Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
» TUBERCULOZA (TBC) - Anatomia patologica a tuberculozei


TUBERCULOZA (TBC) - Anatomia patologica a tuberculozei




TUBERCULOZA (TBC)

Etiologie

Mycobacterium tuberculosis (bacil Koch)

- bacil aerob, Gram pozitiv

- responsabil pentru majoritatea cazurilor de TBC

- localizari variate ale bolii

- rezervor: indivizii cu tuberculoza activa

Mycobacterium bovis

- rar

- leziuni orofaringiene si intestinale

- sursa: lapte contaminat -  de la vaci cu tuberculoza

       

Epidemiologie

Date ale OMS: 2 miliarde de indivizi cu infectie latenta; 2 milioane decese/an

                          a doua cauza de deces prin boala infectioasa, dupa infectia cu HIV

                          peste 50 de milioane de indivizi: infectie dubla: M. tuberculosis  si HIV



Calea de infectie (pentru BK):

- calea respiratorie: cea mai frecventa, avand drept consecinta producerea TBC pulmonare

            calea directa, prin picaturile lui Pflugge

            calea indirecta, prin particule de praf contaminate cu BK (bacilul persista in mediu uscat)

- calea transplacentara

- calea cutanata

- calea sanguina 

Factori de risc:

- status socioeconomic scazut (batrani, saraci, conditii de viata mizere)

- boli cronice: SIDA, diabet zaharat, limfom Hodgkin, boli pulmonare cronice (silicoza), insuficienta renala cronica

- alcoolismul

- malnutrutia

- factori profesionali: mineri

- consumatori de droguri

- imunosupresia

Imunitatea

- reactie de hipersensibilitate de tip intarziat fata de antigenele M. tuberculosis, care poate fi detectata prin testul cutanat la tuberculina (intradermoreactia Mantoux) 

 

Patogeneza

- patogeneza tuberculozei la individul neexpus anterior la BK depinde de dezvoltarea imunitatii mediate celular, care confera rezistenta fata de bacterie si determina dezvoltarea hipersensibilitatii fata de antigenele BK

- modificarile anatomopatologice sunt rezultatul acestei hipersensibilitati; celulele efectoare care mediaza imunitatea mediaza in acelasi timp hipersensibilitatea si distructia tisulara, iar aparitia hipersensibilitatii semnalizeaza achizitionarea imunitatii fata de microorganism.

Secventa patogenezei infectiei tuberculoase la individul neexpus anterior contactului cu BK

I. In primele trei saptamani dupa infectie:

·         Inflamatie acuta cu prezenta de polimorfonucleare neutrofile (PMN)

·         Infiltrare masiva cu macrofage: care sunt sunt principalele celule infectate cu bacili.

·         Bacilii patrund in macrofagele neactivate prin endocitoza  si se multiplica in interiorul fagozomilor. Bacteriile blocheaza fuziunea fagozomilor cu lizozomii, astfel ca nu pot fi ucise, iar proliferarea lor are loc necontrolat. Din macrofagele infectate, bacilii disemineaza in spatiile aeriene sau in diferite sedii, inclusiv in limfoganglioni.

II. Dupa aproximativ 3 saptamani de la infectie: se instaleaza imunitatea mediata celular - de catre limfocitele T helper 1 (TH1) sensibilizate de antigenele mycobacteriilor ajunse in limfoganglioni. Aceasta etapa coincide cu pozitivarea testului la tuberculina.

·         Limfocitele TH1 (CD4+) produc γ-interferon, care activeaza macrofagele.

Macrofagele activate:

            devin capabile sa ucida bacteriile (proprietati bactericide)

            produc TNF: - recruteaza monocitele ce se vor transforma in celule epitelioide si celule gigante multinucleate (formarea granuloamelor)

                                  - participa la formarea necrozei cazeoase (alaturi de enzimele lizozomale)                                    

·         Limfocitele T supresoare CD8+ lizeaza macrofagele activate.

! In aria de necroza bacilii sunt in numar redus si nu se pot multiplica (infectia este controlata). Granuloame adiacente fuzioneaza, constituind leziuni progresiv mai mari. Mycobacteriile supravietuiesc in celulele granulomului.

Concluzie: imunitatea fata de M. tuberculosis este mediata de limfocitele TH1, care confera macrofagelor capacitatea de a ucide bateriile. Raspunsul imun este insotit de distructie tisulara. Reactivarea infectiei sau expunerea la o noua infectie cu bacili a unui individ anterior sensibilizat determina o mobilizare rapida a reactiei de aparare si a unei necroze tisulare extinse. Deoarece hipersensiblitatea si rezistenta apar in paralel, pierderea hipersensibilitatii (reactie negativa la tuberculina a unui individ cu pozitivitate anterioara) tradeaza o scadere a rezistentei fata de BK.

Anatomia patologica a tuberculozei

 

1. Leziuni exsudative

- leziunile initiale

- expresia unei hipersensibilitati de grad inalt

a) Plamani

     - pneumonie si bronhopneumonie

     - in alveole - exsudat serofibrinos

                          PMN neutrofile

                          un mare numar de bacili

     - modalitati de evolutie: cazeificare

                                            disparitie

b) Meninge

- meningita TBC

2. Leziuni proliferative: constituie granulomul (foliculul) tuberculos, denumit si tubercul

·   Tuberculul (foliculul) dur

        - etapa initiala a granulomului

        - microscopie:

            - celule epitelioide - situate central (macrofage mari, grupate, cu limite indistincte, cu citoplasma                                                 eozionfila abundenta, nucleu palid, alungit, incizat, nucleol vizibil);

      - celule gigante multinucleate Langhans: mari, cu citoplasma abundenta si numerosi nuclei dispusi                                               la periferia celulei, sub forma de inel sau de potcoava;

      - coroana de limfocite – la periferia granulomului

        - diagnostic  diferential: in aceasta etapa leziunea seamana cu granuloamele intalnite in alte boli (de exemplu sarcoidoza), de aceea  se mai numeste granulom tuberculoid.

·   Tuberculul (foliculul) moale

        - microscopie:

             - necroza de cazeificare - situata central (debut in conglomeratul de celule epitelioide din faza                                                            initiala a leziunii)

                                                  - necroza eozinofila, granulara, completa (initial poate contine resturi                                                                                     nucleare, dar in timp devine totala, fara a pastra schite ale structurilor                                                                        preexistente – vase, bronsii etc.)

            - celule epitelioide – la periferia necrozei

            - celule gigante multinucleate Langhans

            - coroana de limfocite - la periferie

        - diagnostic de certitudine: desi aspectul descris este foarte sugestiv pentru tuberculoza - granulom tuberculos -, diagnosticul de certitudine se poate stabili doar prin demonstrarea prezentei bacilului la nivelul leziunii (in aria de necroza sau in citoplasma celulelor epitelioide ori, mai frecvent, Langhans), prin coloratii speciale (Zeehl- Neelsen).

     - macroscopie: necroza cazeoasa (de cazeificare) se prezinta sub forma unui material alb-cenusiu, cu o nuanta galbuie, cu o consistenta pastoasa, grunjoasa, cu aspect branzos.

Clasificarea tuberculozei

     - Tuberculoza primara

     - Tuberculoza secundara

TUBERCULOZA PULMONARA PRIMARA

Definitie: tuberculoza dezvoltata in urma primului contact al individului cu mycobacterium tuberculosis. De regula, survine in copilarie.

Calea de infectie

     - directa (picaturile lui Pflügge)

     - indirecta

Anatomie patologica

Leziunea initiala este afectul primar tuberculos sau focarul Ghon

     - localizare: in regiuni pulmonare bine ventilate: mai frecvent in plamanul drept (bronsie cu un traiect aproape vertical, favorizeaza aspirarea bacililor), in regiunea inferioara a lobului superior sau superioara a lobului inferior, subpleural. Leziunea este, cel mai adesea, unica.

     - secventa microscopica:

            - la debut, reactie exsudativa minima si tranzitorie cu PMN neutrofile, BK

            - dupa 2 zile: macrofage; acestea fagociteaza bacilii, care nu pot fi distrusi. Dupa cateva zile de multiplicare intra- si extracelulara, bacilii migreaza pasiv, prin limfatice, spre limfoganglionii hilari. Trecerea BK prin limfatice determina o limfangita.

            - dupa cateva zile: formarea conglomeratelor de celule epitelioide

            - dupa 15 zile: - constituirea foliculului dur (celule epitelioide, formarea celulelor gigante                                                    multinucleate Langhans, delimitarea leziunii prin limfocite T)

            - la 3 saptamani: - constituirea granulomului propriu-zis (aparitia necrozei de cazeificare)                                                                        

                                       - proliferarea de fibroblaste la periferie

                                       -  numar redus de bacili in zona de necroza

                                       - persistenta bacililor in celulele granulomului

                                       - fuzionarea granuloamelor adiacente, determinand cresterea lenta a dimensiunilor                                               leziunii

    - macroscopie:

            - dimensiuni: focarul Ghon  este un nodul de dimensiuni mici: cativa mm in stadiul initial – 2 cm in                                                    faza de tubercul moale

            - culoare: roz, in etapa exsudativa, alba-cenusie in fata de cazeificare

Leziuni similare se produc in limfoganglionii hilari, ca urmare a drenarii bacililor: limfadenita. La acest nivel se observa aceleasi granuloame, dar adesea mult mai voluminoase. 

Ansamblul focar Ghon + limfangita + limfadenita constituie complexul Ghon sau complexul primar (leziunile din primoinfectia tuberculoasa sau tuberculoza pulmonara primara propriu-zisa).

Evolutia tuberculozei primare:

1. Vindecare: survine in marea majoritate a cazurilor  (peste 90%)

- modalitati: - resorbtia completa a leziunii (tuberculoza infraclinica)            

                    - formarea unui strat fibros in jurul granulomului si calcificarea distrofica a necrozei (survine             la 12-16 luni dupa primoinfectie). Bacilii raman izolati in cicatricea fibrocalcara.   

! Vindecarea prin cicatrice survine atat in leziunea pulmonara, cat si in limfoganglioni. Leziunile fibrocalcare pot fi identificate pe imaginile radiologice (ex.: CH - calcificari hilare; complex Ranke -  calcificari in parenchim si in ganglioni).

2. Tuberculoza progresiva (evolutiva)

- modalitate de evolutie in conditiile unei imunitati naturale reduse (tari subdezvoltate)

- diseminarea bacililor pe diferite cai:

a. extindere  directa

            - leziunea locala creste treptat, cuprinzand teritorii mai extinse

            - materialul cazeos se poate elimina - pe cale bronsica, lasand in urma o cavitate ® caverna precoce

                                                                      - in cavitatea pleurala ® empiem tuberculos

b. diseminare pe cale bronsica: aspirarea cazeumului incarcat cu bacili in caile respiratorii

     - mecanisme: lichefierea materialului cazeos pulmonar

aderenta unui limfoganglion hilar, care se cazeifica si isi elimina materialul necrotic intr-o       bronsie

     - efecte: bronhopneumonie tbc

                   pneumonie tbc

c. diseminare pe cale limfatica → limfadenita tuberculoasa

            cea mai frecventa forma de tbc extrapulmonara

            primii sunt interesati limfoganglionii hilari, apoi cei mediastinali si, ulterior, cei cervicali profunzi (scrofuloza)

d.  diseminarea hematogena 

     tuberculoza miliara

            - macroscopie

            - microscopie

     localizari: ficat, mo, splina, sr, meninge, rinichi, trompe, epididim           

TUBERCULOZA SECUNDARA

Mecanisme:

     - Reactivare

     - Reinfectie

Debut

Apical: la 1-cm fata de pleura (infraclavicular) - focar Assmann

 explicatie: teritoriu in care tensiunea oxigenului este cea mai ridicata, astfel incat bacilii, ajunsi in cursul diseminarii hematogene din primoinfectie, pot sa supravietuiasca

 macroscopie

 < 3 cm

 cazeificare minima

 nu comunica cu o bronsie sau bronsiola

 microscopie – granulom - necroza minima

                           fibroblaste

Evolutia TBC secundare

1. Vindecare

delimitare – cicatrice fibrocalcara  - aderenta cu pleura→ retractie

se poate asocia cu o arie de emfizem

2. Tuberculoza pulmonara progresiva:

Erodarea unei bronsiole – drenare – cavitate (caverna)

     - importanta: creste tensiunea O2 ® proliferare crescuta a b.

     - dispersare prin aspiratie ® focare minuscule

                 M - cativa mm, albe-cenusii, forma de trifoi

                  m - granuloame – centrate de bronsiole terminale

     - vindecare prin fibroza sau ® pneumonie confluenta

Diseminare spre alte zone -  procesul se reia.

!! Tuberculoza secundara se caracterizeaza prin forme combinate de leziuni (existenta concomitenta a ariilor de cazeificare, fibrozei si a cavernelor):

- tbc fibrocazeocavitara

- tbc fibrocazeoasa

- tbc fibrocavitara etc.

 

 Caverna

     - recenta: - pereti

                     - continut

     - veche:   - pereti

                     - traversata de tesut conjunctiv, vase (trombozate, anevrisme Rassmussen) ® hemoptizii

Tuberculomul

- leziune nodulara pseudotumorala (la examenul radiologic, ecografic), reziduala

- dimensiuni: 2-5 cm

- delimitat de un strat gros de tesut fibros

- contine cazeum deshidratat, calcificat, cu aspect laminat

- in interior: bacili dormanti (zeci de ani)

- sursa posibila de diseminare ulterioara

- localizari frecvente: plaman, cerebel, rinichi  

Tuberculoza “areactiva”

- la indivizi imunodeprimati: SIDA, limfoame (mai ales Hodgkin), leucemii, DZ dezechilibrat, imunosupresoare

Forme:

- tuberculoza miliara:  stare generala alterata 

                                                fara imagini radiologice decelabile

                                                diagnostic adesea postmortem 

                                                microscopic: granuloame necrozante, cu putine celule inflamatorii

                                                                      numerosi bacili (Coloratia Ziehl-Neelsen) 

- pneumonia tuberculoasa: leziuni difuze, masive

                                           granuloame slab constituite sau absente

Complicatiile tuberculozei:

Pulmonare

     - carcinom – adenocarcinom (pe fondul cicatricii), carcinom scuamos (pe fondul metaplaziei scuamoase a epiteliului de tapet al cavernei)

     - suprainfectii bacteriene ® abcese

     - colonizare fungica ® aspergillom

     - pneumonie, bronhopneumonie

     - pleurezie: - fibrinoasa ® obliterarea cavitatii (organizare)

                       - empiem tbc (cazeum partial lichefiat)

Extrapulmonare

     - implantare: mucoasa cailor respiratorii

                            mucoasa bucala si intestin

     - diseminare hematogena ® tuberculoza miliara

     - amiloidoza

MYCOBACTERII ATIPICE

Raspandire - sol, apa, praf, animale

Patogenitate - redusa, majoritatea produc infectii oportuniste

Histopatologie

     - granuloame

     - leziuni nodulare cu celule xantomatoase

     - inflamatii purulente sau necrozante

Complexul M. avium- intracellulare

     - evolutie: la persoane imunocompetente

                     la pacientii HIV +

                        - diseminare extinsa in SFM

                        - limfadenopatie, hepatosplenomegalie

                        - macrofage pline cu Mycobacterii

                        - nu granuloame

SIFILISUL

Etiologie: Treponema pallidum

–    Evidentiere

•    exsudat – iluminare pe camp intunecat

•    sectiuni de tesuturi – impregnari argentice, ihc, imunofluorescenta

–    Diagnostic de laborator

•    teste serologice

Clasificare:

Sifilis dobandit: primar, secundar, tertiar

Sifilis congenital

SIFILISUL DOBANDIT

1. Sifilisul primar

Manifestari:

•         sancrul dur

–        3-4 saptamani de la contactul infectant

–        localizare

•         genitala (90%)

–        barbati                        

–        femei

•         extragenitala (10%)

–        clinic/macroscopic

•         nodul solitar, mic (1 cm ® cativa cm)

•         inaparent (50%-femei; 30%-barbati)

–        microscopie: endarterita obliteranta (vasele mici), periarterita

–        evolutie: vindecare, cu sau fara tratament

•         limfoganglioni

–        inghinali, submentonieri

–        clinic – mariti, fermi, nedurerosi

–        microscopie

2. Sifilisul secundar

•         dupa 2-10 sapt. de la infectie

•         leziuni cutaneo-mucoase

Cutanate: bilaterale, simetrice

–        macule (rozeole): 5 -10 mm, trunchi, extremitati sup. 

•         roz-brune (~ culoarea pielii)

–        papule (dupa zile, sapt.):

•         palme, plante: rosii, 3-10 mm, necrotice

•         sifilide foliculare → alopecie focala, difuza

–        pustule, scuame, vezicule, ulceratii

–        condiloame late: zone umede

                                  jonctiuni cutaneo- mucoase

•         papule, placi  rosii brune, 2-3 cm

Mucoase

•         placi mucoase: eroziuni superficiale cenusii-argintii, circulare → traiect serpiginos, nedureroase

•         palat, faringe, laringe, vulva, vagin, gland, anus, rect

–        Microscopie

•         endarterita obliteranta

•         infiltrat perivascular limfoplasmocitar

•         Limfadenopatie generalizata

–        micropoliadenopatie-  ggl. epitrohleari, cervicali posteriori

–        microscopie: Pl ± granuloame epitelioide

•         Semne generale

–        febra, mialgii, artralgii, anemie, GN (complexe imune)

3. Sifilisul tertiar

–        ≈ 1/3 din cazurile netratate

–        latenta: > 5 ani

•         gome - 17%

•         leziuni cardiovasculare - 10%

•         neurosifilis - 8%

•         Leziuni difuze: - tub digestiv (stomac, rect): ingrosare difuza ® perete rigid, fara peristaltism (linita plastica sifilitica)

                                     - aorta: mezaortita sifilitica

•         Gome

–        Dimensiuni  mm ® 10-15  cm

–        Patologie

•         albe-cenusii, cauciucate

•         necroza gomoasa

•         granuloame

•         arteriole cu endarterita obliteranta

•         vindecare cu fibroza

–        Corelatii anatomoclinice

•         piele

•         mucoase: gura, cai respiratorii

•         ficat → hepar lobatum

•         testicul

                                                ® ulceratii

•         oase: ® fracturi (nas „in sa”, perforarea palatului)





Sifilis cardiovascular

–        Aorta

•         mezaortita sifilitica

–        dilatarea inelului si a arcului Ao→ insuf. Ao

–        anevrism sacciform al Ao ascendente

–        interesarea orificiilor coronariene

Neurosifilisul

•         1/3:  asimptomatic

•         sau

–        boala meningovasculara cronica

–        tabes dorsal – mielopatia sifilitica (degenerare lent progresiva a maduvei spinarii)

–        paralizie generala - cortex cerebral

SIFILISUL CONGENITAL

•         cale de transmitere: transplacentara

•         generalitati

–        orice stadiu al bolii (mai frecvent primar, secundar)

–        orice varsta a sarcinii (si sub 20 de sapt.)

–        consecinte: moarte intrauterina sau perinatala (> 25%)

                  prematuritate

                  anomalii                        

–        2/3 din nn vii: asimptomatici la nastere

–        clasificare: sifilis congenital precoce: ≤ 2 ani

                                                       tardiv: > 2 ani

Leziuni incompatibile cu viata

–        placenta sifilitica

–        pneumonia alba

–        ficatul silex

Sifilisul congenital precoce (infantil)

3-7 sapt.

-          rinoree seroasa – f. contagioasa

-          eruptie maculopapuloasa cutanata→ descuamare

-          palme, plante

-          ragade peribucale, perianale

-          placi mucoase

-          hepatita→ icter

-          hepatosplenomegalie- gome

-          limfadenopatie

-          anemie

-          osteocondrita

Sifilisul congenital tardiv

•         Triada Hutchinson

–        cheratita interstitiala

–        dinti Hutchinson

incisivii superiori - forma de tirbuson

                               - incizura centrala

–        surditate- nervul VIII

•         anomalii faciale: bose frontale, nas in sa, mandibula proeminenta

•         molari Moon

•         anomalii osteoarticulare: tibie in iatagan, perforarea palatului, articulatii voluminoase

•         anomalii neurologice: retardare mintala, crize epileptiforme

RINOSCLEROMUL

Etiologie - Klebsiella Rhinoscleromatis; gram -

Epidemiologie: F>B, 10-30 ani, endemic/neendemic

Faze de evolutie

–    initial: rinita banala → atrofica

–    stadiul nodular

–    stadiul sclerozant (fibrotic) → stenoze, deformari

Consecinte

–    obstructie nazala, rinoree, epistaxis

–    anosmie

Extindere

–    nazofaringe, sinusuri nazale,

–    laringe, buza, pielea adiacenta

–    distrugerea osului adiacent-  compresiune

Microscopie

–        initial:

•         metaplazie scuamoasa

•         infiltrat nespecific: PMN→ Li, Pl, tesut de granulatie

–        stadiul nodular:

•         hiperplazie pseudoepiteliomatoasa

•         celule Mikulicz - PAS, Giemsa

•         Pl – corpusculi Russell

–        stadiul sclerozant → fibroza extinsa

ACTINOMICOZA

Etiologie: Actinomyces israelii- anaerob filamentos gram +

Patogeneza: comensal - gura, rar tract digestiv, vagin

                     zone devitalizate

Anatomie patologica

–    Macroscopie

•    debut:  inflamatie acuta supurativa ® cronicizare

•    raspandire prin continuitate - abcese interconectate

•    exteriorizare - fistule multiple („in stropitoare”)

•    “granule de sulf”- 0,1-1 mm

–    Microscopie

•    filamente delicate, ramificate, Gram+, dispuse intr-un material amorf

•    periferia: aspect radiar, filamente cu extremitatea butonata - materialul Splendore-Hoeppli

•    in jur – PMN → Mf spumoase, fibroza

Forme anatomo-clinice

1. A. cervico-faciala

•         gingie si tesuturi moi adiacente – tumefiere ® unghiul mandibulei

•         fistule multiple

•         complicatii: periostite, osteomielite ® distructii osoase (mandibula, vertebre) - interesarea sinusurilor

2. A. toracica

•         aspirare sau penetrarea unei infectii subdiafragmatice

•         abcese (lobii inferiori)

•         complicatii

3. A. abdominala

•         inghitire

•         apendice si colon

•         complicatii

–        extindere prin peretele intestinal

4. A. pelviana

•         sterilet

•         col, trompe, ovare si viscere abdominale adiacente

CANDIDOZA

Etiologie: Candida albicans

•       Saprofit pe piele, cavitate bucala, TGI, vagin

•       Forme

–    levuri– rotunde, diametru 3-4 μm

–    pseudohife

–    hife – septate

•       Identificare: PAS, Argint metenamina (culoare neagra)

Factori favorizanti

candidoza superficiala

–        diabet zaharat

–        antibiotice

–        sarcina

–        profesional

 candidoza cronica mucocutanata

–        AIDS

–        defecte ereditare iatrogene ale imunitatii mediate de celulele T

–        deficiente poliendocrine

candidoza severa diseminata

–        leucemie

–        terapia anticanceroasa

–        imunosupresia dupa transplant

–        introducere directa in sange: catetere i.v., dializa peritoneala, chirurgia cardiaca, droguri


Anatomie patologica

Candidoza superficiala

Teritorii umede si calde® macerare 

•         Piele

•         Unghii

•         Mucoase

–        cavitatea bucala: limba, cheilita

–        esofag, stomac, intestin

–        vulvovaginite

Candidoza invaziva

•         mai frecvent

–        abcese renale multiple

–        endocardite vegetante

•         complicatii mai rare

–        abcese hemoragice pulmonare (“infarctice”)

–        meningite, abcese cerebrale, abcese hepatice, enterite, artrite, osteomielite

ASPERGILOZA

Etiologie

–    aspergillus fumigatus

•    saprofit

•    specia cea mai patogena la om- exemple

•    aspect caracteristic- identificare

Patogeneza

–    Cale aeriana: spori

–    Factori favorizanti: neutropenia, corticoterapia

Forme de boala

–    Aspergiloza pulmonara:

           alergica: aspergiloza bronhopulmonara alergica

           colonizanta: aspergillom

           invaziva: pneumonia necrotizanta cronica

                            aspergiloza invaziva

–    Aspergiloza diseminata: infectie oportunista

           endoftalmita

           endocardita: locul 2 dupa Candida albicans

                                 chirurgia cardiaca

          abcese: miocard, creier, rinichi, splina, oase, tesuturi moi

Anatomie patologica

–        a. bronhopulmonara alergica

            mo: bronsii, bronsiole

                   mucus, Li, Pl, Eo

–        aspergillomul (micetom)

            cavitati

            fara invazie tisulara

            macro

            micro:  ± infiltrat infl. cronic, fibroza

            clinic: hemoptizie

–        aspergiloza invaziva

            pneumonia necrotizanta:

            macro: noduli “tinta”: bine delimitati

                                      cenusii

                                      margini rosii

                         → cavitati

            micro: aspergillus

             ± granuloame ± supurative

            forma invaziva:

          invazia vaselor → hemoragie, infarct

CRIPTOCOCOZA

Etiologie: Cryptococcus neoformans

rezervor principal: dejectiile porumbeilor

aspect: capsula gelatinoasa (polizaharidica)

              ® PAS+, mucicarmin+

Factori favorizanti: corticoterapia, imunodepresia

Manifestari clinice

meningoencefalita – adulti imunocompetenti (rar)

Infectii oportuniste: AIDS, leucemie, limfom, LES, sarcoidoza, transplant

Patogeneza

cale respiratorie

imunocompetenti: leziune pulmonara minima, asimptomatica ®  fibroza

deficiente ale imunitatii celulare - inmultire locala ® diseminare

Anatomie patologica

–        SNC!!  

•         leptomeninge

•         creier: s. cenusie, nc bazali

–        plaman

•         afectare difuza sau focare de consolidare

–        localizari rare

•         piele, ficat, splina, suprarenale, oase

microscopie

imunodeprimati: ± infiltrat inflamator cronic

imunocompetenti: granuloame: Mf, Li, cel. gigante de corp strain

                                 ± PMN

                                 ± arterita

plus ag. etiologic!

PNEUMOCYSTOZA

Etiologie: Pneumocystis jiroveci / carinii

                  oportunist

Forme: intrachistica- chiste: rotunde-ovale

                                                  contin 4-8 sporozoiti

             extrachistica: trofozoiti

Identificare: peretii chistelor: negri: argint metenamina

                                                   rosii: PAS

                     sporozoitii, trofozoitii: Giemsa

                     inglobate intr-o matrice spumoasa, eozinofila, PAS+

Infectia:

cale aeriana

in copilarie (65-100% din copiii de 2-4 ani au Aci anti pneumocystis)

- imunocomptetenti: asimptomatica-  virulenta ↓

- imunodeprimati:

      - deficite imune congenitale, cancere (limfoame, leucemii), transplant, corticoterapie                  

      - HIV+: cea mai frecventa  si cea mai grava infectie oportunista

Forme de boala

pulmonara - pneumonie interstitiala: material spumos, eozinofil in alveole (chiste)

                                                           infiltrat inflamator in septe (interstitial): Pl (redus la imunodeprimati)




extrapulmonara -  rara, la cei cu infectie HIV avansata

TOXOPLASMOZA

Etiologie: Toxoplasma gondii - parazit intracelular

Gazda definitiva: pisica

Incidenta: variatii geografice

Cai de transmitere: orala, parenterala (transplant!), transplacentara

Patogeneza:

ingestia ovochistelor - diseminare in organism - infectarea unei game largi de celule

–    raman definitiv in organism

–    controlul proliferarii: mediat de celule T

Forme anatomoclinice

Toxoplasmoza  dobandita

Imunocompetenti

Limfadenopatie

–        cea mai frecventa manifestare

–        limfoganglionii cervicali posteriori

–        m: - hiperplazie foliculara si paracorticala

–        caracteristic: colectii de celule epitelioide

–        autolimitata

–        ± febra, splenomegalie

Imunodeprimati

–        conditii favorizante

–        localizari particulare

•         creier- encefalita necrotizanta

•         miocard

•         plaman

•         ochi

Toxoplasmoza  congenitala

–        forme severe- tetrada

•         hidrocefalie

•         corioretinita

•         epilepsie

•         calcificari cerebrale

–        forme mai usoare

PATOLOGIE  VIRALA

ISTORIA NATURALA A INFECTIILOR VIRALE

1.Eliminarea virusului din celule

Infectii acute productive

     replicare activa a virusului in celula → eliberare de virusuri noi

–           clinic – boala acuta, adesea febrila

–           epilog – eliminarea virusului in cateva saptamani

2. Lipsa eliminarii virusului

Infectii latente

virusul persista in cantitati foarte mici → nedecelabil prin metodele obisnuite

–           ex.  -    v. herpex simplex  1 ® in celulele ggl. trigemen

              v. varicela- zoster ® in celulele ggl. spinali dorsali

Infectii persistente

–           v. hepatitice, CMV, EBV- de regula asimptomatice

–           v. rujeolic:  ® PESS (panencefalita sclerozanta subacuta)

Infectii progresive lente

–           leucoencefalopatia multifocala progresiva (v. papova – v.JC)

Infectii transformante  ® tumori maligne

PATOLOGIA INFECTIILOR VIRALE

Efectele virusurilor asupra celulelor gazda

1.  Fara  modificari: celulele in care infectia virala este latenta

2.  Moartea celulei

§   Tipul celulei afectate determina aspectul clinic al bolii

                  ex: poliomielita

§   Cauza mortii celulare

- liza celulei → eliberarea unui numar mare de noi virioni

- incetarea activitatii sintetice normale: datorita supresiei exercitate de catre proteinele induse de virus

- liza mediata imun a celulei infectate: prezenta virusului in celula ® expresia proteinelor codificate viral pe suprafata celulei – recunoscute ca straine de sistemul imun

3. Modificari ale membranelor celulare

–    paramixovirusuri ® fuziune celule infectate ® celule gigante multinucleate

4. Prezenta incluziilor virale: corpusculi rotunzi, bine delimitati, adesea intens eozinofili    

    incluzii intracitoplasmatice

–   poxvirusuri - molluscum contagiosum
–   paramixovirusuri – v. paragripal, urlian, rujeolic
–   reovirusuri, rotavirusuri
–   picornavirusuri – v. poliomielitic, rabic

    incluzii intranucleare

–   herpesvirusuri 

5. Proliferarea celulara

6. Transformarea neoplazica

Tipuri de infectii virale

     Infectii tranzitorii

     Infectii latente cronice

     Infectii productive cronice

     Infectii transformante

A. Infectii virale tranzitorii

eliminarea virusului

± protectie imuna indelungata

1. Virusurile gripale

Virusuri ARN- ortomixovirusuri

–    clinic

•    traheita, bronsita, pneumonie interstitiala

•    distrugerea epiteliului ciliat – predispune la pneumonie bacteriana

–    microscopie

•    necroza si descuamarea epiteliului respirator ciliat

•    infiltrat limfocitar

•    pneumonie interstitiala

2. Virusul rujeolic

Virus ARN- paramixovirus

Epidemii in colectivitati de nevaccinati

Boala severa la imunodeprimati (HIV, boli hematologice)

Patologie:

Exantem

Enantem- pete Koplik

Adenopatie: hiperplazie foliculara

                      centri germinativi mari

                      celule gigante multinucleate Warthin-Finkeldey

                                    incluzii eozinofile intranucleare                                                                                                                                                intracitoplasmatice

Celulele WF: sputa

                      plaman

Rol dg!

 

3. Virusul sincitial respirator

Virus ARN - paramixovirus

–    copii < 1 an

–    microscopie – fuziunea celulelor infectate – celule sincitiale multinucleate

–    clinic – bronsiolite, pneumonite

4. Virusul urlian

Virus ARN- paramixovirus

Patologie

Parotidita: bilaterala, dureroasa

                   macro: mare

                                sectiune: umeda, lucioasa, rosietica

                   micro: ducte: lumen- neutrofile, celule necrotice

                                            epiteliul- necroze focale

                                interstitiu: edem

                                                   infiltrat difuz: Mf, Li, Pl

Pancreatita: necroza parenchimului, grasimii

Orhita: macro: testiculi mariti

             micro: edem

                          inflitrat mononuclear

                          hemoragii focale

                          ± arii de infarct (comprimarea vaselor)

                          evolutie: cicatrici, atrofie → sterilitate

Ooforita

Meningita- cea mai ע complicatie extraparotidiana

5. Virusul poliomielitic

Virus ARN- enterovirus

Replicare: neuronii motori ai maduvei spinarii

                                                  trunchiului cerebral

Paralizie → atrofie  musculara

B. Infectii virale cronice latente

1. Virusuri herpetice

Virusuri ADN

Produc infectii acute →  persistenta virusurilor → reactivare periodica

Latenta: imposibilitatea eliminarii particulelor virale din celulele infectate

9 tipuri (8 umane, unul simian)

3 subgrupuri:- in functie de tipul celular cel mai frecvent infectat

                                                 sediul latentei

Grupul α: HSV-1, HSV-2, virusul varicela zoster (VZV)

                 infecteaza celulele epiteliale

                   infectie latenta in neuroni

Grupul β: virusuri limfotrope- CMV, herpesvirus 6, herpesvirus 7

                        infectie si latenta intr-o varietate de celule                                    

Grupul γ: EBV si KSHV/HHV-8

                        infectie latenta in celule limfoide

                  virusul siman

a. Virusurile Herpes simplex 1 si 2

Asemanatoare genetic

Difera serologic

Infectia acuta:

     replicare in celulele epiteliale cutanate si mucoase de la poarta de intrare: orofaringe (HSV1), genitala (HSV2) → vezicule

     extindere in neuronii senzitivi care inerveaza regiune 

Infectia latenta: in corpul neuronal  

                                                

Imunocompetenti: reactivare repetata cu/fara simptome: extinderea virusului din neuroni in celulele epiteliale 

Macro: macula eritematoasa → papula → vezicula → rupere: eroziune/ulceratie → crusta (piele); pseudomembrana de fibrina (mucoase) → vindecare fara leziuni (reepitalizare)   

                                                                                                                  

Micro: - congestie (derm, corionul mucoasei)→ edem (derm, corion) → spongioza (edem intraepitelial): celulele epiteliale se distanteaza → acantoliza (ruperea jonctiunilor intercelulare) → vezicula; vezicula poate fi localizata intraepitelial sau subepitelial

            - incluzii intranucleare - corpusculi Cowdry tip A

                                                    cromatina la periferia Nc

          

b. Virusul varicela-zoster (HHV3)

la copil: infectie “silentioasa” nazofaringiana

®   viremie

®    latent in  ganglionii spinali dorsali, trigeminali

®    reactivare: de-a lungul nervilor senzitivi (nervii periferici ai dermatoamelor corespunzatoare)

                       dupa ani de zile

                       conditii favorizante

                       leziuni: limitate la linia mediana a corpului

c. Virusul citomegalic (HHV 5)

Patogen congenital si oportunist

Cai de transmitere:

         transplacentara → infectie congenitala

         secretii cervicale, vaginale, lapte matern → infectie perinatala

         salivara: copii mici in colectivitati

         sexuala: calea dominanta dupa 15 ani

         iatrogena: transplant, transfuzii

La imonocompetenti: asimptomatic, mononucleoza cu CMV

Forme grave ale infectiei

Fat

Imunodeprimati

microcefalie

hidrocefalie

calcificari cerebrale

hepatosplenomegalie

icter

encefalita

corioretinita

ulcere gastrointestinale

pneumonie interstitiala

hepatita

encefalita

insuficienta SR

Microscopie:

- Citomegalie: 40 μm (celula infectata)

   incluzie mare, eozinofila,  intranucleara - halou clar

   incluzii mici,  bazofile, in citoplasma

   localizare:

       glande: celule epiteliale

       creier: neuroni

       plaman: Mf alveolare, celule epiteliale, celule endoteliale

       rinichi: celule epiteliale tubulare, endoteliale glomerulare

- Necroze focale - in formele diseminate

C. Infectii virale cronice productive

Virusul hepatitic B

Virus ADN

D. Infectii virale transformante

Virusuri implicate in producerea de tumori la om

Virusul Epstein - Barr (EBV)

Virusul herpetic 8 - sarcom Kaposi

Virusurile papilloma umane (HPV)

Virusul hepatitic B (HBV)- carcinom hepatocelular

Virusul 1 al leucemiei cu celule T umane (HTLV-1)

1. Virusul Epstein-Barr (HHV 4)

Infectie definitiva

–    Mononucleoza infectioasa

–    Limfom Burkitt

–    Carcinom nazofaringian

–    Limfom Hodgkin

–    Leucoplazie paroasa

2. Virusurile papilloma

Virusuri ADN- papovavirusuri

Patogeneza

–    HPV ® leziuni scuamoase proliferative ® ingrosarea epiteliului afectat

Leziuni: veruci

               condiloame acuminate

               condiloame plane

    

Microscopie:

     acantoza

     papilomatoza

     hiperkeratoza

     koilocitoza

     ± incluzie intranucleara

Veruci

Veruca vulgara

–  HPV-2,4,7

–   clinic/macro

Veruca profunda palmoplantara

–    HPV-1

–    clinic

•    noduli hipercheratotici durerosi

–    microscopie

•    crestere exofitica sau endofitica

•    incluzii citoplasmatice mari ± incluzii intranucleare

Veruca plana

–    HPV-3

–    clinic – leziuni plane, netede

Condiloame acuminate

- HPV 6,11

   -  clinic

penis, vulva, regiunea anala

- macrscopic: papule mari, verucoase, confluente ® conopidiforme

- microscopic: acantoza, papilomatoza, koilocitoza

Condiloamele plane ale colului uterin

•    femei in perioada reproductiva

•    asimptomatice

•    pot fi asociate cu leziuni similare pe vulva

•    semnificatie

–   risc redus – HPV-6,11; - risc ridicat – HPV-16,18

SINDROMUL  IMUNODEFICIENTEI DOBANDITE  (SIDA/AIDS)



Definitie: boala produsa de un retrovirus (HIV), caracterizata prin imunosupresie importanta  care favorizeaza: - infectii cu germeni oportunisti

                   - tumori secundare 

                   - manifestari neurologice

Epidemiologie:

•       In lume

25 milioane decese (dupa 1981)

2006, decembrie

Infectati cu HIV: > 40 mil. adulti, 2,5 mil. copii sub 15 ani

                            95% in tari in curs de dezv.

                            cazuri noi: 4,3 mil. (copii: > 500 000)

Decese prin AIDS (2006): 3 mil. (> 500 000- copii)

Orfani datorita AIDS: 14 mil.

Europa de Est si Asia Centrala: 1,5 mil. cu HIV/AIDS

•       In SUA: principala cauza de deces la barbatii de 25- 44 ani

•       In Romania (2001): 6500 infectati (4000 copii)

- tara din zona central si est-europeana cu cel mai mare numar de bolnavi de SIDA (10 000)


5 grupe de risc pentru AIDS la adulti:

–    barbati homosexuali/ bisexuali- 57% dintre cazuri

–    utilizatori de droguri intravenoase

–    hemofilici

–    primitori de sange si derivate de sange

–    contactii heterosexuali ai grupelor de mai sus

   3 cai de infectie:

–    sexuala

–    parenterala

–    mama - fat

Etiologie: 

HIV= virusul imunodeficientei umane (Human Immunodeficiency Virus)

–    retrovirus uman netransformant

–    din familia lentivirusuri, alaturi de virusul imunodeficientei felin, ovin etc.

2 forme de virus inrudite genetic, dar diferite:

–    HIV- 1: cel mai frecvent asociat cu SIDA in SUA, Europa, Africa Centrala

–    HIV- 2: in Africa de Vest

HIV:

- forma sferica

- diametrul: 120 nm

- structura :

            - miez : - electronodens, conic

                         - contine : proteina majora a capsidei : p24

                                          proteina nucleocapsidei: p7/p9

                                          2 copii de ARN monocatenar care codifica genele virale

                                          3 enzime virale: proteaza, reverstrascriptaza, integraza

! proteina p24 este antigenul viral cel mai usor detectabil → tinta anticorpilor utilizati in dg. infectiei cu HIV

            - proteina matriciala p17: inconjoara miezul

            - invelisul: - lipidic, drivat din membrana celulei gazda

                              -  pe suprafata: 2 glicoproteine virale: gp120, gp41: esentiale pentru infectarea celulelor cu HIV

Patogeneza infectiei cu HIV

2 tinte majore: 

–    sistemul imun→  imunosupresie importanta (imunitatea mediata celular)

–     SNC

Imunopatogeneza

–    infectarea si pierderea masiva a limfocitelor T CD4+  (helper)

–    disfunctii ale limfocitelor T helper supravietuitoare

molecula CD4 = receptor cu mare afinitate pentru HIV→ tropism pentru Li T si alte celule CD4+: macrofage, celule Langerhans, celule dendritice

Fazele infectiei:

- legarea gp120 de  molecula CD4+ (recunoscuta de receptorii CCR5 si  CXCR4)

     virusul ramane latent: in citoplasma: in celulele in repaus

                                        in nucleu: in Li T in diviziune - integrare in genomul gazdei

- colonizarea organelor limfoide: rezervor de virus

Macrofagele infectate cu HIV

     rezervor de virus

     transporta virusul in organe

     sediu al replicarii virale in fazele tardive lae infectiei

Anomalii majore ale functiei imune in SIDA

     Limfopenie:

-       pierdere selectiva a limfocitelor T CD4+ (helper)

-       inversarea raportului CD4+/CD8+ (normal: 2/1)

     Scaderea functiei limfocitelor T:

→ susceptibilitate fata de infectii cu oportunisti, tumori

→ scaderea hipersensibilitatii de tip intarziat

     Activarea policlonala a limfocitelor B

→ hipergamaglobulinemie+ CIC

→ incapacitatea de a elabora Ac la un nou Ag

    Modificarea functiilor macrofagelor/monocitelor:

-    scad chemotactismul, fagocitoza

Stadiile infectiei cu HIV

Stadiul I: Infectie primara cu HIV

Stadiul II: Stadiul asimptomatic clinic

Stadiul III: Infectie HIV simptomatica

Stadiul IV: Progresia spre AIDS

Istoria naturala a infectiei cu HIV

·         Faza acuta

–    raspunsul initial al adultului imunocompetent la infectie

–    3-sapt. post infectie

–    nivel crescut al producerii de virus, viremie crescuta

–    colonizarea tesuturilor limfoide

–    boala autolimitata- 50- 70% - 2-4 sapt.

•    simptome nespecifice

·         Faza mijlocie, cronica

–      7-10 ani

–      latenta clinica

–      sistem imun intact

–      exista replicare virala continua in tesuturile limfoide

–      clinic: 

•    asimptomatic

•    limfadenopatie 

!! daca este persistenta si asociata cu semne constitutionale (eruptie cutanata, febra, oboseala) anunta instalarea

                                    - decompensarii sistemului imun
                        - fazei de criza

•    infectii oportuniste minore

·         Faza de progresie spre SIDA

  - distrugerea mecanismelor de aparare 

–    crestere masiva a virusului plasmatic

–    boala clinica:

- tipic: febra persistenta > 1 luna

–   oboseala, scadere in greutate, diaree
–   CD4+ < 500/ μl
–   manifestari definitorii pentru SIDA:
                                                infectii cu oportunisti
                                    tumori secundare

                                                boala neurologica

!! orice infectie cu HIV cu limfocitele T CD4+ < 200/ μl= SIDA

Evolutia spre SIDA:

–      caracteristic: 7- 10 ani dupa infectie

–      2 exceptii:

•    rapid progresiva: faza mijlocie dureaza 2-3 ani

•    neprogresiva: asimptomatica ≥ 10 ani

MODIFICARI ANATOMOPATOLOGICE IN SIDA

!!! Nici o leziune nu este specifica sau diagnostica, exceptand leziunile cerebrale

! Frecventa redusa a modificarilor clasice, ca urmare a terapiei antiretrovirale.

 

1. Organe limfoide:

–    depletie limfocitara

–    raspuns inflamator redus sau atipic la infectii (ex. Lipsa granuloamelor in infectiile cu mycobacterii – deficit de Li T CD4+)

 Limfoganglionii:

     - initial: hiperplazie foliculara marcata

     - apoi: involutie foliculara severa

     - in faza avansata: ganglioni atrofiati, mici

                                    numerosi agenti patogeni oportunisti (coloratii speciale)

2.Manifestari hematologice: trombocitopenie

3. Inima: miocardita - etiologie: HIV, oportunisti, necunoscuta

4.Tegument: sarcom Kaposi - la > 25% din cei cu AIDS, frecvent homosexuali

     - afecteaza precoce ganglionii, intestinul

5. Cavitatea bucala:

–    herpes, Candida, alti fungi

–    ± s. Kaposi

–    leucoplazie paroasa

6. SNC:

      60% din cei cu SIDA au deficiente neurologice

      80- 90% au modificari neurologice postmortem

- meningita aseptica cu HIV-1:

     - lcr: virusul

     - micro: meningita limfocitara

                  inflamatie perivasculara

                  pierderea mielinei din emisfere

-       meningoencefalita cu HIV-1 (encefalita subacuta)

