Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii
Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
Preocupari actuale privind combaterea coruptiei


Preocupari actuale privind combaterea coruptiei


Preocupari actuale privind combaterea coruptiei

Sectiunea 1. Combaterea coruptiei pe plan international

Fiind un fenomen universal, coruptia - in intelesul sau larg - are un impact direct asupra dezvoltarii economice si sociale. Mari sume de bani sunt deturnate de oficialitati in zeci de tari. Fonduri destinate initial pentru noi scoli, spitale si investitii, in favoarea celor mai nevoiasi, sunt, de multe ori, canalizate pe proiecte de o valoare sociala neglijabila, de catre oficialitati ce primesc o parte din salarii de la contractantii comerciali.

Coruptia distruge beneficiile potentiale ale fortelor de piata libere. Oamenii de afaceri cinstiti dau faliment, regulile unui sistem economic sanatos sunt distorsionate, iar companiile puse in situatia de a plati mita devin corupte.[1]



De altfel, coruptia este, in mod evident, inamicul democratiei. Statornici in eforturile de a se opune unei guvernari deschise, liderii coruptiei se agata de putere, ingradind libertatea personala si incalcand drepturile elementare ale omului.[2]

Chiar si democratiile bine stabilite, traditionale, se confrunta cu o grava coruptie. In ultimii ani, guvernele Italiei, Japoniei, Frantei si Ungariei, dar si altele, au avut de infruntat scandaluri de mari proportii.

Cu toate acestea, democratiile cu vechime sunt capabile sa suporte presiunile coruptiei, datorita competentei si stabilitatii institutiilor pe care si le-au creat. Este vorba, in primul rand, de maturitatea sistemului judiciar si, deopotriva, a fortei mass-media.

Coruptia poate lua multe forme. Una dintre acestea, comuna in multe tari, este spertul la nivel mic. Functionarii publici asteapta sa fie platiti ca sa-si faca datoria sau ca sa nu si-o faca. Multe dintre organizatiile anticoruptie de baza considera ca solutiile depind de reforma administratiei.

O problema esentiala cu care se confrunta fiecare tara este lipsa unei remunerari corespunzatoare a functionarilor publici si lipsa unor sisteme de stimulente materiale semnificative care sa-i pastreze cinstiti.

Aceasta forma de coruptie zilnica il loveste pe cel mai sarac dintre saraci, agravand conditiile politice si sociale precare.[3]

Practicile coruptiei au marcat tranzactiile internationale o buna perioada de timp. In anii 70 Congresul S.U.A. a promulgat legislatia care face ca plata unor sume de bani pentru castigarea unei tranzactii straine de catre corporatiile americane sa fie ilegala. Totusi, aceasta lege este unica printre marile state industrializate si S.U.A. incearca sa determine si alte natiuni importante, cu activitate economica intensa, sa adopte standarde similare.[4]

In Rezolutia 3514 din 15 decembrie 1975, Adunarea Generala a Natiunilor Unite se ocupa pentru prima oara de problema practicilor coruptiei in tranzactiile comerciale internationale. In urma acestei rezolutii au fost adoptate, in diverse imprejurari internationale, alte numeroase initiative cu privire la subiectul coruptiei.

Anterior, la 15 octombrie 1993, la Strasbourg s-a difuzat un chestionar prezentat de ministrul italian al justitiei in vederea pregatirii raportului sau. Din chestionar reiese ca fenomenul coruptiei trebuie inteles in acceptiunea sa cea mai larga, cuprinzand orice ramura de activitate si orice persoana, investita intr-o functie, care este implicata in obtinerea de avantaje nedatorate, legate de exercitarea acelei functii.

