PROIECT SEMESTRIAL - MANAGEMENTUL ACHIZITIILOR

UNIVERSITATEA "AL. I. CUZA"

FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR

PROIECT SEMESTRIAL

MANAGEMENTUL ACHIZITIILOR

Problema complexa nr. 3.1.

Intreprinderea industriala "V", constructoare de masini, prin planul de fabricatie are de realizat 100 de buc. produse de tip "A", pentru care trebuie sa determine necesarul de aprovizionat cu mcaterii prime principale "m1" si "m2".

Normele de consum pe unitatea de produs "A" pentru materiile prime "m1" si "m2" sunt de 10 kg/buc. si respectiv 20 kg/buc. Odata cu fundamentarea necesarului de aprovizionat se calculeaza si normele de stoc de productie, cunoscand ca, datele de intrare a materialelor in depozit si cantitatile efectiv inregistrate in anul de baza sunt cele din tabelul nr. 3.16.

x) Se iau in calculul stocului de siguranta.

In momentul elaborarii planului de aprovizionare in depozitul unitatii exista in stoc cantitatea de 100 kg m1 si 150 kg m2.

In anul curent, intreprinderea mai primeste 600 kg m1 si 1250 kg m2 conform contractelor si a planului de aprovizionare pe perioada respectiva. De asemenea, in anul curent mai sunt de realizat 60 buc. produse "A" ca sarcina normala de productie in conditiile normelor de consum amintite.

Stocul de sigranta se calculeaza dupa metoda abaterii. Se va reprezenta grafic dinamica stocului de productie in timp.

Rezolvare

Etapele si modul de calcul:

Stabilirea necesarului de materii prime (m1 si m2) pentru indeplinirea planului de productie (Np1) folosind relatia:

Np1 = Qp1 * nc

in care:

Qp1 - volumul planificat de prodctie pentru produsul "A";

nc - norma de consum pe unitate de produs "A"

pentru materia prima "m1":

Np1 m1 = 100 buc * 10 kg = 1000 kg

pentru materia prima "m2":

Np1 m2 = 100 buc * 20 kg = 2000 kg

Determinarea stocului de productie (Spn), care se compune din stocul curent (Sc) si stocul de siguranta (Ss), adica:

Spn = Sc + Ss

Pentru aceasta, se determina mai intai stocul curent folosind relatia:

Sc = cz * Tm;

in care:

cz - consumul mediu zilnic, calculat prin raportul ;

Tm - intervalul mediu intre doua livrari succesive.

Pentru Tn sunt folosite datele din tabelul nr.3.16 procedand in continuarea acestuia, si folosind relatia:

Tn = ,

unde:

Qi * Ti - vezi coloanele tabelului 3.16.

n - numarul de intrari succesive

continuare tabel nr.3.16

x) Cantitati corespunzatoare loturilor intrate (col.4) a caror deviere fata de Tm este notata cu semnul +.

Consumul mediu zilnic pentru m1:

Consumul mediu zilnic pentru m2:

Stocul curent cantitativ, va fi:

Scm1 = 34 * 2,777 = 94,418 kg

Scm2 = 32 * 5,555 = 177,76 kg

In al doilea rand se determina stocul de siguranta cantitativ, conform relatiei

Ss =

Pe baza datelor din tabelul 3.16 si a consumului mediu zilnic rezulta:

stocul de siguranta pentru m1: Ssm1 = 8 * 2,777 = 22, 216 kg

stocul de siguranta pentru m2: Ssm2 = 12 * 5,555 = 66,66 kg

In al treilea rand se determina stocul de productie normat conform relatiei date de mai sus:

Spn m1 = 94,418 + 22,216 = 216,634 kg

Spn m2 = 17,76 + 66,66 = 244,42 kg

3. Determinarea necesarului total de materii prime pentru indeplinirea planului la produsul "A" prin insumarea necesarului propriu-zis (Npl) cu stocul de materiale de la sfarsitul perioadei de plan (Ssf), astfel:

Ntm1 = Npln1 + Ssfm1 = 1000 + 116,634 = 1116,634 kg

Ntm2 = Nplm2 + Ssfm2 = 2000 + 244,42 = 2244,42 kg

4. Stabilirea stocului preliminat de la inceputul perioadei de plan (Spi), folosind relatia:

Spi = Sex + I - X

in care:

Sex - stocul existent in depozitul unitatii in momentul elaborarii planului de aprovizionare:

I - intrarile de materiale ce se mai realizeaza in anul curent

C - consumul de materiale de productie pana la finele acestui an.

Consumul de materiale din anul curent se va determina prin ponderea productiei care a ramas de fabricat si norma de consum de materie prima corespunzatoare

pentru materia prima m1: Cm1 = Qp *nc = 60 * 10 = 600 kg

pentru materia prima m2: Cm2 = Qp * nc = 60 *20 = 1200 kg

Deci, stocul preliminat de la inceputul perioadei de plan, va fi:

pentru m1: Spim1 = 100 + 600 - 600 = 100 kg

pentru m2: Spim2 = 150 + 1250 - 1200 = 200 kg

5. Determinarea necesarului de aprovizionat (A) conform relatiei:

A = Ntp1 - Spi

sau

A = N + Sef - Spi

Rezulta ca necesarul de aprovizionat pentru anul de plan va fi:

pentru m1: Am1 = 1116,634 - 100 = 1016,634 kg

pentru m2: Am2 = 2244,42 - 200 = 2044,420 kg

6. Se intocmeste tabelul recapitulativ al indicatorilor calculati (tabelul nr. 3.17.) Tabel nr. 3.17

7. Se reprezinta grafic dinamica stocului de productie pe cicluri de reaprovizionare in cadrul anului de plan pe total si pe elemente componente, (fig. nr.3.1). Stocul de productie maxim, mediu si minim se stabileste in functie de nivelele pe care le capata stocul curent, in procesul de miscare a acestuia.

Problema complexa nr. 3.2

Intreprinderea "9 Mai" isi elaboreaza planul de aprovizionare in care scop compartimenul de aprovizionare determina necesarul de materii prime si materiale si verifica exactitatea calculelor efectuate de celelalte compartimente.

Sarcinile rezultate din planul de productie sunt conform datelor din tabelul 3.18

Tabelul nr.3.18

Produsul C se executa prin strunjire din mai multe elemente componente. Se foloseste strunguri universale cu o putere instalata de 5 kw. Produsul D se executa tot prin strunjire pe strunguri universale cu o putere instalata de 6 kw.

In planul de productie al intreprinderii se prevede o productie nenominalizata de 2,5 milioane lei pentru care se va consuma laminate de bronz 35% si laminate de otel 65%. Normele de consum de materii prime sunt mentionate in tabelul 3.19.

Normele de consum de materii prime pentru produsele planificate

Tabelul nr. 3. 19

Prin masurile tehnico-organizatorice si imbunatatire a aprovizionarii tehnico-materiale se prevede pentru anul de plan reducerea normelor de consum cu 36 pentru materiile prime consumate la produsele C si D.

Normele de protectie a muncii prevad ca fiecarui muncitor sa i se asigure un costum de protectie in valoare de 285 lei/buc, iar pentru produsele la care se executa lucrari de sudura, normativele prevad dotarea cu sorturi de piele a 450 lei/buc si a unui coran de protectie a 85 lei/buc. Executarea operatiilor de sudura se realizeaza de 1/15 din numarul muncitorilor care lucreaza la produsul B.

Pentru prodsul A - 30% din timpul de munca se executa cu ajutorul unor scule simple cu o durata de functionare de 200 de ore, inclusiv reconditionarile, pretul unitar fiind de 100 lei.

Pentru produsul B - 50% din timpul normat se prelucreaza cu scule a caror durata de functionare pana la uzura completa, este de 180 ore, cu un pret unitar de 250 lei.

La produsele C si D - 50% din timpul normat este afectat prelucrarii cu scule aschietoare, cu un pret mediu de 280 lei, cu o durata de functionare de 14 ore. Pentru strungurile utilizate se prevad, in medie, 15 zile pentru lucrari de intretinere.

Hala industriala are un volum de 70.000 m.c. si trebuie incalzita 110 zile annual. Temperatura medie pe perioada de incalzire in interior este de +16^o C. Temperatura medie exterioara pe perioada de incalzit este de -2⁰C.

Consumul normat de combustibil conventional pentru ridicare temperaturii cu 1⁰C a unui volum de 100 m.c. in 24 de ore, este de 5,4 kg. Se utilizeaza combustibil cu o putere calorica de 4200 kcal/kg. Pretul de aprovizionare este 175 lei/t.

In sala sunt instalate 240 puncte de iluminat cu o putere medie instalata de 75W. Se lucreaza in doua schimburi cu saptamana intrerupta, coeficientul de simultaneitate fiind de 60%, pierderile pe retea de 2%.

Se planifica pentru anul urmator pentru fiecare muncitor, in medie 17 zile, concediu de odihna, 0,5 zile obligatii cetatenesti si 1 zi concediu de boala.

Se prelimina ca la 31.XII. - an baza - 1.I., an plan, sa se inregistreze stocuri de materii prime:

tabla neagra 10 t; nituri 50 kg; fier cornier 15 t

electrozi sudura 35 kg bare de cupru 3,5 t

semifabricate bachelita 10.000 buc. laminate de bronz 6 t laminate de otel 22 t.

Din analiza desfasurarii aprovizionarii in ultimele 6 luni ale anului precedent, au reiesit urmatoarele situatii ale intrarilor de materiale:

Tabelul nr.1.25

Pe baza acestor date se cere sa se elaboreze planul de aprovizionare tehnico materiala al intreprinderii.

Rezolvare

Etapele de calcul:

Determinarea necesarului propriu-zis de materii prime pentru indeplinirea planului

a)      Se aplica metoda directa de calcul de produs folosind relatia:

Np1 =

in care;

Qpli - volumul planificat de productie a produsului i

nci - norma de consum de materie prima pentru produsul " i "

pentru tabla neagra: (65000 * 2) +(45000 * 15) = 130000 + 675000 = 805000 kg =805 t

pentru bare cupru: (65000 * 0,8) = 52000 kg = 53 t

pentru nituri: (65000 * 0,1) = 6500 kg = 6,5 t

pentru semifabricate bachelita: (65000 * 1) + (45000 * 2) = 155000 buc.

pentru otel cornier (45000 * 10) = 450000 kg = 450 t

pentru electrozi sudura: (45000 * 0,200) = 9000 kg = 9 t

pentru laminate bronz: 4700 * 9,7 = 45590 kg = 45,59 t

pentru laminate otel: 82000 * 3,88 = 318160 kg = 318,16 t

b)            Pentru productia nenominalizata se aplica metoda "indicele de consum la 1 milion lei productie nominalizata" (Ic):

Pentru laminate de bronz:

Se determina valoarea productiei nominalizate (P):

P = Q * p = 4700 * 280 = 1,316 milioane lei

Se determina indicele de consum la 1 milion productie nominalizata:

I

Se determina necesarul de laminate de bronz pentru productia nenominalizata (N):

N (2,5 mil. *) * 3464,8 = 30,313 t/l mil.lei

Necesarul total: Nt = N 45590 + 30313 = 75903 t

Pentru materia prima laminate de otel

Productia valorica pentru produsul D:

Se determina indicele de consum la 1 milion ():

Se determina necesarul de laminate de otel pentru prodctia nenominalizata ():

Necesarul total de laminate otel:

Determinarea necesarului de energie electrica

a)      Determinarea necesarului de energie electrica pentru productie:

pentru produsul B: N_ple = 45000 * 1,5 = 67500 kw

pentru produsele C si D se aplica metoda de calculului direct in functie de volumul productiei si timpul necesar de prelucrare si puterea instalata

produsul C: Nple = 4700 buc. * 10 ore * 5 kw = 235.000 kw

produsul D: Nple = 82000 buc. * 4,5 ore *6 kw = 2214000 kw

necesarul de energie pentru produsele C si D va fi:

se determina necesarul de energie pentru productia nenominalizata:

necesarul total de energie electrica va fi dat de necesarul pentru produsele B, C, D si productia nenominalizata:

Nte = 675000 + 235000 + 2214000 + 820050 = 3336550 kw

b) Determinarea necesarului de energie electrica pentru iluminat (Nei):

Nei = N * P * T *Ks (1+r)

in care;

N - numarul punctelor de iluminat;

P - puterea medie a unui punct de iluminat;

T - timpul de iluminat;

Ks - coeficientul de simultaneitate;

r - procentul de pierderi de energie electrica pe retea

T = 365 - (52 + 6) * 2 * 8 = 4912 ore

Nei = 240 *75 * 4912 * 0,6 (1 + 0,02) = 54111000 W = 54,111 kw

b)      Se determina necesarul total de energie electrica:

Ntotal eng.= Ntprod + Nilum = 3336550 + 54111 = 3390661kw

Determinarea necesarului de scule pentru indeplinirea planului (Ns):

Calculul se efectueaza pentru fiecare produs in parte pe baza relatiei:

in care;

Qp1 - volumul planificat al produsului;

nt - norma de timp unitar de prelucrare cu sculele respective;

tuz - timpul de utilizare al sculei pana la uzura definitiva;

a)      produsul A:

b)      produsul B:

c)      produsele C si D:

Determinarea necesarului de combustibil (Nc)

Calculul se efectueaza conform relatiei:

in care;

V - volumul incaperii care urmeaza a fi incalzit

T - timpul in care sa se asigure incalzirea

nc - norma de consum de combustibil conventional pentru ridicarea temperaturii cu 1⁰C in 24 de ore, a unui volum de 100 m.c.;

ng - diferenta de temperatura care trebuie asigurata seama de temperatura existenta in interior pe perioada de incalzire;

K - coeficientul de transformare al combstibilului ce se va consuma, in combustibil conventional.

In sensul dat:

Deci

Determinarea necesarului de haine si materiale de protectie (Nmp)

Acest calcul se efectueaza in functie de numarul de muncitori si de proportia in care acestia executa anumite lucrari care necesita echipament special.

Numarul de muncitori se determina conform relatiei:

in care;

Qp1, nt - semnificatiile date mai sus

Td - timpul disponibil al unui muncitor, determinat pe baza balantei timpului de lucru, adica:

Td = 365 - (52 + 6 +17 + 1 + 0,5)*8 = 2308 ore

a)      produsul A:

b)      produsul B:

c)      produsul C:

d)      produsul D:

e)      Necesarul total: Nc costume = 169 +175 +21 + 160 = 525 buc.

f)        Necesarul de sorturi piele Nsp = 175/15 = 12 buc.

g)      Necesarul de ecrane de protectie: Nep = 175/15 = 12 buc.

Planificarea stocurilor de materii prime de la sfarsitul perioadei

Se calculeaza conform metodologiei de planificare a stocului de siguranta avand la baza relatia cunoscuta:

in care;

- devierea medie (in zile);

- consumul mediu zilnic (unitati fizice)

Pentru materiile prime aprovizionate direct de la furnizori, vor fi datele tabelului 3.20.

Tab.nr3.20.