-       neurosifilis

- mielopatie vacuolara: 20-30%

7. SNP

- neuropatie periferica asociata SIDA

- polineuropatie distala simetrica

- poliradiculopatie

8. Tumori asociate SIDA

­       Sarcom Kaposi

­       Limfoame non- Hodgkin cu celule B

­       Limfom cerebral primar

­       Carcinom invaziv al colului uterin

9. Infectii asociate cu SIDA

•       Protozoare, helminti: 

–    criptosporidioza - enterita

–    toxoplasmoza - pneumonie sau infectia SNC

•       Fungi: 

–    pneumocistoza: pulmonara, diseminata

–    candidoza: esofag, trahee, plaman

–    criptococoza: SNC

–    histoplasmoza: diseminata

•       Bacterii:

–    mycobacterii: atipice (MAI), tuberculosis

–    salmonella

–    nocardia

•       Virusuri:

–    citomegalic

–    herpes simplex

–    varicelo- zosterian

–    leucoencefalopatie multifocala progresiva

SIDA la copii

•       frecvent la cei cu boala congenitala

•       clinic:

- debut in primul an de viata:

              microcefalie

   retardare mintala

   intarzierea dezvoltarii motorii

   spasticitatea membrelor

•       patologie:

- calcificarea vaselor mari si mici + a parenchimului in:

            - ganglionii bazali

            - substanta alba profunda

- pierderea mielinei

- intarzierea mielinizarii

 -HIV prezent in creier

- infectii oportuniste cu CMV, toxoplasma, criptococ

Patologia datorata HAART (high active antiretroviral therapy)

Lipodistrofia

Manifestari gastrointestinale

Steatoza hepatica

Pancreatita

Leziuni renale

Modificari hematologice

Osteoporoza

Stadializarea clinica a infectiei hiv la adulti si adolescenti (oms, 2006)

Stadiul clinic I:

Asimptomatic

Limfadenopatie generalizata persistenta

Stadiul clinic II:

Scadere ponderala moderata, inexplicabila (sub 10% )

Infectii recidivante ale tractului respirator (sinuzita, amigdalita, otita medie, faringita)

Herpes zoster

Cheilita angulara

Ulceratii recidivante ale mucoasei bucale

Eruptii papuloase pruriginoase

Dermatita seboreica

Onicomicoza 

Stadiul clinic III:

Scadere ponderala severa inexplicabila (peste 10% din greutatea corporala presupusa sau determinata)

Diaree inexplicabila cronica mai mult de o luna

Febra persistenta inexplicabila persistenta (intermitenta sau constanta, mai mult de o luna)

Candidoza orala persistenta

Leucoplazie paroasa orala

Tuberculoza pulmonara

Infectii bacteriene severe (pneumonie, empiem, piomiozita, infectii osoase sau articulare, meningita, bacteriemie)

Stomatita, gingivita sau periodontita acute ulcerative necrotizante

Anemie (sub 8 g/dl), neutropenie, si/sau  trombocitopenie cronica inexplicabile

Stadiul clinic IV:

Sindrom de „topire” (wasting) asociat HIV

Pneumonie cu Pneumocystis

Pneumonie bacteriana severa recidivanta

Infectie cronica cu herpes simplex (orolabiala, genitala sau anorectala cu durata de peste o luna sau viscerala, cu orice localizare) 

Candidoza esofagiana (sau candidoza traheala, bronsica sau pulmonara)

Tuberculoza extrapulmonara

Sarcom Kaposi

Infectie cu citomegalovirus (retinita sau infectia altor organe)

Toxoplasmoza SNC

Encefalopatie HIV

Criptococoza  extrapulmonara, inclusiv meningita

Infectie diseminata cu mycobacterii netuberculoase

Leucoencefalopatie multifocala progresiva

Criptosporidioza cronica

Izosporiaza  cronica

Micoza diseminata cronica (histoplasmoza extrapulmonara, cocidiomicoza)

Septicemie recidivanta (inclusiv Salmonella non-typhi)

Limfom (cerebral sau non-Hodgkin cu celule B)

Carcinom cervical invaziv

Leishmaniaza diseminata atipica

Nefropatie asociata HIV sau cardiomiopatie asociata HIV simptomatice

BOLI PRIONICE

Etiologie: 'small proteinaceous infectious particles which resist inactivation by procedures that modify nucleic acids“

- mici (nu se vad la me; de 100 de ori mai mici decat virusurile)

- rezistenti: caldura (peste 136 oC), UV, US, RX, agenti chimici (exceptie: dezinfectanti pe baza de clor)

- nu induc raspuns specific (lipsa testelor serologice de detectare a infectiei)

- transmisibili in cadrul aceleiasi specii, rar intre specii

- nu sunt contagiosi

- boala are evolutie lenta, asimptomatica

Prionul: o forma modificata a unei proteine normale - PrPc - de pe suprafata neuronilor → PrPsc    

Reprezentati de forme anormale ale unei proteine a gazdei – proteina prion (PrP)

Determina encefalopatii spongiforme transmisibile la animale si al om

La om:

     Boala Kuru (canibalism uman)

     Boala Creutzfeldt-Jakob (transplant de cornee)

     Encefalopatia spongiforma bovina (boala vacii nebune)

     Varianta a BCJ (transmisa la om de la vite cu ESB)

 Sindromul Gerstmann-Sträussler-Scheinker

     Insomnia fatala familiala

    Boala Alzheimer??

Trasaturi

1) Tablou histologic comun

•    pierderea neuronilor (prin apoptoza)

•    aspect spongios al creierului: mici cavitati chistice in corticala

•    placi amiloide

•    ± depuneri amiloide in vase

2) Transmisibilitatea: variabila

            - transmitere orizontala directa – contact (incerta)

            - transmitere orizontala indirecta – acarieni

            - transmitere iatrogena - contaminare cu tesut cerebral ce contine prioni (instrumente neurochirurgicale, electrozi profunzi, grefe, hormoni de crestere)

            - transmitere prin sange si derivate

3) Modificarea unei proteine precursoare

•    proteina amiloidogena = proteina prion= prion PrP 27-30→ codificata  de o gena celulara normala -  20p la om

•    mutatiile care duc la o proteina modificata se coreleaza cu leziunile patologice din encefalopatia spongiforma, iar proteina devine transmisibila

•    transmisibilitatea depinde de o interactiune directa proteina-proteina.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Medicina




COLECISTITA ACUTA ALITIAZICA
MASAJUL SANILOR PRE- SI POSTNATAL IN ASOCIERE CU ALTE TERAPII NATURISTE
TOMOGRAFIA LINIARA
TALPA GASTII
EXAMINAREA ECOGRAFICA A MUSCHILOR
Complicatiile chirurgiei rectocolice
Medicina arhaica
Reabilitarea functionala a protezei totale
MIASMELE IN HOMEOPATIE
Recuperarea functionala a umarului