Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor
Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina veterinara


Index » sanatate » Medicina veterinara
» Hepato Support


Hepato Support


Hepato Support 

UTILIZARE:

            Supliment nutritional pentru sustinerea functionarii normale a ficatului.

STRATEGIA TERAPEUTICA a acestei FORMULE:

1)      Asigura suport nutritional pentru functionarea normala a ficatului.



2)      Asigura protectie nutritionala si botanica impotriva toxinelor hepatice.

3)      Mareste capacitatea de regenerare a ficatului si mentine echilibrul homeostatic.

INGREDIENTE (1 capsula contine):

1.       Extract de armurariu (Silybum marianum, 80% silimarina flavonoida activa)……………………………………………………………………………………. 100 mg.

2.       Vitamina B1 (tiamina)….…..…….. 5 mg.

3.       Vitamina B2 (riboflavina)…………………………………5 mg.

4.       Vitamina B6 (piridoxina)..…………………5 mg.

5.       Pantotenat de calciu..….…………..…….10 mg.

6.       Inozitol..…………..……….………20 mg.

7.       Colina.………..……….……..20 mg.

8.       DL-metionina (pharmaceutical grade)..….……20 mg.

9.       Vitamina B12 (ciancobalamina) …………………..………………..…..10 mcg.

10.    Acid Alfa-Lipoic (acid thiotic)… .………….…..5 mg.

JUSTIFICAREA INGREDIENTELOR:

Extractul de armurariu (Silybum marianum)

Acest extract vegetal are o lunga istorie, ca eficienta si siguranta, in tratamentul intoxicatiilor cu ciuperci din specia Amanita, in Germania, la caini.  Intr-un studiu din 1984,  referitor la intoxicatia cainilor cu Amanita, s-a observat 0% mortalitate, cand s-a administrat extractul de armurariu la 5 - 24 ore post-ingestie a unei doze LD50 de ciuperca letala (85mg/kg).  Cainii netratati au prezentat o rata a mortalitatii de  33%, care este similara cu alte cercetari (Vogel, 1984).

Extractul de armurariu are proprietati hepato-protective in general.  In cazul unor cercetari intr-un spital finlandez, cu pacienti umani cu niveluri ridicate ale enzimelor hepatice, majoritatea datorate alcoolismului, s-a observat ca o doza de 420 mg/zi de silimarina reduce semnificativ  valorile inalte ale enzimelor hepatice, dupa 4 saptamani de administrare.  Histopatologia  tesutului hepatic prelevat prin biopsie a demonstrat totodata, imbunatatirea starii de sanatate a ficatului (Salmi, 1982).

Studiile au evidentiat eficacitatea extractului de armurariu ca hepato-protector,  im-potriva unor factori nocivi foarte variati, cum ar fi:  acetaminofen, alcool etilic, tetra-clorura de carbon si d-galactozamina, afectiuni ischemice, radiatii, intoxicatii cu fier si hepatita virala B (Muriel, 1990, 1992), (Bosisio, 1992), (Halim, 1997), (Chrungoo, 1997), (Campos, 1989), (Wu, 1993), (Kropacova, 1998), (Pietrangelo, 1995), (McPartland, 1996).

Extractul de armurariu isi produce efectele benefice asupra ficatului, prin diferite mecanisme de actiune. Silimarina este un antioxidant de mare capacitate, asigurand o foarte buna protectie impotriva peroxidarii lipidice, ca si impotriva radicalilor liberi hidrosolubili (Basaga, 1997).

Extractul de armurariu potenteaza capacitatea detoxifianta a ficatului, prin amplificarea Fazei a II-a a glucurono-conjugarii hepatice, atat prin stimularea sinte-zei enzimelor Fazei a II-a, cat si prin inhibarea activitatii citocromilor P450 in Faza I (Amdur, 1991).  Studiile pe soareci au demonstrat ca silimarina inhiba sinteza mai multor enzime P450 specific induse (Baer-Dubowska, 1998).  Toxina ciupercii Ama-nita - amanitina, este activata de sistemul citocromial P450.  Astfel se poate explica eficacitatea extractului de armurariu impotriva intoxicatiei cu aceasta ciuperca foarte otravitoare. Totodata, silimarina inhiba activitatea beta-glucuronidazei, enzima care este utilizata de unele bacterii intestinale patogene, pentru a rupe legaturile toxinelor glucurono-conjugate, eliberand astfel respectivele toxine inapoi in sistemul circulator al organismului afectat (Kim, 1994).  Extractul de armurariu reduce efectul de re-intoxicare, prin inhibarea activitatii beta-glucuronidazei.

