb de locuri cu familia de unde s-a luat puietul. În felul acesta, facandu-se un schimb de albine culegatoare, familia bezmetica se intareste mult si in scurt timp isi revine. Familiei puternice orfelizate i se da seara o matca fecunda, in colivie.

 

Test de autoevaluare 2 Scrieti raspunsul in spatiul liber din chenar.

Ce se stabileste cu ocazia controlului sumar de primavara?

Ce se stabileste cu ocazia controlului general de primavara?

Raspunsul la test se gaseste la pagina 84.

3 Stimularea dezvoltarii familiilor de albine

 

Alimentatia stimulenta



Largirea cuibului

Stimularea familiilor de albine se realizeaza prin practicarea alimentatiei stimulente si prin operatiunea de largire a cuibului.

Alimentatia stimulenta se face in perioadele lipsite de cules de intretinere, atunci cand temperatura permite accesul albinelor la alimentator, folosindu-se, fie miere diluata, fie sirop de zahar. Siropul de miere se prepara din doua parti miere si o parte apa fierbinte si se administreaza in cantitate de 1,5 litri la intervale de 4-5 zile, in hranitoare sau faguri vechi. Siropul de zahar pentru hranirea stimulenta se prepara la inceput in proportie de 2:1 si de 1:1 in continuare, administrandu-se in cantitati de 1-2 litri pentru o familie la intervale de 4-5 zile. Hranirea stimulenta cu sirop de zahar este mai eficace cand se administreaza in amestec cu polen 5%.

O hranire stimulenta se poate efectua si prin introducerea de faguri cu miere. Metoda consta in descapacirea periodica (din 3-4 zile), dupa diafragma, a unei suprafete de 1-2 dm2 fagure capacit.. În acest scop se pot folosi atat rame cu miere din cuib, cat si din cele pastrate ca rezerva. Descapacirea fagurelui se va face numai seara, dupa incetatul zborului pentru a nu produce furt. Cu rezultate bune in hranirea stimulenta a familiilor de albine se foloseste si zaharul tos, ce se administreaza in hranitoare asezate deasupra fagurilor din stup. Acest sistem prezinta avantajul ca nu provoaca furtisag si nu necesita prepararea siropului, dar uzeaza mai mult albinele.

Daca familiile de albine nu au substantele proteice necesare cresterii puietului, se practica in aceasta perioada hranirea lor cu polen conservat din sezonul precedent, cules de albine, sau obtinut de apicultor prin scuturarea paniculelor de porumb inflorite.

Polenul se administreaza inglobat in turtite de zahar sau miere, turtite ce se aseaza deasupra fagurilor cu puiet din mijlocul cuibului. Polenul de porumb se poate administra in zilele calduroase in aer liber, expunandu-l in tavite, de unde albinele il culeg si il inmagazineaza in fagurii din stup.

Transportul familiilor de albine, primavara devreme, in localitati in care exista culesuri de intretinere de nectar si polen, determina reducerea hranirilor stimulente si constituie masura cea mai eficace pentru dezvoltarea acestora. Astfel, este indicat sa se foloseasca flora din paduri, plantatiile de salcie, livezile de pomi, rapita si oricare alta sursa nectaro-polenifera existenta in zona stupinii.

Largirea cuibului se executa progresiv atunci cand toti fagurii din cuib, exceptand cei marginasi, sunt complet ocupati cu puiet si astfel matca nu mai are unde sa depuna oua, sau cand albinele tinere, neavand faguri suficienti, se aglomereaza pe fata interna a diafragmei, avand tendinta de a trece pe sub diafragma pe partea externa a acesteia.

Largirea cuibului se face prin introducerea unui fagure cu celule de lucratoare bune pentru ouat, dupa ultima rama cu puiet, inaintea ramei de margine, dupa ce in prealabil a fost stropit cu sirop diluat sau numai cu apa calda la 35-400C.

În momentul aparitiei unui cules abundent de polen, oferit in special de pomii fructiferi, se face „spargerea cuibului”, fagurele destinat largirii introducandu-se intre ramele cu puiet, deoarece in aceasta perioada familia este dezvoltata, iar temperatura exterioara inregistreaza valori termice ridicate.