In raportul prezentat, ca o sinteza a raspunsurilor primite, ministrul italian al justitiei subliniaza ca preocuparile si interesul fata de fenomenul coruptiei s-au accentuat pretutindeni si au determinat reactii la nivel national si international. Definitiile legale ale acestei fapte ilicite difera mult de la o tara la alta. Se porneste de la sisteme ce nu au in vedere forme specifice de ilicit, in ceea ce priveste coruptia, si care nu cunosc delictul de "coruptie", dar care impun, in acelasi timp, masuri destinate sa combata in mod eficace fenomenul si se ajunge la sisteme care au in vedere diferitele si numeroasele forme pe care le poate avea coruptia.[5]

Interesul public in crestere pentru pierderile economice, sociale si politice provocate de coruptie sugereaza ca acum este un moment propice pentru a intreprinde operatiuni anticoruptie.

Democratizarea, in crestere, a vietii publice, bazata pe economia de piata, reprezinta nu numai o apropiere de noua ordine, dar si cea mai buna ocazie pentru lupta impotriva coruptiei. In mod evident, democratia impune, prin votul public, cerinta unei mai mari responsabilitati publice a elitei politice.[6]

Actiunile Consiliului Europei in domeniul combaterii coruptiei au ca sarcina studierea fenomenului, insistandu-se mai mult asupra gasirii de solutii adecvate.

Pe baza documentelor trimise de autoritatile administratiilor nationale ale statelor aflate in perioada de tranzitie, concluziile desprinse la conferintele tinute la Sofia si Strasbourg si observatiile expertilor, Comisia Europeana a facut o serie de recomandari[7] privind:

a)   imbunatatirea modalitatilor de evaluare a dimensiunilor crimei organizate si ale coruptiei;

b)   imbunatatirea nivelului de constientizare a populatiei asupra pericolului reprezentat de coruptie si de crima organizata; formarea unei opinii publice ostile acestor fenomene;

c)   optimizarea legislatiei privind combaterea coruptiei si a crimei organizate;

d)   cresterea eficacitatii strategiilor de control asupra criminalitatii;

e)   modernizarea mijloacelor de investigare conform prevederilor Conventiei Europene privind drepturile omului si libertatile fundamentale ale omului;

f)    cresterea eficacitatii serviciilor si agentiilor angrenate in lupta impotriva coruptiei si a crimei organizate;

g)   eficientizarea cooperarii internationale in domeniu.

Sub aspectul imbunatatirii nivelului de constientizare a populatiei asupra fenomenului reprezentat de coruptie, guvernele trebuie sa aiba in vedere:

-              elaborarea unei strategii cuprinzatoare care sa asigure constientizarea de catre public a pericolelor prezentate de coruptie, precizandu-se ca aceasta provoaca o crestere a costurilor economice si sociale platite de comunitate;

-              organizarea de intalniri repetate intre reprezentantii mass-media si cei ai departamentelor de presa din cadrul diferitelor ministere, avand ca scop prezentarea modului in care informatiile sunt culese, procesate si transmise catre marele public. Se va pune accentul pe aspectul educational al informatiei astfel incat publicul, in special tineretul, sa devina pe deplin constient de pericolul prezentat si de consecintele negative ale coruptiei asupra tarii;

-              incurajarea mass-media ca prin posibilitati proprii sa-si intensifice actiunile pedagogice de informare a marelui public, in legatura cu tot ce vizeaza problema coruptiei si de colaborare cu autoritatile publice, in scopul imbunatatirii transparentei sistemului de guvernare;

-              derularea de programe educationale pentru crearea unui cult al moralitatii si legalitatii;

-              extinderea educatiei civice in toate unitatile de invatamant si de pregatire profesionala si apelarea, la nevoie, la serviciile functionarilor din sectoarele preventive si represive, pentru a ilustra cat mai concret pericolele pe care le prezinta coruptia;

-              incurajarea initiativelor locale prin mobilizarea organizatiilor nonguvernamentale, ale comunitatii oamenilor de afaceri si ale altor factori locali, in scopul prevenirii si combaterii coruptiei;

-              elaborarea unor proiecte - model de informare a publicului asupra necesitatii de contracarare a faptelor de coruptie;

-              informarea publicului asupra modalitatilor efective de sesizare a autoritatilor in drept cu privire la actele de coruptie;

-              garantarea protectiei corespunzatoare a martorilor si informatorilor impotriva actiunii razbunatoare a partilor implicate in acte de coruptie;

-              intocmirea unor rapoarte de analiza si informare a publicului, in mod sistematic, asupra initierii, derularii si concluziilor investigatiilor din domeniul coruptiei;

-              explicarea pe larg si pe intelesul publicului, a tehnicilor speciale de investigare;



-              acordarea de recompense victimelor actelor de coruptie in scopul stimularii acestora de a sesiza autoritatile in drept.

