Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
Vitamina A


Vitamina A




Vitamina A

Vitamina A, poarta denumirea de axeroftol, pentru ca este utilizata impotriva xeroftalmiei (uscarea corneei , de la xeros=uscat si ophtalmos=ochi), vitamina anti antikeratomalacica (distrugerea corneei), vitamina cresterii sau antiinfectioasa pentru ca asigura integritatea tegumentelor si mucoaselor impiedicind patrunderea agentilor infectiosi in organism.

Este o vitamina solubila in grasimi, antioxidanta, importanta in vedere si cresterea oaselor. Apartine familiei de compusi chimici numita retinoizi. Poate fi stocata in corpul uman si de aceea nu necesita doza zilnica.



Se cunosc mai multe vitamine A: vitamina A1 ( retinol), vitamina A2, monovitamina A, precum si produsele lor de dehidrogenare,oxidare si deshidatrare.

Spre deosebire de retinol, carotenul nu este sensibil la lumina, fiind in schimb sensibil la uscaciune, motiv pentru care se impune pastrarea, in fructe si in legume, a gradului de umiditate avut in perioada recoltarii.

Eficienta vitaminei A sporeste cand este asociata cu vitaminele din grupul B, cu vitaminele C, D, E si colina, precum si cu un aport corespunzator de calciu, fosfor si zinc.

1. Istoric

Inca din Egiptul Antic s-a observat ca ficatul animal introdus in alimentatia bolnavilor cu deficit de vedere pe timp de noapte are efect curativ. Se cunoaste astazi ca aceasta afectiune este determinata de carenta de vitamina A.

La inceputul anilor 1900 s-au facut mai multe studii deprivationale, ceea ce a permis descoperirea vitaminelor. Initial, lipidele din uleiul de peste s-au folosit in tratamentul rahitismului la sobolani, nutrientul liposolubil fiind denumit vitamina anti-rahitica A. Insa, ceea ce astazi numim vitamina A nu este ceea ce s-a descoperit in 1900. Vitamina anti-rahitica este vitamina D, iar vitamina A grupeaza in mod generic retinoizi si caroteni.

Vitamina A a fost descoperita la inceputul secolului trecut, independent, de catre 2 echipe de cercetatori: pe de o parte, Elmer V. McCollum si M. Davis de la Universitatea din Wisconsin intre 1912 si 1914, si pe de alta parte alti doi cercetatori de la Yale, Thomas Osborne si Lafayette Mendel in 1913. Ultimii au descoperit ca in unt exista un nutrient liposolubil, ulterior recunoscut drept vitamina A.

Vitamina A a fost pentru prima data sintetizata in 1947 si a fost botezata cu prima litera a alfabetului.

Vitamina A este un termen generic pentru o serie de compusi inruditi. Retinolul (un  alcool) si retinalul (o aldehida) sunt formele active ale vitaminei A. Retinolul poate fi convertit in organism la acid retinoic, substanta cu rol in controlul expresiei unor gene. Retinolul, retinalul si acidul retinoic fac parte din grupa retinoizilor. Beta-carotenul, dar si alti caroteni (alfa-carotenul, gama-carotenul si beta-criptoxantina) pot fi convertiti in organism la retinol, fiind cunoscuti drept precursori ai vitaminei A (provitamina A). In natura exista sute de caroteni, insa doar 10% dintre acestia fac parte din grupul mai sus-mentionat.

Structura chimica. Multi izomeri geometrici diferiti ai retinolului, retinalului si acidului retinoic pot aparea ca rezultat al configuratiei trans sau cis a celor patru legaturi duble gasite in catena laterala. Izomerii cis sunt mai putin stabili si se pot usor converti in configuratia toti-trans (cum se observa in structura toti-trans-retinol de alaturi). In orice caz, unii izomeri cis sunt gasiti in stare naturala si detin functii esentiale. De exemplu, izomerul 11-cis-retinal este cromoforul rodopsinei, molecula fotoreceptoare vertebrata. Rodopsina este formata prin legarea covalenta printr-o baza Schiff a 11-cis-retinal de proteina opsina (fie opsina cu bastonas, fie opsina cu con albastra, rosie sau verde). Procesul vederii se bazeaza pe izomerizarea indusa de lumina a cromoforului din 11-cis in toti-trans, rezultand o schimbare a fotoreceptorului moleculei. Unul dintre primele semne ale deficientei de vitamina A este orbirea de noapte, urmata de acuitate vizuala scazuta.

