Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor
Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina veterinara


Index » sanatate » Medicina veterinara
» NutriCalm for Cats, NutriCalm for Dogs


NutriCalm for Cats, NutriCalm for Dogs


NutriCalm for Cats, NutriCalm for Dogs

STRATEGIA TERAPEUTICA:

1)      Suport nutritional pentru producerea de serotonina

2)      Reducerea comportamentului anxios si dezvoltarea celui serotonino-dependent

3)      Asigura suport nutritional pentru relaxare neuro-musculara

INGREDIENTE:

1.     L-Triptofan

2.     Extract  din radacina de valeriana (Valeriana officinalis)

3.     Extract de Ashwaganda (Withania somnifera)

4.     Extract de catusnica (Nepeta cataria)

5.     Kava kava  (Piper methisticum) (standardizat la 29-31% kavalactone)

6.     Aspartat de calciu

7.     Aspartat de magneziu

JUSTIFICAREA INGREDIENTELOR:

L-triptofan este cel mai complex aminoacid, fiind un precursor al producerii de vita-mine B, niacina si neurotransmitatorul serotonina (Mahan and Escott-Stump 1996). Triptofanul si metabolitul sau, 5-hidroxi-triptofanul, maresc nivelul serotoninei la ni-vel cerebral (Blundell 1991). Animalele supuse unor diete fara triptofan, care deter-mina niveluri scazute de serotonina, au tendinte agresive accentuate, in special in decursul interactiunilor sociale de competivitate, cum ar fi hranirea (Mehlman, Higley et al. 1995). Intr-un studiu pe subiecti umani, cercetatorii au masurat nivelurile 5-HIAA (un metabolit al serotoninei) la 26 de pacienti “auto-mutilatori”. Toti prezentau deficiente ale concentratiilor serice de serotonina, impreuna cu manifestari ale unor caractere patologice grave: agresivitate ridicata, comportament antisocial, furie cro-nica, impulsivitate marita si simptome fizice de anxietate (Simeon, Stanley et al. 1992). Poldinger descrie un sindrom al deficientei de serotonina, care include depre-sie, anxietate, agresivitate, tulburari ale somnului, comportament obsesivo-compul-siv si alte anormalitati comportamentale (Poldinger, Calanchini et al. 1991).

Extractul de radacina de valeriana (Valeriana officinalis) este un extract vegetal care poate fi folosit in siguranta, cu o lunga istorie in utilizarea sa ca remediu pentru producerea somnului si alungarea starilor de neliniste. Nu prezinta interactiuni cu al-te medicamente, si nu s-au raportat efecte adverse consecutiv utilizarii lui. Nu exista contraindicatii in utilizarea sa (Blumenthal 1998). Intr-un raport de cercetare publi-cat in “Veterinary and Human Toxicology”, 1995, s-a evidentiat faptul ca o supradoza de valeriana, de 20 de ori doza recomandata, nu a fost urmata de nici un semn de intoxicatie (Willey 1995). Studiile au demonstrat ca fito-moleculele psiho-active din radacina de valeriana, acidul valeric si valepotriatele, sunt capabile de a se lega de aceeasi receptori la nivel cerebral, ca si diazepamul si alte medicamente benzo-dia-zepinice (Mennini and al. 1993). Efectele secundare care apar in mod normal in cazul administrarii acestor medicamente, nu au fost raportate si in cazul utilizarii extractu-lui de radacina de valeriana (Leathwood and Chauffard 1985). Extractul din radacina de valeriana poate inhiba GABA (acidul gama-amino-butiric), fapt care poate explica utilitatea lui in tratarea anxietatii si depresiilor (Duke, duCellier et al. 1998).  Dr. Rudolph Weiss, in tratatul sau clasic Herbal Medicine (1960), sustine ca valeriana are aceleasi efecte asupra pisicilor, ca si catusnica (iarba matei) (Guzman 1998).

Extractul de Ashwaganda (Withania somnifera). Este o planta adaptogena care are o lunga istorie de utilizare in medicina traditionala Ayurvedica. Alte denumiri pentru Ashwaganda sunt: “Ginseng Indian” si “Cirese de Iarna”. Contine lactone steroide, withanone si withanine, ca si withanolide si glico-withanolide. Ashwaganda are un efect benefic atat asupra sistemului imunitar, cat si asupra sistemului nervos central, similar cu acela al ginseng-ului, care este de asemenea un adaptogen. Adaptogenii ajuta la mentinerea homeostaziei in timpul perioadelor de stress, ca rezultat al efectului lor normalizator asupra glandelor suprarenale. Din punct de vedere medical, Ashwaganda este utilizata in general ca tonic si regenerativ, pentru indivizii epuizati sau debili, sau pentru cei ce se afla in perioade de stress (Silver 1998).

