Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
» Ingrijirea bolnavilor in sectia de chirurgie


Ingrijirea bolnavilor in sectia de chirurgie




Ingrijirea bolnavilor in sectia de chirurgie

     In sectia de chirurgie sunt ingrijiti bolnavi care necesita interventii chirurgicale, in categoria acestor bolnavi intrand:

·       Bolnavi care pot fi tratati numai prin mijloace chirurgicale, cum sunt cei cu apendicita acuta, ocluzie intestinala, peritonita etc




·       Bolnavi care pot fi tratati si cu mijloace conservatoare, dar posibilitatea instalarii unor complicatii periculoase, chirurgicale, face ca ingrijirea sa se faca in sectia de chirurgie. Exemple de astfel de diagnostce ar fi traumatismele splenice, policontuzionatii

·       Bolnavi care au fost tratati o lunga perioada prin mijloace conservatoare, dar esecul acestui tratament a facut sa fie indrumati in sectia de chirurgie, cum ar fi cei cu boala Basedow, ulcerul duodenal rezistent la tratament, colecistitele alitiazice

·       Bolnavi care au suferit diferite forme de traumatisme, care necesita reconstituirea structurii anatomice a teritoriului traumatizat

     Desi in trecut sctia de chirurgie generala se ocupa de asistenta si tratarea majoritatii cazurilor chirurgicale, dezvoltarea rapida a chirurgiei si chirurgicalizarea unor ramuri care in trecut erau exclusiv conservatoare, a facut sa se infiinteze numeroase alte sectii, care se ocupa de ramuri mult mai inguste ale chirurgiei, dar la un nivel profesional mai ridicat: neurochirurgia, chirurgia toracica, chirurgia cardiaca, chirurgia vasculara, urologia etc.

     Actvitatea de ingrijire a bolnavilor in sectia de chirurgie este diferita in functie de gradul de urgenta al cazurilor, altele fiind necesitatile de ingrijire a unui bolnav internat in conditii de programare, de exemplu un bolnav cu hernie inghinala necomplicata si cu totul altele fiind necesitatile de ingrijire a unui bolnav internat in conditii de urgenta majora, de exemplu un bolnav politraumatizat cu hemoragie interna, care trebuie dus direct pe masa de operatie.

In general, independent de cazuistica, etapelede ingrijire a bolnavilor la sectia de chirurgie, prevad:

·       Ingrijirea curenta a bolnavilor supusi explorarilor chirurgicale

·       Ingrijirile preoperatorii, pregatirea bolnavilor pentru interventia chirurgicala

·       Ingrijirea postoperatorie a bolnavilor

Ingrijirea curenta a bolnavilor chirurgicali.Bolnavii cu afectiuni cronice chirurgicale care au fost internati sau transferati de la alte sectii cu diagnostice bine precizate (cu indicatie chirurgicala precisa) sunt supusi imediat masurilor de pregatire preoperatorie. Acestei categorii de pacienti li se va asigura confortul si igiena personala, alimentatia corecta, reechilibraea hidroelectrolitica si volemica, corectarea anemiei, tratamentul infectiilor intercurente, reechilibraea functiilor deficitare ale unor organe sau aparate. Reverificarea probelor de laborator a celor care sunt transferati de pa sectii medicale nu este necesara decat in anumite cazuri.( bolnavii cu afectiuni cronice, suspectati de o boala chirurgicala, internati in stare neexplorata). In aceste cazuri, sarcinile asistentei pe langa ingrijirea generala a bolnavului, constau si in pregatirea pentru examinarile paraclinice prevazute in planul de examinare.Prin contactul permanent pe care il are asistenta cu bolnavul, ea poate contribui prin observatiile ei la conturarea unui diagnostic.Exemple in acest sens sunt:

·       Pregatirea pentru radiografie

·       Pregatirea pentru colonoscopie

·       Pregatirea pentru ecografie

     Bolnavii cu afectiuni chirurgicale acute, dar cu stare generala satisfacatoare, sunt supusi imediat la verificarea diagnosticului de trimitere si concomitent la pregatirea pentru interventia chirurgicala. In aceste cazuri, din cauza caracterului de urgenta pregatirea preoperatorie este foarte sumara.( evacuarea prin SNG a continutului alimentar, umplerea patului vascular pe cale endovenoasa, monitorizare parametrilor vitali- tensiune, puls, diureza,presiunea gazelor sangvine etc) In multe din aceste cazuri sarcinile asistentei de pe sectia chirurgie incep de fapt cu ingrijirile postoperatorii.