Cand natura ofera cules bogat, largirea cuibului se face cu faguri artificiali care se introduc in mijlocul cuibului, intre fagurii cu puiet necapacit. Daca fagurii artificiali nu se cladesc in perioada optima si se introduc in familii in perioada pregatirii acestora pentru roire, albinele vor construi celule de trantor, putand utiliza pentru cladirea de noi faguri artificiali numai familii la care nu a aparut instinctul de roire.

Folosirea ramelor claditoare reprezinta cea mai economica metoda de obtinere a cerii brute. Se practica in perioada maxima a secretiei cerii, ceea ce corespunde cu perioada de dezvoltare maxima a familiei de albine. Folosirea ramelor claditoare satisface instinctul albinelor de a construi celule de trantor, celule indispensabile in anumite perioade pentru mentinerea familiei intr-o activitate normala si, implicit, cladirea integrala a fagurilor artificiali cu celule de albine lucratoare.

Ramele claditoare sunt rame obisnuite de cuib sau magazie ce se introduc in sezonul mai rece la marginea cuiburilor, dupa ultima rama cu puiet, iar cand timpul s-a incalzit, direct in mijlocul cuibului. În perioada premergatoare roitului folosirea ramelor claditoare devine obligatorie, intrucat, albinele din instinct vor cladi in acestea numai faguri cu celule de trantori si astfel nu vor roade tiparul celulelor de lucratoare de pe fagurii artificiali. Fagurii din ramele claditoare se recolteaza saptamanal, pentru ca larvele din acestia sa nu se dezvolte prea mult, necesitand astfel consumuri suplimentare de hrana si sa nu impurifice ceara prin camasile nimfale.

În stupinele infestate cu paianjenul albinii (Varrooa jacobsoni), avand in vedere preferintele femelelor acestui parazit de a depune oua pe larvele de trantor, recoltarea fagurilor se va face la interval de doua saptamani pentru a permite astfel ridicarea din familia de albine a unui numar mai mare de paraziti. Folosirea ramelor claditoare se face concomitent cu cea a fagurilor artificiali, ceea ce permite realizarea unor productii medii de 0,500-1,000 kg ceara pe familie, fara a influenta negativ productia de miere.

 

Test de autoevaluare 3 Scrieti raspunsul in spatiul liber din chenar.

Care sunt modalitatile de stimulare a familiilor de albine?

Raspunsul la test se gaseste la pagina 84.

În loc de rezumat

Am ajuns la sfarsitul Unitatii de invatare Nr.

Va recomand sa faceti o recapitulare a principalelor subiecte prezentate in aceasta unitate si sa revizuiti obiectivele precizate la inceput.

Este timpul pentru intocmirea Lucrarii de verificare Unitate de invatare pe care urmeaza sa o transmiteti tutorelui.

Lucrare de verificare Unitate de invatare

Prezentati in maxim o pagina importanta efectuarii controalelor la nivelul stupului primavara.

Raspunsurile si comentariile la testele de autoevaluare

Raspuns 1

Care este cauza instalarii unui dezechilibru la nivelul familiei de albine la iesirea din iarna?

*La iesirea din iarna familia de albine slabeste, albinele care au iernat mor treptat si se creaza un dezechilibru, numarul celor care eclozioneaza fiind mai mic decat a celor care pier. Primavara puietul este numeros, in scurt timp albinele tinere devin tot mai numeroase, astfel incat dupa cinci-sase saptamani de la iesirea din iarna, toate albinele de iernare sunt inlocuite cu albine „nascute” in cursul primaverii.

Raspuns 2

1. Ce se stabileste cu ocazia controlului sumar de primavara?

* Cu ocazia acestei revizii se stabileste starea familiei de albine, modul de iernare, se remediaza situatiile anormale si se face reducerea cuiburilor.

Ce se stabileste cu ocazia controlului general de primavara?

* Cu aceasta ocazie se apreciaza marimea populatiei, cantitatea de hrana, calitatea matcii si se curata fundurile la stupii orizontali.

Raspuns 3

Care sunt modalitatile de stimulare a familiilor de albine?

*Stimularea familiilor de albine se realizeaza prin practicarea alimentatiei stimulente si prin operatiunea de largire a cuibului.

Bibliografie Unitate de invatare

Bura, M. si colab., Tehnologie apicola, Editura Solness, Timisoara, 2005;

Marghitas, L.A., Albinele si produselelor, Editura Ceres, Bucuresti, 2005







Politica de confidentialitate


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate