Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
» Tehnici de resuscitare


Tehnici de resuscitare




TEHNICI DE RESUSCITARE

In anul 1978, conventia STCV a specificat notiunile de prim ajutor pe care ofiterii de marina trebuie sa le cunoasca. Acestea prevadabilitatea de a acorda primul ajutor si a actiona efectiv in caz de accidente sau imblnaviri, care apar frecvent la bordul navei.

1.      Ce este resuscitarea cardiopulmonara?




Resuscitarea cardiopulmonara (CPR) este o actiune tehnica de urgenta pe care fiecare poate s-o invete pentru a ajuta o persoana a carei inime si/sau respiratie s-a oprit. Inima si/sau respiratia se pot opri din cauza mai multor cauze, incluzand stopul cardiac, sufocarea, inecarea sau electrocutarea. Cand respiratia s-a oprit, sangele nu mai primeste oxigen, iar cand inima s-a oprit, sangele nu mai circula sa vascularizeze corpul. De aceea, este vital pentru cei aflati in aceste situatii, sa primeasca tratamentul medical ca CPR in primele 4 minute.

CPR nu restarteaza inima aflata in fibrilatie ventriculara (batai neregulate slabe) dar poate sa pastreze victima in viata pana la folosirea unui defibrator, folosit pentru a soca (forta)inima sa intre in ritm normal. Defibratoarele sunt disponibile in spitale si ambulante. Pana la folosirea unui defibrator, salvatorul poate folosii CPR ( combinatie de respiratie gura-la-gura si masajul manual cardiac (apasare cardiaca) pentru a tine victima in viata. Folosind CPR, salvatorul poate sa ajute victima sa respire si sa ajute sangele sa circule prin corp.

CPR poate fi facut de catre 1 persoana, dar este mai eficient cand se face de catre 2 persoane. O persoana efectueazarespiratia gura-la-gura, iar cealalta masajul cardiac.

2.      Cand trebuie administrat CPR?

Primul pas este recunoasterea urgentei. Un stop cardiac, de exemplu, incepe cu un set de simptome ca ingreunarea respiratiei, senzatie de strangere in piept. Este vital sa recunoastem aceste simtome; un studiu recent a aratat ca multa lume confunda sufocare cu infarctul.

Inainte caCPR sa inceapa, salvatorul trebuie sa fie sigur ca victime este inconstienta si nu adormita sau ametita. Aceasta sa verifica intreband-o „ Esti in regula, te simti bine?” Efectuand CPR unei persoane a carei inima functioneaza normal, putem cauza infarctul. Daca persoana nu raspunde la intrebare si salvatorul este singur, acesta poate incepe CPR imediat, doar daca victima este un copil. Expertii sustin ca este important sa oxigenam un copil aflat stare de stop imediat.

3.      Cum trebuie CPR administrata la un adult?

Salvatorul trebuie sa efectueze cele 3 principii ale CPR:

a) Calea respiratorie: Salvatorul trebuie sa se asigure ca caile respiratorii ale victimei sunt curate. Victimatrebuie intoarsa pe spate ( cu un suport la gat in caz de accident la gat). La o persoana inconstienta, limba ,de obicei, cade inapoi pe gat, impiedicand respiratia. Pentru ca limba este prinsa de maxilarul inferior, miscand-ul inainte ar trebui sa eliberam calea. Cea mai sigura metoda este capul-inclinat/barbia-ridicata:

-  salvatorul pune o mana pe fruntea victimei. Degetele celeilalte maini trebuie puse sub barbie, in scobitura maxilarului. Salvatorul inclina pe spate capul victimei si incet ridica barba , fara a inchide gura victimei sau a apasa tare in scobitura maxilarului. Este important sa nu ridicam gatul, deoarece am putea cauza acestuia probleme.