Sub raportul dezvoltarii si actualizarii fondului legislativ in domeniu comisia de experti a recomandat guvernelor tarilor aflate in proces de tranzitie sa aiba in vedere adoptarea, revizuirea sau reanalizarea urmatoarelor legi sau acte normative:

-              legea privind protectia martorilor;

-              legea privind martorii cooperanti, care sa prevada neinceperea urmaririi penale in cazurile acestora, exceptand situatiile in care sunt implicati in infractiuni de omor cu premeditare sau in organizarea de activitati criminale in grup;

-              legea privind spalarea banilor;

-              legea privind contractele si protejarea concurentei;

-              legea privind tranzactiile financiare si impozitarea veniturilor;

-              normele privind acordarea de licente de afaceri si reglementarile privitoare la prostitutie, jocuri de noroc, piata de droguri, comercializarea sau posesia armelor de foc;

-              normele privind prerogativele celor imputerniciti sa exercite controlul si sa aplice sanctiunile pentru a stabili daca acestea sunt adecvate scopului propus, respectiv acela de combatere a crimei organizate si a coruptiei;

-              regulile privind identificarea detinatorilor de conturi, punandu-se accent pe detalierea termenilor in limita carora trebuie pastrate evidentele, si clarificarea prevederilor referitoare "tipping off";

-              recomandari privind cresterea eficacitatii strategiilor de control asupra criminalitatii organizate si a coruptiei;

-              definirea conceptelor de conspiratie, grupuri organizate si societati criminale;

-              incriminarea spalarii banilor si a oricaror venituri obtinute pe cai ilicite;

-              stabilirea procedurilor referitoare la: tehnicile moderne de investigare, martori anonimi, cautiune si mediere;

-              incriminarea ca fapta penala a omisiunii intentionate de a raporta tranzactiile suspecte, savarsite de catre agentii institutiilor financiare;

-              includerea sau extinderea prevederii privind confiscarea sau sechestrarea preventiva a bunurilor;

-              includerea in continutul infractiunii de coruptie si a actiunilor de "mituire in comert" si "coruperea unui oficial strain";

-              posibilitatea urmaririi in justitie a cetatenilor autohtoni, pentru acte de coruptie comise in alte tari;

-              introducerea conceptului de "imunitate" pentru martorii cooperanti;

-              introducerea notiunii de "marturie anonima", folosirea judecatorului de investigatii si efectuarea supravegherii politie de catre procuratura;

-              aplicarea extrateritoriala a prevederilor legale prin incriminarea coruptiei functionarilor straini si a oficialilor institutiilor internationale.

In ceea ce priveste modernizarea mijloacelor de investigare, Comisia de experti a Comunitatii Europene recomanda:

-              imbunatatirea masurilor de protectie a martorilor, in particular a celor anonimi;

-              tinand seama ca una dintre dificultatile privind investigarea "mitei" in cazurile de coruptie consta in aceea ca ambele parti trebuie acuzate, se recomanda imputernicirea procurorului sef de a dispune neinceperea urmaririi penale pentru anumite tipuri de infractiuni, in schimbul cooperarii din partea uneia dintre parti;

-              imbunatatirea cooperarii intre tari, in special pe anumite regiuni (Baltica, Balcanica, etc.), in problema martorilor anonimi (folosirea unei noi identitati intr-o localitate noua);

-              intensificarea cooperarii intre fortele politiei si procuratura in scopul unei utilizari mai eficiente a mijloacelor de investigatie;

-              imbunatatirea schimbului de informatii;

-              includerea in sistemele legislative a unor prevederi privind instituirea metodelor speciale de investigatie, cum sunt: interceptarea telefonica, supravegherea electronica si operatiunile acoperite (in tarile in care nu exista astfel de reglementari);

-              analiza modului in care sunt folosite imputernicirile speciale de investigare si a eficacitatii acestora;

-              analiza posibilitatii ca functionarii corupti sau membri grupurilor criminale sa coopereze cu justitia;

Cresterea eficacitatii serviciilor si agentiilor angrenate in lupta impotriva coruptiei presupune:

-              incheierea, cu spijinul guvernului, a unor acorduri (protocoale) intre politie si alte autoritati implicate in activitatea de prevenire si combatere a coruptiei prin care sa statueze conditiile schimbului de informatii;

-              infiintarea unei unitati speciale, tip "multiagentie", care sa solutioneze cazurile complicate de crima organizata si coruptie, avand ca participanti specialisti din: fortele de politie, serviciile de vama, administratia financiara, serviciile de pasapoarte si agentiile implicate in afaceri economice privind infiintarea de unitati anticoruptie care sa tina seama de eventualele conflicte de interes.

Cat despre eficientizarea cooperarii internationale in domeniu, se impun:

-              perfectionarea schimbului de informatii in domeniu,




-              promovarea schimbului international de informatii, direct la nivelul serviciilor similare din alte tari;

-              restrangerea imunitatii politice in cazul comiterii de infractiuni incluse in crima organizata si coruptie;

-              luarea in considerarea optiunilor care pot inlatura restrictiile impuse de regulile referitoare la interzicerea extradarii in cazul cetatenilor autohtoni;

-              simplificarea procedurilor privind extradarea;

-              cresterea gradului de asistenta mutuala.

Desi recomandarile au un caracter sectorial, date fiind diferentierile intre tarile vizate, sub raportul initiativelor si rezultatelor inregistrate, raportarea la acestea va permite o evaluarea cat mai exacta a stadiului in care se afla un stat din punct de vedere al preocuparii privind combaterea coruptiei si al fixarii obiectivelor strategici de viitor, in domeniu.

Sectiunea a II-a. Preocupari romanesti in domeniul combaterii coruptiei

Descoperirea faptelor de coruptie este dificila in primul rand pentru ca, in astfel de cazuri, neexistand, de regula, persoane vatamate care sa sesizeze organele de urmarire penala, probatiunea trebuie efectuata de cele mai multe ori prin realizarea flagrantului delict.

Din cauza caracterului sau profund nociv, coruptia a intrat in vizorul tuturor organelor statului, indeosebi incepand cu 1991. In vederea prevenirii faptelor de coruptie de catre functionarii publici, pana la elaborarea statutului acestora, guvernul a emis H.G. nr.667/1991, privind asigurarea prestigiului social al functionarului public.

Potrivit art. 3 din aceasta hotarare, privind intregul lor comportament, functionarii publici trebuie sa se arate demni de consideratia si increderea pe care o impune pozitia lor oficiala si sa se abtina de la orice acte de natura sa compromita prestigiul functiei pe care o detin. In acest scop, este interzis functionarilor publici:

1.           sa accepte, pentru ei sau pentru altii, in considerarea situatiei lor oficiale, daruri sau alte avantaje sau sa faca sa li se promita asemenea daruri sau avantaje;

2.           sa primeasca cereri a caror rezolvare nu este de competenta lor si care nu le sunt repartizate de sefii ierarhici ori sa intervina pentru solutionarea unor asemenea cereri;

3.           sa fie mandatarii unei persoane in ce priveste efectuarea unor acte in legatura cu functia pe care o indeplinesc[8];

De asemenea, Romania a implementat in cadrul activitatii organelor statului, indeosebi a politiei, Rezolutia adoptata de Adunarea Generala a O.N.U. la 17 decembrie 1979 cu numarul 34169 intitulata "Codul de conduita pentru responsabilii cu aplicarea legilor". Potrivit art.7 din Cod, nici o persoana responsabila cu aplicarea legii nu trebuie sa comita vreun act de coruptie.[9]

Prin hotararea nr. 29/9 iunie 1993 Parlamentul Romaniei a stabilit constituirea unei Comisii parlamentare de ancheta privind actele de coruptie sesizate de mass-media.

In urma Raportului preliminar intocmit de Comisia parlamentara, la 14 octombrie 1993, Parlamentul Romaniei a dat Hotararea nr. 36 privind unele masuri pentru combaterea coruptiei. Parlamentul considera ca Guvernul, in realizarea rolului si a functiilor sale, trebuie sa actioneze cu mai multa fermitate, angajare si operativitate pentru combaterea fenomenului de coruptie, urmarind aplicarea cu consecventa a legilor tarii, in toate cazurile, indiferent de functia si pozitia sociala a persoanelor implicate in acte de coruptie. Pentru facilitarea cercetarilor, Ministerul Justitiei va actiona pentru ridicarea imunitatii parlamentarilor dovediti a fi implicati in acte de coruptie, iar in cazul membrilor guvernului, Parlamentul va solicita presedintelui Romaniei suspendarea lor din functie.[10]

In luna mai 1994, Comisia parlamentara de ancheta privind actele de coruptie a prezentat Raportul final cu privire la rezultatele anchetei efectuate in cazurile de coruptie sesizate la aceasta comisie. Deosebit de important si semnificativ este capitolul privind analiza generala a fenomenului de coruptie si a masurilor ce se impun pentru prevenirea si combaterea acestui fenomen si de catre Administratia Publica; Agricultura si Industria alimentara, Industrie, Comert, Transporturi, Garda financiara si alte institutii de control financiar, banci, Vama, politie, justitie.

Se propune elaborarea unei legi speciale in acest domeniu, reglementarea principiilor de baza in prevenirea si combaterea coruptiei, a obligatiilor si raspunderilor persoanelor fizice si juridice pentru traficarea functiei sau alte acte de coruptie.

Inca din 1994, presedintele Romaniei, in Mesajul adresat Parlamentului cu prilejul deschiderii noii sesiuni parlamentare din septembrie, considera ca se impune o regandire completa a sistemului de combatere a coruptiei, pentru a proteja democratia de practic si conduite care o compromit in ochii cetatenilor.[11]

Pentru realizarea unui sistem unitar de suprimare a diferitelor modalitati de savarsire a faptelor de coruptie, Parlamentul Romaniei a adoptat, la 8 mai 2000 Legea nr. 78 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.

In prima parte a proiectului sunt enumerate categoriile de persoane care isi gasesc locul in cadrul notiunii de functionar si carora li se aplica prevederile din capitolele urmatoare ale legii.

Persoanele care exercita o functie publica, indiferent de modul in care au fost investite, in cadrul autoritatilor publice sau institutiilor publice, precum si persoanele care detin o functie de conducere, de la directori inclusiv, in sus, in cadrul regiilor autonome, companiilor nationale, societatilor comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar, institutiilor publice implicate in realizarea procesului de privatizare, Bancii Nationale a Romaniei, bancilor la care statul este actionar majoritar, au obligatia sa isi declare averea in conditiile prevazute de Legea nr. 115/1996 privind declararea si controlul averii demnitarilor, magistratilor, functionarilor publici si a unor persoane cu functii de conducere.

In lege sunt facute trimiteri, in primul rand, la textele din Codul Penal care reglementeaza infractiunile de luare de mita, dare de mita, trafic de influenta si primire de foloase necuvenite care, in esenta lor, sunt fapte tipice de coruptie, dar si la infractiunile prevazute in legi speciale, ca modalitati specifice ale infractiunilor de mai sus.

Pentru ingustarea sferei de savarsire a unor asemenea fapte, in lege se prevad activitatile interzise persoanelor ce indeplinesc o functie in stat ce implica exercitiul autoritatii publice sau o alta functie publica, ori persoanelor care ocupa functii de conducere intr-o unitate economica cu capital majoritar de stat, dar si privat.