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/09/Retinol.png/275px-Retinol.png

Asa cum se poate observa din structura, retinolul este derivat din izopren si are ca grupa functionala un hidroxil. Prima sinteza completa a acestui compus a fost gasita de David Adrian van Dorp si Jozef Ferdinand Arens in 1947.

George Wald a castigat in 1967 Premiul Nobel pentru Fiziologie si Medicina pentru munca sa cu pigmentii retinei (numiti si pigmenti vizuali), care a dus la intelegerea rolului vitaminei A in vedere.

Functii in organism. Cel mai cunoscut rol al retinolului e in procesul vederii, el alcatuind impreuna cu opsina pigmetii sensibili din conuri si bastonase este aceea ca ajuta la producerea rodopsinei, pigmentul care ne ajuta sa vedem in intuneric pentru acest lucru aceasta fiind numita si "vitamina vederii".

De asemenea previne tulburarile de vedere,  incluzand adaptare dificila la vederea de noapte (orbire nocturna).

Vitamina A este apreciata si pentru actiunea ei asupra pielii, unghiilor si dintilor. Este un antioxidant puternic care ataca radicalii liberi, protejand celulele impotriva imbatranirii premature. De asemenea, vitamina A este esentiala pentru pastrarea intacta a tesutului epitelial ca o bariera fizica impotriva infectiilor; este implicata si in mentinerea limfocitelor si celulelor T sanatoase.

Surse. Retinoizii se gasesc in general in surse alimentare animale: carne, organe (ficat, rinichi) lapte integral, oua. In special ficatul este bogat in vitamina A, fiind si locul de depozitare in cazul excesului de vitamina A. Carotenii se gasesc in plante, in legumele si fructele de culoare orange si legumele si fructele cu frunze verzi: caise, piersici, papaya, mango, pepene galben, dovleac, morcovi, cartofi dulci, spanac, sparanghel, rosii, varza creata.





surse vegetale de vitamina Asurse animale de vitamina A

Lipsa indelungata a vitaminei A determina, afectarea corneei in diferite grade de severitate: pete Bitot (pete cenusii, triunghiulare, ovale sau neregulate), ochi uscati, ulcere corneene, cicatrici corneene cu degenerare corneena (afectiune cunoscuta sub numele de xeroftalmie, cu orbire secundara); hiperkeratoza foliculara (depunerea de keratina la nivelul radacinii firului de par, cu blocarea functiei normale a foliculilor pilosi); functionarea inadecvata a sistemului reproducator (tulburari ale proceselor de spermatogeneza si ovulatie).

Doza zilnica. Ultimele recomandari in domeniu se bazeaza pe nevoile organismului, astfel incat nivelul de vitamina A stocata sa permita o functionare normala a sistemului imun, sistemului reproducator, vederii si exprimarii genelor.
Exista mai multe modalitati de exprimare a cantitatii de vitamina A dintr-un produs, a necesarului de vitamina A sau a activitatii vitaminei A: unitati internationale (UI), micrograme (mcg) sau echivalent de retinol (ER), toate masuratorile avand in general punct de referinta retinolul. Ultima masuratoare este mai fidela in ceea ce priveste diferentele existente intre absorbtia retinolului si al carotenilor.
1 mcg Retinol = 3,3 UI vitamina A sau 10 UI beta-caroten
1 ER = 1 mcg Retinol sau 6 mcg beta-caroten sau 12 mcg de alti caroteni

In urmatorul tabel sunt prezentate dozele necesare de vitamina A in functie de varsta:

Perioada de viata

Varsta

 mcg/zi (UI/zi)

Sugari

0 - 6 luni

 400 (1333 UI)

Copii

7 - 12 luni

 500 (1667 UI)

Copii

1 - 3 ani

300 (1000 UI)

Copii

4 - 8 ani

400 (1333 UI)

Copii

9 - 13 ani

 600 (2000 UI)

 Adolescenti

 14 - 18 ani

Barbati 900 (3000 UI)
Femei 700 (2333 UI)

 Adulti

 Peste 19 ani

Barbati 900 (3000 UI)
Femei 700 (2333 UI)

 Sarcina




 Sub 18 ani

750 (2500 UI)

Sarcina

Peste 18 ani

770 (2567 UI)

Alaptat

Sub 18 ani

1,200 (4000 UI)

Alaptat

Peste 18 ani

1,300 (4333 UI)

Carenta de vitamina A este o problema de sanatate publica in tarile din Africa sub-sahariana si din Sud-Estul Asiei, afectand in general copii si femeile insarcinate. Conform rapoartelor OMS, aproximativ 250.000 -500.000 de copii din aceste tari orbesc anual din cauza deficitului de vitamina A, afectiunile grave si mortalitatea prin infectii respiratorii fiind ridicata.

Supradozare. Hipervitaminoza A apare fie printr-o ingestie crescuta de alimente care furnizeaza vitamina A preformata (retinoizi, nu caroteni), fie printr-o administrare indelungata a suplimentelor de vitamina A in doza mare. Carotenemia este ingestia crescuta a precursorilor de vitamina A, adica a carotenilor si se manifesta prin colorarea pielii in galben-portocaliu, mai evidenta la nivelul palmelor si talpilor.

Hipervitaminoza A este insa rara . Manifestarile intoxicatiei acute cu vitamina A apar intr-o zi sau cateva zile si includ dureri de cap, greata, varsaturi, uscarea si descuamarea pielii, iar la copii cresterea presiunii intracraniene cu bombarea fontanelelor. Doza toxica acuta este 25 000 UI

Manifestarile intoxicatiei cronice cu vitamina A sunt rezultatul unui consum indelungat de vitamina A, corespunzator unor doze de 10 ori mai mari decat doza zilnic recomandata        (peste 25 000 UI/zi sau 4000 UI/kgcorp/zi), timp de 6 - 15 luni. Toxicitatea cronica afecteaza pielea, membranele mucoase, sistemul musculo-scheletal si nervos. Manifestarile includ: caderea parului,  descuamare tegumentara (mai ales la nivelul palmelor si talpilor), eritem (roseata) cutanat, prurit (senzatie de mancarime), conjunctivite, eczeme, uscaciunea membranelor mucoase, fisurarea buzelor, sangerari nazale, tulburari menstruale, dureri musculare si articulare, dureri osoase, in special la nivelul oaselor lungi (exacerbate de efort), dureri de cap, tulburari vizuale, anemie, inapetenta, pierdere in greutate, oboseala, insomnie, iritabilitate.

La copii apare bombarea fontanelor, si s-au descris cazuri de inchidere prematura a cartilajelor de crestere.

La examenul fizic se pot gasi: marirea de volum a splinei si ficatului (hepatosplenomegalie), lichid la nivelul cavitatii abdominale (ascita), edem papilar (la nivelul fundului de ochi), artrita migratorie (inflamatia articulatiilor).
Cercetari recente arata ca nivelele crescute de vitamina A pot stimula resorbtia osoasa cu dezvoltarea osteoporozei.

Vitamina A administrata in doze mai mari de 10 000 UI/zi mai ales in primele 8 saptamani de sarcina este teratogenica (determina malformatii fetale, in special faciale, cardiace, ale timusului si ale sistemului nervos).

Interactiuni. Consumul cronic de alcool determina scaderea rezervelor de retinol din ficat. In plus. consumul cronic de alcool amplifica toxicitatea retinolului.

Contraceptivele orale pe baza de estrogen si progesteron stimuleaza sinteza proteinei transportatoare a vitaminei A in organism si implicit "exportul" vitaminei A catre restul organismului. Medicamentele de tipul colestiraminei si colestipolului, care sechestreaza acizii biliari, scad absorbtia intestinala a vitaminei A prin neformarea miceliilor (grasimilor) necesare procesului de absorbtie al lipidelor.

Folosirea indelungata a laxativelor pe baza de uleiuri minerale determina malabsorbtia grasimilor. Tratamentul anticoagulant poate fi mai putin eficient in conditiile in care suplimentele de vitamina A se folosesc.
Dintre antibiotice, neomicina administrata oral mai mult de 10 zile poate afecta absorbtia intestinala a vitaminei A.

Plantele medicinale care contin vitamina A:
-alge marine si alge brune, anason, fragi de camp si de padure (fructe), dud negru (fructe), maces (fructe), mur (fructe);
-frunzele urmatoarelor plante: ciubotica-cucului, dud alb si negru, nalba mare, nopticioasa, patlagina, plamanarica, trifoiste, urzica;
-radacina urmatoarelor plante: ginseng spinos, urzica;
-semintele de schinduf si talpa-gastei.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Medicina




TABAGISMUL
COROANA PARTIALA
GUTA
PATOLOGIE VENOASA
Boli ale uterului gravid II
ISONIAZIDUM
Retina : traductor foto-chemo-electric
ALOPECIA
Metaplazia
LUCRARE DE LICENTA MEDICINA DENTARA - IMPLANTOLOGIE-GNATOLOGIE-ESTETICA DENTO SOMATO FACIALA - "REABILITAREA OCLUZIEI IN IMPLANTOLOGIA ORALA"