-          salvatorul indeparteaza imediat voma sau alte materiale straine care ar putea bloca calea respiratorie. Lichidele sunt sterse cu degetele acoperite cu o batista. Cu ajutorul indexului, salvatorul poate sa agate si sa traga afara obiectele solide. Daca calea este in continuare blocata, salvatorul poate sa faca manevra Heimlich. Pentru a face aceasta unei persoane care zace pe spate, salvatorul ingenuncheaza langa victima si o ia in brate. Mainile sunt puse un peste cealalta, cu podul palmei de dedesubt fixat in stomac, sub coasta cutiei toracice. Cu o strangere puternica , salvatorul preseaza stomacul, fiind atent ca sa dirijeze impingerea in sus si nu in jos sau alta parte a stomacului. Trebuie avuta atentie pentru a nu apasa prea tare pe coaste. Aceasta manevra va disloca majoritatea obiectelor care blocheaza calea respiratorie si se poate repeta daca este necesar pana la eliberarea caii respiratorii.

b) Respiratia:Salvatorul va verifica cum respira victima, observand miscarile de coborare si ridicare a pieptului,sau punand urechea aproape de gura victimei pentru a simtii respiratia..Daca respiratia sa oprit, atunci se poate incepe resuscitarea(respiratia artificiala )gura-la-gura.

-          Salvatorul va eliberacalea de respiratie. Cu o mana, el strange narile victimei pentru ca aerul sa nu iasa prin acesta.

-          Salvatorul ia o gura mare de aer, apoi acopera gura victimei cu gura lui pentru a forma o inchidere etansa, si apoi expira aerul in gura victimei de 2 ori. Aceastamanevra ar trebui sa umfle plamanii victimei, si pieptul acesteia ar trebui sa se ridice. Daca aceasta nu se intampla, sau exista rezistenta la expirare, salvatorul va trebui sa verifice si sa curete calea respiratorie de orice corp strain. Expirarea ar trebui facuta cu o rata de aprox. 12 pe minut ,daca victima are puls.

-          Daca respiratia gura-la-gura nu este posibila, salvatorul poate incerca procedura numitarespiratie gura-la-nas. Aceasta procedura poate fi folosita daca gura nu poate fi deschisa sau este prea accidentata pentru a asigura o inchidere etansa. Aceasta procedura este asemenea cu cea gura-la-gura, cu diferentaca degetele salvatorului astupa gura complet. Aerul este suflat prin nasul victimei.

c) Circulatia:Salvatorul verifica senmele circulatiei singelui. Daca exista semne ale circulatiei, salvatorul verifica aceasta la fiecare minut, si continua sa respire pentru victime pana la sosirea ajutorului. Daca nu exista semne ale circulatiei sangelui, salvatorul trebuie sa inceapa compresia externa asupra inimii.

-          Salvatorul ingenuncheaza langa pieptul victimei, intre umar si mijloc. Palpand pentru a gasi locul unde intalnesc coastele, el gaseste imbinarea in forma de „V” , in mijlocul pieptului. Apoi salvatorul pune podul palmei pe stern, la o distanta de 3 degete de la „V”-ul format.

CPR: Chest Compressions

-          Salvatorul intercaleaza apoi degetele celeilalte maini intre degetele mainii aflate pe pieptul victimei. El trebuie sa foloseasca doar palma; degetele nu trebuie sa apese pe cavitatea toracica.

-          Acum apsarea pe piept poate sa inceapa. Salvatorul intinde bratele, le blocheaza si se apleaca inainte, peste victima. Folosindu-sede greutatea proprie, salvatorul apasa pe stern pana cand acesta intra 3 cm. Apoi presiunea se opreste. Aceasta se face la o rata de 1/sec., cu jumatate de sec. pentru apasare si jumatate de sec. pentru relaxare. Pastrati timpul repetand „ 1 o mie, 2 o mie , 3 o mie” si tot asa ( apasand pe piept la 1, ,2, 3, etc.)