Prin dispozitiile legii sunt incriminate fapte noi referitoare la vanzarea unor active ale unitatilor economice de stat la valoare mai mica decat cea reala, creditarea sau subventionarea nejustificata a unor agenti economici, incheierea de tranzactii financiare folosind informatiile obtinute in virtutea functiei, atributiei sau insarcinarii incredintate, traficarea unei functii de conducere intr-o formatiune politica, sindicat sau intr-o asociatie cu scop lucrativ sau fundatie si alte activitati ilicite care deregleaza viata economica si sociala si au ca numitor comun un interes ilicit al autorilor faptelor respective.

De asemenea, legea prevede expres infractiunile in legatura directa cu infractiunile de coruptie: tainuirea, asocierea in vederea savarsirii unei infractiuni, falsul si uzul de fals, abuzul in serviciu contra intereselor publice, infractiunile de spalare de bani prevazute in legea nr. 21/1999, contrabanda, infractiunile prevazute in legea nr 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, bancruta frauduloasa si celelalte infractiuni prevazute in legea 31/1990 privind societatile comerciale, traficul de stupefiante, nerespectarea regimului armelor de foc si al munitiilor, traficul de persoane in scopul practicarii prostitutiei.

In lege sent prevazute si sanctiunile privative de libertate ce pot fi aplicare pentru incalcarea dispozitiilor legii. Pentru faptele ce prezinta pericol social grav se poate aplica si pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi inscrisa in partea generala a codului penal, inclusiv interzicerea dreptului de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat sau, dupa caz, dreptul de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul in savarsirea infractiunii.

Banii, valorile sau orice alte bunuri care au fost date pentru a determina savarsirea infractiunii sau pentru a rasplati pe infractor ori cele dobandite prin savarsirea infractiunii, daca nu sent restituite persoanei vatamate si in masura in care nu servesc la despagubirea acesteia, se confisca, iar daca bunurile nu se gasesc condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani.[12]



In ultima parte a legii sent prevazute dispozitii oficiale privind descoperirea si urmarirea infractiunilor de coruptie.

Este instituita obligatia persoanelor cu atributii de control de a instiinta organul de urmarire penala sau, dupa caz, organul de constatare a savarsirii infractiunilor, procedand totodata la asigurarea si conservarea urmelor infractiunii, a corpurilor delicte si a oricaror mijloace de proba daca detine date din care rezulta indicii ca s-a efectuat o operatiune sau un act ilicit ce poate atrage raspunderea penala potrivit acestei legi.

Deosebit de importanta este si prevederea din articolul 26: "secretul bancar si cel profesional nu sent opozabile organelor de urmarire penala, instantei de judecata sau Curtii de Conturi".

Complexitatea si grija permanenta de a lua masuri de conspirare a activitatilor ilicite impun posibilitatea procurorului de a dispune, pentru o durata de cel mult 30 de zile si, evident, sub conditia existentei unor indicii temeinice, punerea sub supraveghere a conturilor bancare, punerea sub supraveghere sau sub ascultare a liniilor telefonice, accesul la sisteme informationale, comunicarea de acte autentice sau sub semnatura privata, de documente bancare, financiare ori contabile.

Se instituie, de asemenea Sectia de combatere a coruptiei si criminalitatii organizate care functioneaza in cadrul Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, ca structura specializata in acest domeniu la nivel national. Aceasta coordoneaza activitatea serviciilor si birourilor de combatere a coruptiei si criminalitatii organizate infiintate in cadrul Parchetelor de pe langa Curtile de Apel si, respectiv, de pe langa tribunale, ca structuri teritoriale specializate in acest domeniu.

Sectia, serviciile si birourile sus-mentionate efectueaza, potrivit Codului de procedura penala si altor legi speciale, urmarirea penala privind infractiunile de coruptie prevazute in prezenta lege precum si infractiunile savarsite in conditiile crimei organizate.

Pentru clarificarea unor probleme tehnice de specialitate pot functiona, pe langa sectia de combatere a coruptiei si criminalitatii organizate, specialisti in domeniul financiar, bancar, vamal sau din alte asemenea domenii.

Sectia, serviciile si birourile vor efectua operatiuni de centralizare, analizare si valorificare a datelor si informatiilor detinute de ele sau primite de la celelalte organisme implicate in lupta impotriva coruptiei si a criminalitatii organizate, constituindu-se, in felul acesta, o banca de date in domeniul faptelor de coruptie si al crimei organizate.