     Bolnavii cu afectiuni chirurgicale acute, dar in stare nesatisfacatoare, respectiv in soc se vor supune la inceput masurilor de desocare. Exceptie de la aceasta regula fac urgentele majore, la care interventia chirurgicala este singura sansa de salvare a vietii bolnavului.( de exemplu hemoragiile masive care necesita hemostaza imediata)

     Este de notat deci ca de multe ori viata pacientilor depinde de promptitudinea cooperarii intre medici si asitente, de promptitudinea executarii dispozitiilor de catre asistenta. Dintre particularitatile de ingrijire a bolnavilor la sectia de chirurgie, notam:

·       Bolnavii nu sunt lasati sa ia din proprie initiativa nici un medicament sau aliment ( de exemplu calmantele pot estompa sau chiar anula simptomatologia majora a bolii)

·       Nu se vor administra purgative sau clisme decat la cererea expresa a medicului





·       Toate manevrele la patul bolnavului trebuie executate in conditii sterile, deprinderea activitatii in conditii sterile trebuind sa fie adanc inradacinata la asistentele care lucreaza la sectia de chirurgie

Ingrijirea preoperatorie a bolnavilor

     Ingrijirea bolnavilor inainte de interventia chirurgicala variaza in raport cu tipul interventiei chirurgicale, cu starea generala a bolnavului si mai ales cu timpul avut la dispozitie pana in momentul interventiei. O buna pregatire preoperatorie inbunatateste prognosticul interventiei si reduce mortalitatea intra si postoperatorie.

·       Pregatirea generala- la acest tip de pregatire sunt supusi toti bolnavii care urmeaza sa sufere interventii chirurgicale si consta in:

1.     menajare psihica si explicarea actului operator

2.     explorarea starii biologice a organismului prin investigatii functionale si probe de laborator

3.     reechilibrare hidroelectrolitica, proteica, vitaminizare si alimentatie speciala

4.     stabilirea datei interventiei in functie de starea bolnavului

5.     golirea si spalarea cavitatilor naturale ale organismului ( stomac, colon, vagin, vezica urinara )

6.     pregatirea bolnavului inaintea introducerii in sala de operatie

·       Pregatirea speciala-cuprinde masurile care se aplica numai anumitor categorii de interventii chirurgicale sau numai anumitor categorii de bolnavi: ele constau in reechilibrarea unor deficiente functionale ale organismului ( ca in cazul, diabetului zaharat, insuficientei renale, hepatice, stari de anemie severa etc) sau in pregatirea speciala a unor organe pe care se va interveni ( de exemplu pregatirea colonului inainte de interventiile la acest nivel).

     Posibilitatea de a aplica masurile de mai sus e in functie de timpul avut la dispozitie in fiecare caz in parte, din acest punct de vedere interventiile impartindu-se in:

A.      operatii necesare si urgente, cand interventia trebuie executata imediat, indiferent de starea in care se afla bolnavul ( de exemplu o hemoragie digestiva fudroaianta)

B.      operatii necesare dar neurgente, cand interventia este singura solutie pentru bolnav, insa starea acestuia permite ca data interventiei sa fie stabilita in limite destul de largi

C.      operatii care nu sunt absolut necesare, deci nici urgente, cand interventia se poate executa la orice data, avand deci un timp suficient pentru pregatire

    O alta clasificare a gradului de urgenta chirurgicala imparte interventiile in:

·       urgente imediate-primele 8 ore

·       urgente amanate-8 ore-7 zile

·       urgente intarziate-8-21  zile

·       indicatii tardive-3-6 saptamani




Pregatirea psihica a pacientului chirurgical

Stabilire unei relatii de respect si incredere intre pacient si intreaga echipa chirurgicala reprezinta o parte esentiala a actului medical. Psihicul bolnavului este la fel de important in procesul de vindecare ca si medicamentele administrate, fapt de multe ori neglijat in spital, dar speculat cu abilitate de majoritatea vracilor care practica asa-numitele terapii alternative. Odata ajuns in spital, bolnavul trebuie sa se adapteze la noile conditii de viata, uneori percepute ca agresive de anumiti indivizi. Acest fapt, coroborat cu necesitatea scurtarii perioadei de spitalizare, a condus la atitudinea moderna a executarii tuturor probelor diagnostice in ambulator, cu internare in preziua interventiei. Asistenta trebuie sa discute calm si pe indelete cu pacientul, spulberandu-i acestuia teama ca va fi tratat pe banda. In aceasta relatie care se stabileste, gasirea limbajului comun este esentiala. O situatie din ce in ce mai frecventa in spital, este a bolnavilor care ,,cunosc totul” despre suferinta lor. Pana cand neprofesionalismul si reaua vointa a celor care polueaza medicina vor disparea, chirurgul si asistenta sunt obligati sa piarda timp important pentru a-si lamuri pacientii despre situatia reala a bolii lor si rezultatele care pot fi obtinute prin actul operator.

Tot in cadrul pregatirii psihice a bolnavilor, intra si administrarea de barbiturice, tranchilizante sau antibiotice, uneori absolut necesare pacientilor stresati si prapastiosi.

Pregatirea biologica

     Pregatirea biologica se face in functie de rezultatele clinice si paraclinice ale investigatiilor efectuate si de urgenta actului operator. Ca analize biochimice obligatorii pentru toate tipurile de interventii se recomanda: HLG, grupul si Rh-ul sangvin, determinarea electrolitilor serici,ureea, creatinina, glicemia,probele hepatice, sumarul de urina, ECG, Rx-ul toracic. Tarele organice si descoperirile clinice rezultate pot duce la cererea altor analize , care sa aprofundeze diagnosticul.

·       Examenul aparatului respirator-este in general suficient clinic si radiologic. La operatiile care deschid cutia toracica devin utile si probele functionale respiratorii.

·       Examenul aparatului cardio-vascular-cunoasterea anterioara, sau descoperirea la internare prin Rx sau ECG a unei suferinte miocardice, impune monitorizarea pre- si postoperatorie a acestor bolnavi, operatiile programate trebuind evitate in primele 3-6 luni de la un episod coronarian acut.

·       Anemia-se poate corecta fie ,,a la larg” prin tratament martial, pentru valorile medii ale Hb si operatii programate, fie prin transfuzie de masa eritrocitara ori sange integral la cei cu valori mici ale Hb ce urmeaza a suporta operatii cu risc crescut.

·       Bolile de sange- cu risc crescut de sangerare trebuie de asemenea cunoscute ( siclemia, trombocitemia, hemofilia), traqtamentele anticoagulante orale sau antiagregante trebuind oprite cu 10 zile inainte de operatie.

·       Dezechilibrele hidro-electrolitice –azpar la bolnavii cu varsaturi, diaree, ocluzie intestinala si trebuie corectate pe cale parenterala sub controlul laboratorului de biochimie. Pacientul diabetic este foarte dificil de tratat chirurgical, datorita riscului infectios crescut si al decompensarii bolii de baza. Toti bolnavii compensati prin tratament oral trebuie trecuti pe tratament I.V. care se poate manevra mult mai sigur si mai rapid pe intreaga perioada operatorie.

     Premedicatia este preferabil sa se inceapa cu o zi inaintea operatiei cu somnifere sau tranchilizante, dupa executarea masurilor de igiena generala si locala si pregatirea specifica a organului operat.

      







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Medicina




Nevii
NEUROGENEZA
Ateroscleroza si arterioscleroza - tratament naturist
RECUPERAREA IN ACCIDENTUL CEREBRAL VASCULAR
TUMORA FILODA
FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR
FLEBITA, TROMBOFLEBITA
Condrosarcomul
Inflamatia fibrinoasa
Famotidina