Salvatorul alterneaza 15 apasari cu 2 respiratii. Aceasta apasare/ventilatie se aplica cand exista 1 sau 2 salvatori. Daca exista 2 salvatori, acestia se schimba intre ei pentru a evita oboseala, fara a intrerupe ritmul CPR-ului, si verificand la fiecare minut daca pulsul sau respiratia au revenit. Apasarea ar trebui facuta la o rata de 100/min.

4.      Ce se intampla dupa ce CPR a fost facuta?

Paramedicilor le va lua putin timp sa-si pregateasca echipamentul, asa ca salvatorii vor continua sa faca CPR pana cand li se va spune stop. Salvatorii ar trebui sa spuna medicilor trecutul medical al victimei, incluzand orice alergii sa reactii ar putea avea victima la medicamente. De aici incolo, medici vor prelua cazul.





5.      Care sunt potentialele rezultate ale CPR-ului?

Rata de supravietuire a persoanelor care au primit CPR este de 16 %. Cu toate ca aceasta cifra pare mica, procentul scade la 6 % cand nu a fost facut CPR-ul. Daca CPR incepe in primele 4 minute, victime are o sansa de supravietuire de 40 %. Studiile recent arata ca masajul cardiac poate fi o forma eficienta de CPR pentru persoanele care nu sunt antrenate in tehnicile de salvare.

6.      Care sunt posibilile complicatii cu CPR?

Inainte de a incepe CPR-ul, salvatorul trebuie sa stie ca respiratia si/sau pulsul sunt oprite. Antrenamentul deCPR-ul nu trebuie practicat niciodata pe o persoana. Cand CPR-ul este necesar, trebuie avuta atentie ca la compresie sa nu se apese prea adanc, pentru ca aceasta ar putea afecta organele interne.

In resuscitarea gura-la-gura, nu este neobisnuit ca victima sa vomite datorit aerului care patrunde si in stomac. Daca aceasta se intampla, salvatorul trebuie sa intoarca victima pe o parte, sa curete gura si apoi sa restabileasca calea libera a caii respiratorii.

Efectuand CPR, in special de o singura persoana, este o munca extenuanta, si salvatorul va incepe rapid sa oboseasca. Studiile arata ca doar 15% dintre salvatori, practicand pe manechine, au putut sa asigure numarul recomandat de apasari/respiratii, in ciuda efortului maxim depus.

Ghidulpas-cu-pas la CPR-ului

-          Recunoasterea simptomelor. Victima are un stop cardiac sau se sufoca?

-          Daca persoana pare inconstienta, misca-o si striga: Esti OK?

-          Inceperea verificarilor: calea respiratorie, respiratia, circulatia.

-          Calea respiratorie. Intoarceti victima pe spate, cu suport la gat. Folosit metoda cap-inclinat/barbia-ridicata pentru a fi siguri ca limba nu a scapat pe gat. Indepartati orice urma de voma sa obiecte straine. Daca calea este in continuare blocata, faceti manevra Heimlich, pana cand eliberati calea.

-          Respiratia. Verificati semne ale respiratiei. Daca nu sunt prezente, prindeti nasul victimei cu degetele si astupati-le, pentru ca aerul sa nu iasa pe nas. Acoperiti gura victimei cu gura proprie pentru a forma o inchidere etansa. Luati o gura de aer mare si expirati complet in gura victimei pana cand i se umfla pieptul. Daca nu se umfla, verificati si indepartati obiectele care blocheaza aceata.

-          Daca victima are semne de circulatie ( tuseste sau se misca ca raspuns la respiratia artificiala), continuati respiratia cu o rata de 12/min. Lasati plamanii victimei sa se desumfle intre respiratii. Daca metode gura-la-gura nu este posibila, incercati metoda gura-la-nas. Astupati gura victimei si suflati aer pe nasul acesteia.

-          Circulatia sangelui. Verificati semnele circulatiei.

-          Daca nu sunt semne ale circulatiei, incepeti masajul cardiac. Gasiti imbinarea in forma de „V” in mijlocu pieptului, unde coastele se imbina. Puneti o palma pe osul sternului ( la 3 degete de locul „V”-ului). Puneti si cealalta palma peste prima, intrepatrunzand degetele, folosind doar palmele la masaj. Nu apasati cu degetele cutia toracica.

-          Incepeti apasarea. Apasati sternul pana se afunda 3 cm. Eliberati presiunea. Repetaticu o frecventa de 1/sec., cu jumatate de sec. pentru apasare si jumatate de sec. pentru relaxare. Pastrati ritmul numarand astfel: 1 o mie, 2 o mie, 3 o mie, apasind pe piept la fiecare 1, 2, 3, etc. Apasarile trebuie facutecu o frecventa de 100/min. Alternati 15apasari cu 2 respiratii artificiale. Schimbativa pozitia fara a intrerupe ritmul pentru a combate oboseala.

INSTRUCTIUNI DE FOLOSIRE

A TRUSEI DE PRIM AJUTOR

De la inceput trebuie sa spunem ca pe fiecare obiect din trusa de prim ajutor sunt individual inscrise instructiunile de folosire.

Continutul truselor de prim ajutor difera, fiind multe firme care produc aceste truse, dar acestea au un standard care trebuie asigurat.

Asfel, o trusa de prim ajutor trebuie sa contina:

-cutia de prim ajutor, etansa la apa de preferinta

-          manual de prim ajutor cu instructiuni de folosire scris in limbi de circulatie internationala

a)      pentru rani mici:

-20 buc. bandaje cu adeziv 1.9cm x 7.5cm

-          5 buc. bandaje elastice cu adeziv 2.5cm x 7.5cm

-          2 buc. comprese patrate 5cm x 7.5cm




-          2 buc. bandaje pentru articulatii

-          2 buc. bandaje pentru degete

b)      pentru rani medii:

-          1 buc. bandaj tifon 7.5cm x 4.5cm

-          1 buc. bandaj elastic din tifon 10cm x 4.5cm

-          2 buc. tampoane din tifon 5cm x 5cm

-          3 buc. tampoane din tifon 7.5cm x 7.5cm

-          2 buc. tampoane din tifon 10cm x 10cm

c)      rani mari si arsuri:

-          2 buc. bandaje de presiune 10cm x 10cm

-          2 buc. tampoane neaderente 7.5cm x 10cm

d)     echipamente aditionale:

-          gel racitor 3.5g

-          10 buc. leocoplaste pentru intepaturi de insecte

-          1 banda adeziva 1.25cm x 4.5m

-          penseta

-          10 servetele de curatat

-          1 bandaj abdominal 12.5cm x 22.5cm

-          1 bandaj abdominal 20cm x 25cm

-          2 perechi de manusi chirurgicale

-          12 ace sterile

-          1 masca de fata

-          1 bandaj triungular

-          foarfeca 10cm

-          departator

-          1 bandaj pentru ochi

-          1 pamatuf

-          atele din aluminiu pentru imobilizarea oaselor fracturate

-          amoniac pentru inhalat in caz de lesin ( a nu se folosi asupra victimelor cu posibil stop cardiac)

-          solutie antiseptica cu aplicator, 6oml pentru zgarieturi, etc., pentru prevenirea infectiei (a nu se folosi in jurul ochilor)

-          aspirina 2 tablete la 4 ore pentru febra, dureri musculare, dureri de cap

-          solutie pentru arsuri solare si arsuri superficiale (a nu se folosi la ochi)

-          solutie de curatat ochii iritati

-          garou







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Medicina




Anatomia membrului inferior
INFECTIA CU HIV / SIDA
INTOXICATIA
Date generale despre infarctul miocardic acut (I.M.A.)
Stupefiante (substante care produc stupoare: opiul, heroina, cocaina)
SINDROAME CARDIACE
Acidum meclofenamicum - acid meclofenamic
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FILOZOlLOGIE A PLAMANILOR SI CAILOR RESPIRATORII
METODE DE EXAMINARE RADIOIMAGISTICE A APARATULUI URINAR
HOMEOPATIE SI BIOTIPOLOGIE