Extractul de armurariu mareste depozitele endogene de glutation, protejand astfel impotriva degradarii acestui foarte important antioxidant hepatic (Campos, 1989).

Silimarina inhiba formarea leucotrienelor din acizii grasi polinesaturati de origine hepatica, prin inhibarea enzimei lipo-oxigenaza (Fiebrich, 1979).

Silimarina accelereaza sinteza proteica la nivelul hepatocitului, care la randul ei stimuleaza regenerarea tesutului hepatic, in urma afectarii sau a distrugerii hepatocitelor (Sonnenbichler, 1986)

S-a observat ca silimarina are si efecte anti-inflamatorii ca urmare a capacitatii sale de stabilizare a mecanismelor de membrana ale mastocitelor (Fantozzi, 1986), inhibare a migratiei neutrofilice (De La Puerta, 1996), inhibare a celulelor Kuppfer (Dehmlow, 1996), si inhibare simultana a sintezei leucotrienelor si a formarii prostaglandinelor (Dehmlow, 1996).

S-a demonstrat ca silimarina diminueaza sau reversibilizeaza fenomenul de fibrozare hepatica.  Fibroza hepatica progresiva ne-inflamatorie  a fost indusa la sobolani prin ligaturarea completa a canalului biliar.  S-a demonstrat ca administrarea de silima-rina in doza zilnica de  50 mg / kg a avut efect de diminuare a fenomenului de fibro-zare cu pana la  30-35 % fata de lotul martor.  O doza mai redusa, de 25 mg / kg / zi nu a avut rezultatul similar (Boigk, 1997).

Vitamina B1 (Tiamina)

Se gaseste in concentratii ridicate in ficat, inima si rinichi.  Tiamina este implicata enzimatic in decarboxilarea oxidativa si non-oxidativa a acizilor alfa-cetonici, ca si in reactiile trans-cetonice.  Tiaminei i se aloca si o functie non-enzimatica. Trifosfatul de tiamina se concentreaza in neuroni si se considera ca moduleaza permeabilitatea la cloruri a acestor celule.  Toate vitaminele complexului B, inclusiv  tiamina,  sunt esentiale pentru desfasurarea tuturor functiilor metabolice ale ficatului.  Administrarea suplimentara de vitamine din complexul B se recomanda in general in terapia bolilor hepato-biliare ale animalelor mici (SACN, 2000).

Vitamina B2 (Riboflavina)

Riboflavina si metabolitii sai se gasesc ca si co-enzime in peste 50 de procese enzimatice metabolice la mamifere. Concentratiile hepatice ale acidului folic, riboflavinei, nicotinamidei, acidului pantotenic, piridoxinei si vitaminei B12 s-au observat a fi diminuate la pacientii umani cu ciroza hepatica (Leevy, 1982).

Vitamina B6 (Piridoxina)

Formele active ale acestei vitamine sunt implicate in principal in metabolismul aminoacizilor.  Este totodata un modulator al utilizarii rezervelor de glicogen si al metabolismului lipidic. Vitamina B6 joaca un rol important in multiplicarea celulara de toate tipurile, cu aplicatii speciale in epiteliile mucoaselor, derm, hematii si sistemul imunitar (SACN, 2000).

Acidul pantotenic (Pantotenatul de calciu)

Furnizeaza atat calciul ca macromineral, cat si pantotenatul - vitamina B (B5). Vita-mina B5 este utilizata la fabricarea coenzimei A (CoA) si acil-carrier proteinei (ACP), ambele componente avand roluri esentiale in utilizarea grasimilor si a carbohidratilor in producerea de energie. Cainii si pisicile cu deficiente de acid pantotenic prezinta sindromul “ficatului gras” cu pierderea apetitului si scaderea in greutate (Baker, 1986).

Inozitolul

Acest membru din complexul vitaminelor B functioneaza strans legat de colina. Este o componenta primara a membranei celulare si cu toate ca nu este un nutrient esential, s-a dovedit a fi eficace in terapia bolilor hepatice, la oameni. Atat inozitolul, cat si colina dovedesc a avea efecte lipotrofice, ca rezultat al rolului lor in transportul grasimilor de la ficat catre tesuturi (Murray, 1996).