Extractul de catusnica (iarba matei) (Nepeta cataria) are proprietati antidiareice, antispasmotice, diaforetice si antifebrile.  Se cunosc totodata si efectele lui asupra sistemului nervos central: proprietati sedative si calmante, avand o foarte scazuta toxicitate (Tyler 1994) (Duke, duCellier et al. 1998)

Kava kava  (Piper methisticum) (standardizat in 29-31% kavalactone). Utilizarea medicala, asa cum a fost ea publicata de Comisia Germana a Monografiilor Europene, este recomandata in tratamentul anxietatilor nervoase, stress-ului si starilor de neliniste.  Nu prezinta efecte secundare, si poate interactiona sinergic cu alti agenti psiho-farmacologici (Blumenthal and al. 1998).

Studiile pe animale au aratat ca, kavalactonele prezente in aceasta planta sunt res-ponsabile pentru efectele sedative, analgezice, anticonvulsive si miorelaxante asupra animalelor de laborator (Meyer 1979). Cercetarile asupra Kava kava au aratat ca exercitarea efectelor sale asupra sistemului nervos se face prin mecanisme de actiu-ne ce sunt diferite de cele ale benzo-diazepinicelor, opiaceelor si agentilor anti-infla-matori non-steroidieni. Kavalactonele actioneaza in primul rand asupra sistemului limbic din encefal (Davies, et al. 1992)(E. Holm 1991)(Jamieson and Duffield 1990).

Studiile in “dublu-orb” pe pacienti umani au confirmat eficienta Kava kava ca agent anxiolitic.  Pacientii au prezentat reduceri semnificative ale simptomelor anxioase dupa administrarea acestei plante timp de 7 zile.  Nu s-au constatat reactii adverse in timpul tratamentului (E. Lehman 1998).

Cercetarile facute pe pisici indica faptul ca zona preferentiala de activitate a extrac-tului de Kava se afla in complexul amigdalian din encefal (E. Holm 1991). Un alt efect observat la extractul de Kava este cresterea pragului de intrare in soc la soarecii supusi la electro-socuri (Meyer 1967).

Studii recente arata ca efectul antiepileptic al extractului de kava este obtinut prin actiunea sa directa asupra zonei receptorilor canalelor de ioni de Na+ si are un efect indirect asupra nivelurilor de ioni de Ca2+ (Gleitz, Friese et al. 1996) (Gleitz, Beile et al. 1996).

Kava kava are si proprietati miorelaxante.  Acestea s-au dovedit a fi superioare efectelor miorelaxante produse de benzo-diazepinice. Exercitarea actiunii se face la nivelul mecanismului ionic de contractura musculara, atat striata, cat si neteda.  Un studiu referitor la efectul Kava asupra musculaturii netede, a aratat ca aceasta relaxeaza musculatura neteda prin cresterea concentratiei extracelulare de ioni de K+ si totodata prin blocarea canalelor de ioni de K+ (Seitz, Ameri et al. 1997). Datorita acestei influente benefice asupra tonusului muscular, Kava kava este utila si in facilitarea ajustarilor chiropractice (Piscopo 1997).

Kava kava are si capacitatea de a lega barbituricele de receptorii GABA, marind ast-fel efectele narcozei cu barbiturice (Jussofie, Schmiz et al. 1994). Intr-un studiu pe soarece,  prin care s-a evaluat interactiunea intre alcool si Kava kava, cercetatorii au observat prelungirea de 10 ori a perioadei de somn indus (Jamieson and Duffield 1990).

Aspartatul de Magneziu este un chelat al ciclului Krebs si de aceea, o forma mult mai potrivita biologic, de furnizare a elementului magneziu. Creierul, cordul, ficatul si rinichii sunt tesuturile cu cea mai mare concentratie de magneziu.  Simptomele deficientei in magneziu includ stari de oboseala, confuzii mentale, iritabilitate, adinamie, probleme in transmiterea influxului nervos si a contracturii musculare, crampe musculare, inapetenta, insomnie si predispozitie la stress (Murray 1996).

Aspartatul de Calciu este un chelat al ciclului Krebs – forma mult mai potrivita biologic, de furnizare a elementului calciu.  Calciul este cel mai abundent mineral in organism.  Controleaza mecanismele de transfer la nivelul mebranelor celulare, cu efect de stabilizare a membranelor celulare.  Controleaza totodata si transferul ionilor la nivelul membranelor organitelor celulare, eliberarea neuro-transmitatorilor la nivelul jonctiunilor sinaptice, functionarea hormonilor si eliberarea sau activarea enzimelor la nivel intra- sau extra-celular. Calciul este necesar in transmiterea influxului nervos si in reglarea ritmului cardiac.  Mentinerea tonusului muscular si controlul excitabilitatii nervoase sunt determinate de un echilibru al concentratiilor ionilor de calciu, magneziu, sodiu si potasiu (Czajka-Narins 1996).