Problema complexa nr.3.3

Planul de productie al intreprinderii "I", producatoare de constructii, include realizarea produselor A, B si C. In cantitatile si normele de consum precizate in tabelul nr.3.23.

Pentru indeplinirea sarcinii de productie, unitatea urmeaza sa-si asigure integral baza materiala atat ca volum cat si ca structura (formata din materiile prime m1, m2 si m3). In acest sens, actiunea va incepe cu elaborarea planului de aprovizionare cand se va avea in vedere atat necesarul de aprovizionat de la tertii furnizori cat si resturile de materiale ce vor rezulta din procesele de prelucrare si reintroduse in circuitul intern de fabricatie, ca materiale refolosibile intr-o anumita proportie posibila, dupa caz, sau integral, acoperind o parte din necesarul total.

Sarcinile de productie pentru anul de plan

Tabel nr.3.23.

In faza de elaborare a planului de aprovizionare tehnico-materiala, compartimentul de specialitate, va trebui sa-si procure si alte date pe langa cele din tabelul nr.3.23 cu deosebire referitoare la: situatia stocurilor din depozite, sarcinile de productie pe anul curent ce urmeaza a se mai realiza; intrarile de materii prime ce se vor realiza conform contractelor pentru aceasta perioada si care sunt in curs de derulare. Datele care evidentiaza situatiile de mai sus se prezinta in tabelele nr. 3.24 si 3.25.

Tabel nr.3.24

Tabel nr.3.25

Tabel nr.3.26

Normele de consum luate in calcul pentru anul curent sunt cele din tabelul nr.3.23.

Calculul necesarului de aprovizionat implica determinarea si a stocului normat de productie pe elemente si total, pentru care au fost determinate intervalele medii intre doua aprovizionari si devierile medii conform metodologiei in vigoare aprobata prin HCM 32/1978, rezultand:

pentru materia prima m1: Tm1 = 31 zile; D1 = 5 zile

pentru materia prima m2: Tm2 = 31 zile D2 = 13 zile

pentru materia prima m3: Tm3 = 67 zile; D3 = 12 zile

Rezolvare

Etapele de calcul sunt urmatoarele:

1. Determinarea necesarului aferent productiei planificate (Npl): Pentru materiile prime m1, m2 si m3 determinarea are la baza metoda de calcul direct careia ii sunt specifice relatiile:

sau,

in care;

Qpl - volumul planificat al productiei;

ncij - norma de consum de materie prima pentru produsul j

j - sortimentele de produse finite, j = 1,2,3,...n

Calculul concret este desfasurat in cadrul tabelului nr.3.27, in cadrul caruia s-a avut in vedere si o rationalizare a continutului pentru a se asigura totalizarea necesarului pe fiecare materie prima, datele servind in acelasi timp la intocmirea bilanturilor de materiale - instrumente prin care se evidentiaza concret modul de utilizare a fiecarei resurse, forma in care se va regasi dupa folosire (vezi tabelul nr.3.30)

2. Dimensionarea stocului normat de productie (Snp)

In cadrul acestei etape, se calculeaza in primul rand intervalul mediu intre doua livrari si respectiv devierea medie, apoi, pe baza consumului mediu zilnic se stabileste stocul curent, de siguranta si total de productie, in zile si unitati fizice, elaborand pentru aceasta tabelul nr.3.28.

Situatia analitica de calcul a necesarului de materii prime pentru indeplinirea planului pe anul ..

Tabel nr.3.27

Piesa de calcul a stocului normat de productie pentru anul.

Tabel nr.3.28

3) Determinarea necesarului total de materii prime pentru indeplinirea planului (Ntpl), folosind relatia cunoscuta:

Ntpl = Npl + Ssf

in care;

Ssf - stocul de la sfarsitul perioadei de plan, adica Ssf - Snp determinat in tabelul nr.3.28, col.9.

Calculul se desfasoara in cadrul tabelului nr.3.30.