Colina

Spre deosebire de celelalte vitamine ale complexului B, este sintetizata in ficat si es-te un nutrient esential pentru toate organismele animale. Este componentul principal al lecitinei si se gaseste legat de fosfolipide sub forma de fosfatidil-colina. Are urma-toarele functii:  1) Este o componenta structurala a tuturor membranelor celulare; 2) Este un agent lipotrofic (vezi inozitolul); 3) Este un precursor in producerea neuro-transmitatorului acetilcolina; impreuna cu metionina reprezinta principala sursa de grupari metil, care sunt utilizate de organism in reactiile de trans-metilare (SACN, 2000). Deficienta in colina produce la caini “ficat gras”, incetinirea cresterii organis-mului, degenerescente hemoragice renale si atrofia timusului (Baker, 1986).  Supli-mentarea de fosfatidil-colina, impreuna cu suplimentarea alimentara protidica la primate, protejeaza impotriva afectiunilor hepatice induse de alcool (Rogers, 1979).  Un studiu danez la oameni a demonstrat ca suplimentele de fosfatidil-colina la pacienti cu hepatite non-virale, hepatite B si hepatite cronice evolutive, impreuna cu medicatia imuno-supresiva obisnuita, au imbunatatit semnificativ rezultatele analizelor biopsiilor hepatice (Jenkins, 1982).

Dl-metionina

O sursa de grupari metil, alternativa colinei.  S-a demonstrat ca reversibilizeaza deficienta nutritionala de colina (Zapsalis, 1985 #30). Aceasta este cea mai stabila forma de metionina si se substituie echivalent metioninei pure (Zapsalis, 1985 #31).

Vitamina B12 (ciancobalamina). 

Prima data extrasa din tesutul hepatic in 1948, vitamina B12 a fost identificata drept factorul “extrinsec” din hrana care trateaza anemia pernicioasa.  De atunci, vitamina B12 a fost definita ca fiind esentiala pentru functionrea normala a tuturor celulelor, dar in special al celor din tesuturile sistemului gastro-intestinal, maduva osoasa hematogena si tesutul nervos.  Impreuna cu metionina, acidul folic si colina, ciancobalamina participa la transferul gruparilor metil in timpul sintezei acizilor nucleici, a bazelor intermediare purinice si pirimidinice (Mahan, 1996).

Acidul Alfa-Lipoic (Acidul thiotic)

Acest anti-oxidant foarte capabil a fost identificat ca fiind sintetizat de toate tesuturile organismelor mamiferelor. Este un anti-oxidant unic, datorita capacitatii sale de a actiona atat in medii oxidative, cat si reducatoare, atat hidro-solubile cat si lipo-solubile. Acidul alfa-lipoic se absoarbe de asemenea foarte rapid, consecutiv administrarii pe cale orala.  Are totodata si alte proprietati, distincte de cele anti-oxidative.  S-a demonstrat ca fiind un foarte potent agent de chelatare al metalelor grele. Clinic, acidul alfa-lipoic este utilizat in terapia cataractei (Maitra, 1995), a glaucomului (Filina, 1995), ca protectie impotriva actiunii radicalilor liberi consecutiv  accidentelor de re-perfuzare ischemica, precum infarctul miocardic (Panigrahi, 1996), terapia intoxicatiei cu ciuperca Amanita (Bartter, 1980), ca si in neuropatiile diabetice (Nagamatsu, 1995).  Acidul alfa-lipoic mareste totodata, rezervele intracelulare de glutation (Busse, 1992).

APLICATII CLINICE:

“HEPATO SUPPORT pentru caini si pisici” a fost formulat ca suport clinic de sustinere a terapiei in urmatoarele cazuri: 

v      Intoxicatii hepatice (fenobarbital, corticosteroizi, chimioterapice si antibiotice, pesticide, etc.)

v      Afectiuni hepatice acute:

§     Colangio-hepatite, colecistite

v      Afectiuni hepatice cronice:

§     Lipidoza hepatica, ciroza hepatica, neoplasm hepatic, hiperadrenocorticism

v      Ca sustinator al organismului in cadrul terapiilor anti-parazitare cu:  AdvantageΤ, ProgramΤ, FrontlineΤ, RevolutionΤ, InterceptorΤ, HeartguardΤ (in mod special daca animalul este deja sensibil la aceste produse)

DOZAJE RECOMANDATE:

CAINI:

O capsula de doua ori pe zi, pentru fiecare 10 – 20 kg greutate vie. 