APLICATII CLINICE:

NutriCalm a fost formulat pentru dezvoltarea comportamentului serotonino-depen-dent la caini si pisici.  Animale cu o multitudine de probleme de comportament pre-cum fobie la tunet, hiperactivitate, nervozitate, frica de calatorii, frica de cabinetul veterinar, dermatita psihogena si diaree psihogena (Sindromul Intestinului Iritabil, Gastroenterita Hemoragica) au fost evaluate clinic la “Boulder’s Natural Animal” -  o clinica veterinara integrata in Boulder, Colorado - atat inainte cat si dupa medicatia cu NutriCalm.

In toate cazurile s-a observat ca pacientii au prezentat efecte benefice, consecutiv terapiei cu acest produs anxiolitic.  Nu s-au raportat efecte adverse. Mai multe pisici au fost supuse terapiei pe termen lung, pentru corectarea comportamentului anxios, cu efecte benefice.

Aceasta formula s-a dovedit a fi foarte eficienta in terapia modificarilor de comporta-ment. Este foarte eficace si in situatii de anxietate de scurta durata, cum ar fi cala-toriile cu masina sau cu avionul, vizitele la medicul veterinar, la frizeriile veterinare, precum si in orice alte cazuri cand anxietatea animalelor poate produce probleme.

Aceasta formula poate fi folosita totodata si ca miorelaxant, consecutiv unor hernii de disc intervertebral, leziuni ale traiectelor nervilor si traumatisme care apar in activitati sportive sau la vanatoare.

DOZAJE RECOMANDATE:

NutriCalm for Dogs

CAINI:

Doza de intretinere: 1 capsula per 10 – 20 kg greutata corporala, zilnic.  Dozele pot fi divizate in doua administrari zilnice.

Dozele ridicate (de 2-3 ori doza de intretinere) produc efecte calmante mult mai rapid – fara efecte adverse.

Dozele mai reduse (decat doza de intretinere) pot fi utilizate in tratamen-tele pe termen lung de combatere a comportamentului anxios.

NutriCalm for Cats

PISICI: 1 capsula o data sau de doua ori pe zi.

Produsul este formulat si in stare lichida, sub denumirea Liquid NutriCalm, pen-tru pacientii (caini de talie mica si pisici) cu “probleme” la administrarea capsulelor. Aceasta formulare contine in plus L-theanina, un aminoacid prezent in frunzele de ceai – avand efect de relaxare psihica, fara a fi sedativ, cu reducerea excitabilitatii la stress si a anxietatii. Totodata combate starile de fobie si insomniile.

Dozaj: 1-2 ml de doua-trei ori pe zi, pentru probleme comportamentale sau anxietate.

In cazul unor evenimente care produc fobie – vizita la medicul veterinar, la cosme-tica sau pe podiumul de concurs – se administreaza 1-4 ml, cu 30-60 minute inainte de respectivul eveniment, in functie de excitabilitea pacientului.

BIBLIOGRAFIE:

Blumenthal, M., Ed. (1998). The Complete German Commission E Monographs:  Therapeutic Guide to Herbal Medicine. Austin, Texas, American Botanical Council.

Blundell, J. (1991). “Pharmacological approaches to appetite suppression.” Trends Pharmacol 12: 147-157.

Czajka-Narins, D. M. (1996). Minerals. Krause's Food, Nutrition, & Diet Therapy. L. K. Mahan and S. Escott-Stump. Philadelphia, W. B. Saunders Company: 124-125.

Davies, L. P., e. al, et al. (1992). “Kava pyrones and resin:  Studies on GABA(a), GABA(b) and benzodiazepam binding sites in rodent brain.” Pharm Toxicol 71: 121-126.

Duke, J. A., J. duCellier, et al. (1998). Western Herbal Medicine:  Traditional Materia Medica. Complementary and Alternative Veterinary Medicine. A. S. Schoen and S. G. Wynn. St. Louis, MO, Mosby, Inc.: 307.

E. Holm, e. a. (1991). “Studies on the profile of the neurophysiological effects of d, l-kavain:  Cerebral sites of action and sleep wakefulness-rhythm in animals.” Arzneimittel-Forsch 41: 673-683.

E. Lehman, J. K., and J. Friedmann.  113-119 (1998). “Efficacy of a special kava extract (Piper methysticum) in patients with states of anxiety, tension and excitedness of non-mental origin—A double bind placebo-controlled study of four weeks treatment.” Phytomedicine 3: 113-119.