Fisa de calcul a necesarului de aprovizionat de materii prime pentru anul ...

Tabel nr.3.30

Se preiau din tabelul nr.3.27 col.5

Se preiau din tabelul nr.3.28 col.9

Se preiau din tabelul nr.3.32 col.5

Se preiau din tabelul nr.3.33 col.9

Calculul stocului preliminat de la inceputul anului de plan.

Acest calcul se efectueaza folosind relatia:

Spi = Sex + I - C₀   

in care;

Sex - cantitati de materie prima existente in stoc la data elaborarii planului

I - intrarile de materii prime pana la finele anului curent

C₀ - consum efectiv de materii prime pana la finele anului curent conform planului ramas de realizat.

Stocul preliminat este determinat in cadrul tabelului nr.3.32 folosind datele din tabelele nr.3.24, 3.25, 3.26, 3.31.

Pentru determinarea consumului efectiv de materie prima pentru anul in curs (C₀ ) se utilizeaza relatia:

C₀ = (Qor * ne) + (Qon + nc) + (Qos * nc)

in care;

Qor, Qon, Qos - sarcini fizice de productie pe anul curent, normale (n), restanta (r) , suplimentare (s)

nc - norma de consum de materii prime

Cantitatile din materii prime ce se vor consuma pana la finele anului in curs

Tab.nr3.31

Stocul preliminat de materii prime de la inceputul anului de plan

Se preia din tabelul nr.3.24 , col.3

Se preia din tabelul nr.3.24, col. 6

Se preia din tabelul nr. 3.31, col. 11

Stabilirea cantitatilor de materiale refolosibile obtinuta din prelucrarea materiilor prime noi sau din dezmembrari de utilaje, instalatii si masini care se vor reintroduce efectiv in circuitul economic intern al unitatii

In problema data, materialele refolosibile se refera numai la acele rezultate din prelucrarea materiilor prime noi, pentru care se evidentiaza exact destinatiile de consum, utilare, regasirea fiecarei parti din materia prima supusa prelucrarii. Forma de regasire sau destinatia de utilizare a materiei prime se stabileste pe baza analizei de continut a structurii materialelor refolosibile si eventual a pierderilor din procesele de transport-depozitare-prelucrare tehnologica. In cazul dat, se apreciaza ca numai o parte din resturile de materii prime din procesul de prelucrare vor putea fi reintroduse in circuitul economic intern, datele fiind redate in tabelul nr.3.33 (care se prezinta si ca un model simplificat de bilant material)

Cantitatea totala de materiale refolosibile s-a determinat cu ajutorul relatiei

M = Np1 - Nr

in care;

Np1 - necesar de materii prime pentru prelucrare

Nn - necesar de materii prime pentru consum util

In cadrul bilanturilor de materiale elaborate cu ajutorul calculatorului electronic s-au detaliat destinatiile de utilizare a resturilor materiale in raport cu posibilitatile reale ce se pot inregistra in practica pe linia valorificarii lor. Folosirea acestor relatii permite determinarea necesarului de aprovizionat in prima etapa urmand ca la inceputul anului asa cum s-a mentionat, in functie de stocurile reale, ce se stabilesc pe baza de inventar, sa se corecteze indicatorul respectiv cu Si. Pana la acest moment intervine insa procesul de analiza a incadrarii necesarului de aprovizionat in cotele alocate prin balantele materiale. BILANT MATERIAL elaborat pentru anul.. Tabel nr.3.33 Se elaboreaza programe speciale de recuperare si de reintroducere in circuitul economic a materialelor refolosibile prin care se precizeaza si destinatia de utilizare sau forma de regasire a restului de material.

Determinarea necesarului de aprovizionat in etapa a-I-a

Calculul se efectueaza asemanator tabelului nr.. Folosind relatiile:

A = Npl + Ssf - (Spi + Bi), sau A = Ntpl - (Spi + Bi)