Dozajul se poate mari de 2 – 3 ori, in cazurile grave, fara risc de intoxicatie, dar cu eficienta vizibil crescuta.

PISICI: 

O capsula - o data pe zi, la una din mese.

Produsul este formulat si in stare lichida, sub denumirea Liquid Hepato, pentru pacientii cu “probleme” la administrarea capsulelor.

Dozaj: 2 ml de doua ori pe zi, pentru fiecare 10 – 20 kg greutate vie.

BIBLIOGRAFIE:

1.        Amdur MO, Doull J, Klaassen CD. Casarett and Doull's Toxicology: The Basic Science of Poisons, 4th ed. New York, NY: McGraw-Hill; 1991

2.        Baer-Dubowska W, Szaefer H, Krajka-Kuzniak V. Inhibition of murine hepatic cytochrome P450 activities by natural and synthetic phenolic compounds. Xenobiotica 1998;28:735-743

3.        Baker, H., Schor, SM., Murphy BD., et al.  Blood vitamin and choline concentrations in healthy domestic cats, dogs and horses.  American Journal of Veterinary Research. 1986; 47: 1468-1471.

4.        Bartter, FC., Berkson, B., Gallelli, J., et al. Thiotic acid in the treatment of poisoning with alpha Amanitin.  In:Faulstich H, Kommerell B, Wieland T, eds.  Amanita Toxins and Poisoning.  Baden-Baden.  Verlg Gerhard Witzstrock; 1980:197-202.

5.        Basaga H, Poli G, Tekkaya C, et al. Free radical scavenging and antioxidative properties of 'silibin' complexes on microsomal lipid peroxidation. Cell Biochem Funct 1997;15:27-33

6.        Boigk G, Stroedter L, Herbst H. Silymarin retards collagen accumulation in early and advanced biliary fibrosis secondary to complete bile duct obliteration in rats. Hepatology 1997;26:643-649

7.        Bosisio E, Benelli C, Pirola O, et al. Effect of the flavanolignans of Silybum marianum L. on lipid peroxidation in rat liver microsomes and freshly isolated hepatocytes. Pharmacol Res 1992;25:147-154

8.        Busse, E., Zimmer, G., Schopohl, B., et al.  Influence of alpha-lipoic acid on intracellular glutathione in vitro and in vivo.  Arzneimittel-Forschung 1992;42:829-831.

9.        Campos R, Garrido A, Guerra R, et al. Silybin dihemisuccinate protects against glutathione depletion and lipid peroxidation induced by acetaminophen on rat liver. Planta Med 1989;55:417-419

10.      Chrungoo VJ, Singh K, Singh I. Silymarin mediated differential modulation of toxicity induced by carbon tetrachloride, paracetamol and D-galactosamine in freshly isolated rat hepatocytes. Indian J Exp Biol 1997;35:611-617

11.      De La Puerta R, Martinez E, Bravo L. Effect of silymarin on different acute inflammation models and on leukocyte migration. J Pharm Pharmacol 1996;48:968-970

12.      Dehmlow C, Erhard J, de Groot H. Inhibition of Kupffer cell functions as an explanation for the hepatoprotective properties of silibinin. Hepatology 1996;23:749-754

13.      Dehmlow C, Murawski N, de Groot H, et al. Scavenging of reactive oxygen species and inhibition of arachidonic acid metabolism by silibinin in human cells. Life Sci 1996;58:1591-1600

14.      Fantozzi R, Brunelleschi S, Rubino A, et al. FMLP-activated neutrophils evoke histamine release from mast cells. Agents Actions 1986;18:155-158

15.      Fiebrich F, Koch H. Silymarin, an inhibitor of lipoxygenase. Experientia 1979;35:1548-1560

16.      Filina AA, Davydova NG, Endrikhovskii SN, et al.  Lipoic acid as a means of metabolic therapy of open angle glaucoma.  Vestn Oftalmol 1995;111:6-8.

17.      Halim AB, el-Ahmady O, Hassab-Allah S, et al. Biochemical effect of antioxidants on lipids and liver function in experimentally-induced liver damage. Ann Clin Biochem 1997;34:656-663

18.      Hand, MS., Thatcher, CD, Remillard, RL, Roudebush, P.  Hepatobiliary Diseases.  Small Animal Clinical Nutrition, (SACN) 4th. Edition, Mark Morris Institute, Topeka, KS. 2000.