Gleitz, J., A. Beile, et al. (1996). “(+/-)-Kavain inhibits the veratridine-and KCL-induced increase in intracellular Ca+2 and glutamate-release of rat cerebrocortical synaptosomes.” Neuropharmacology 35: 179-186.

Gleitz, J., J. Friese, et al. (1996). “ Anticonvulsant action of (+/-)-kavain estimated from its properties on stimulated synaptosomes and Na+ channel receptor sites.” Eur J. Pharmacol. 315: 89-97.

Guzman, E. d. (1998). Western Herbal Medicine:  Clinical Applications. Complementary and Alternative Veterinary Medicine. M. S. A and S. G. Wynn. St. Louis, Mosby: 358.

Jamieson, D. D. and P. H. Duffield (1990). “ The anti-nocioceptive action of kava components in mice.”  Clin Exp Pharmacol Physiol 17: 495-508.

Jamieson, D. D. and P. H. Duffield (1990). “Positive interaction of ethanol and kava resin in mice.” Clin Exp Pharmacol Physiol 17: 509-514.

Jussofie, A., A. Schmiz, et al. (1994). “Kavapyrone enriched extract from Piper methysicum as modulator of the GABA binding site in different regions of rat brain.” Psychopharmacology: 469-474.

Leathwood, P. D. and F. Chauffard (1985). “Aqueous extract of valerian (Valeriana officinalis L.) reduces latency to fall asleep in man.” Planta Medica 54: 144-148.

Mahan, L. K. and S. Escott-Stump, Eds. (1996). Proteins. Food, Nutrition, and Diet Therapy. Philadelphia, W. B. Saunders Company.

Mehlman, P., J. Higley, et al. (1995). “Correlation of CSF 5-HIAA concentrations with sociality and the timing of emigration in free-ranging primates.” Am J. Psychiatry 152: 907-913.

Mennini, T. and e. al. (1993). “In vitro study on the interaction of extracts and pure compounds from Valeriana officinalis  roots with GABA, benzodiazepine and barbiturate receptors in rat brain.” Fitoterapia 54: 291-300.

Meyer, H. J., Ed. (1979). Pharmacology of Kava. Ethnopharmacological Search for Psychoactive Drugs. New York, Raven Press.

Meyer, J. J., Ed. (1967). Pharmacology of Kava.  Ethnopharmacologic Search for Psychoactive Drugs. Washington, D. C., U. S. Government Printing Office.

Murray, M. T. (1996). Magnesium. Encyclopedia of Nutritional Supplements, Prima Publishing: 159-175.

Piscopo, G. (1997). “Kava Kava:  Gift of the Islands.” Alt Med Rev 2(5): 355-364.

Poldinger, W., B. Calanchini, et al. (1991). “A functional-dimensional approach to depression:  serotonin deficiency as a target syndrome in comparison of 5-hydroxytryptophan and fluvoxamine.” Psychopathology 24: 53-81.

Ruze, P. (1990). “Kava-induced dermatopathy:  A niacin deficiency?” Lancet 332: 1442-1445.

Seitz, U., A. Ameri, et al. (1997). “Relaxation of evoked contractile activity of isolated guinea-pig ileum by (+/-) kavain.” Planta Med 63: 303-306.

Silver, R. J. (1998). Ayurvedic Veterinary Medicine. Complementary and Alternative Veterinary Medicine. A. S. Schoen and S. G. Wynn. St. Louis, MO, Mosby, Inc.: 459-460.

Simeon, D., B. Stanley, et al. (1992). “Self-mutilation in personality disorders:  Psychological and biological correlates.” Am J. Psychiatry 149: 221-226.

Suss, R. and P. Lehmann (1996). “Hematogenous contact eczema caused by phytogenic drugs exemplified by kava root extract.” Hautarzt 47: 459-461.

Tyler, V. E. (1994). Herbs of Choice--The Therapeutic Use of Phytomedicinals. New York, Pharmaceutical Products Press.

Willey, L. B. (1995). “Valerian Overdose:  A Case Report.” Veterinary and Human Toxicology 37(No. 4): 364-365.







Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate

Medicina-veterinara




Elemente de patologie generala tumorala
ZEARALENONUL
TOXINA T-2
SAVANTI GERMANI DIN TRECUTUL STIINTEI VETERINARE
STAHIBOTRIOTOXICOZA PORCINELOR
PREISTORIA MEDICINEI VETERINARE
Elemente de tanatologie - modificarile cadaverice
TRICOMONOZA - boala intalnita la porumbel, gaina, curca, fazan, gasca si rata
PERSONALITATI ALE MEDICINEI VETERINARE DIN UNGARIA
ERGOTISMUL