19.      Jenkins, PJ, Portmann BP, Eddleston, AL, Williams, R.  Use of polyunsaturated phosphatidylcholine in HbsAg negative chronic active hepatitis:  Results of prospective double blind controlled trial.  Liver (Denmark) 2:77-81; 1982.

20.      Kim DH, Jin YH, Park JB, Kobashi K. Silymarin and its components are inhibitors of beta-glucuronidase. Biol Pharm Bull 1994;17:443-445

21.      Kropacova K, Misurova E, Hakova H. Protective and therapeutic effect of silymarin on the development of latent liver damage. Radiats Biol Radioecol 1998;38:411-415

22.      Leevy, CM, Thompson, A., Baker, H.  Vitamins and liver injury.  American Journal of Clinical Nutrition 1982; 35: 56-72.

23.      Mahan, LK., and Escott-Stump, S.  Krause’s Food, Nutrition and Diet Therapy. Ninth Edition, WB Saunders, Philadelphia; 1996.

24.      Maitra I., Serbinova E., Tritschler HJ, Packer, L.  Alpha lipoic acid prevents buthionine sulfoximine-induced cataract formation in newborn rats.  Biochem Biophys Res Commun 1996;221:422-429.

25.      McPartland JM. Viral hepatitis treated with Phyllanthus amarus and milk thistle (Silybum marianum): A case report. Complementary Medicine International 1996;March/April:40-42.

26.      Muriel P, Garciapina T, Perez-Alvarez V, et al. Silymarin protects against paracetamol-induced lipid peroxidation and liver damage. J Appl Toxicol 1992;12:439-442

27.      Muriel P, Mourelle M. Prevention by silymarin of membrane alterations in acute CCl4 liver damage. J Appl Toxicol 1990;10:275-279.

28.      Murray, MT. Inositol.  Encyclopedia of Nutritional Supplements. Prima Publishing, 1996.

29.      Panigrahi, M., Sadguna, Y., Shivakumar, BR., et al.  Alpha lipoic acid protects against reperfusion injury following cerebral ischemia in rats.  Brain Res 1996;717:184-188.

30.      Pietrangelo A, Borella F, Casalgrandi G. Antioxidant activity of silybin in vivo during long-term iron overload in rats. Gastroenterology 1995;109:1941-1949

31.      Rogers AE, et al.  Acute and chronic effects of ethanol in non human primates, in KC Hayes, Ed.  Primates in Nutritional Research.  Academic Press, NY 1979:249-89.

32.      Salmi, HA., Sarna, S.  Effect of Silymarin on chemical functional, and morphological alterations of the liver;  A double blind controlled study.  Scand J Gastroenterol.  1982; 17:517-521

33.      Sonnenbichler J, Goldberg M, Hane L, et al. Stimulatory effect of silibinin on the DNA synthesis in partially hepatectomized rat livers: non-response in hepatoma and other malignant cell lines. Biochem Pharmacol 1986;35:538-541

34.      Vogel, G., Tuchweber B., Trost W.  Protection by silibinin against Amanita phalloides intoxification in beagles.  Toxicol Appl Pharmacol.  1984; 73:355-362.

35.      Wu CG, Chamuleau RA, Bosch KS. Protective effect of silymarin on rat liver injury induced by ischemia. Virchows Arch B Cell Pathol Incl Mol Pathol 1993;64:259-263

36.      Zapsalis, C. and Beck, RA.  Proteins, Sources and Nutritional Evaluation. Food Chemistry and Nutritional Biochemistry. Pg. 121.  Wiley, New York, 1985.

37.      Zapsalis, C. and Beck, RA.  Vitamins and Vitamin-like Substances. Food Chemistry and Nutritional Biochemistry. Pp 288-289.  Wiley, New York, 1985.



loading...




Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate

Medicina-veterinara




NutriCalm for Cats, NutriCalm for Dogs
FUZARIOTOXICOZA PORCINELOR
SAVANTI GERMANI DIN TRECUTUL STIINTEI VETERINARE
FUZARIOTOXINELE
ISTORIA MEDICINEI VETERINARE
Elemente de tanatologie - modificarile cadaverice
SLAFRAMINOTOXICOZA
TRICOMONOZA - boala intalnita la porumbel, gaina, curca, fazan, gasca si rata
USTLIAGOTOXICOZA
PERSONALITATI ALE MEDICINEI VETERINARE DIN UNGARIA












loading...