Pentru judecarea infractiunilor de coruptie si a infractiunilor asimilate acestora pot fi constituite complete specializate, potrivit articolului 15 din legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca.

Hotararea judecatoreasca definitiva de condamnare sau de achitare se poate publica in ziarele centrale sau, dupa caz, locale, mentionate in hotarare.

Sectiunea a III-a Concluzii

In contextul marilor prefaceri geo-politice, economice si sociale cu care se confrunta in prezent comunitatea internationala, coruptia si crima organizata au capatata noi valente, atingand cote alarmante.

La inceput de mileniu III, societatea contemporana plateste un tribut greu exacerbarii fara precedent a formelor de manifestare, tot mai sofisticate si penetrante, ale crimei organizate, pe fondul coruptiei, forme evidentiate prin traficul ilicit de stupefiante, de arme si materiale radioactive, fraudele bancare si marea contrabanda, spalarea banilor, criminalitatea informatica si terorismul international.

Prin activitatea lor, organizatiile criminale ameninta suveranitatea nationala si autoritatea statului, valorile democratice si institutiile publice, economia nationala, procesele de democratizare din Romania, tara aflata in plin proces de tranzitie catre economia de piata.

Desi coruptia a existat dintotdeauna in Romania, in prezent ea reprezinta u fenomen specific perioadelor de criza economica si de criza de autoritate. Ea se manifesta pe fondul lipsei de coerenta legislativa si al dificultatilor inerente formarii noilor structuri si mecanisme de stat, dificultati amplificate de tendinta acumulata de nesupunere din partea agentilor economici si a cetatenilor fata de legislatia in vigoare.

Misiunea celor care incalca legea a fost usurata de o serie de masuri nocive de fragmentare, desfiintare sau neadaptare a structurilor specializate de lupta impotriva coruptiei

Gruparile criminale, beneficiind de uriase resurse financiare au depasit fortele de ordine prin echipamentele ultramoderne cu care sent dotate si influenteaza autoritatile guvernamentale coruptibile din administratia de stat. Masurile unilaterale luate de guverne sent insuficiente si nerealiste deoarece criminalitatea nu este o chestiune pur interna, a statului respectiv, care sa se produca strict limitat la granitele acestuia. Statele vor trebui sa coopereze, in comun, in practica, descoperind si mijloacele.

Majoritatea tarilor aflate in proces de tranzitie, printre care si Romania, au initiat masuri de ordin legislativ, institutional si strategic, pe plan intern si international, pentru combaterea coruptiei si crimei organizate, si manifesta, in continuare, preocupari in acest sens.

Romania, in conditii economice nu tocmai favorabile, face eforturi sustinute pentru a-si apropia obiectivele de cele obligatorii de aderare la U.E. si de integrare in structurile euro-atlantice; unul dintre acestea se refera la actiunile de combatere a coruptiei si criminalitatii organizate.

Desi inca se insista pe faptul ca lipsa unui pachet de legi eficiente si coerente in domeniul combaterii coruptiei, dar si al crimei organizate si infractionalitatii economico-financiare, intre care exista o legatura cauzala, duce la esecul organelor statului de a preveni si combate acest fenomen, este evident ca insuficientele sunt mai mult de ordin administrativ decat legislativ.

Se impune ca Ministerul Public, Curtea de Conturi, Garda Financiara si celelalte organe abilitate prin lege cu exercitarea functiilor de control si urmarire penala sa-si sporeasca operativitatea in depistarea si cercetarea cazurilor de coruptie, in elucidarea lor pana la capat si sa se aplice sanctiunile legale corespunzatoare.

De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii trebuie sa vegheze cu strictete la propunerea in functia de judecator si procuror a unor persoane integre, cu conduita ireprosabila si cu o temeinica pregatire profesionala care sa actioneze cu fermitate pentru aplicarea legii, in cazurile in care slujitorii acesteia o incalca. In ceea ce priveste Ministerul de Interne, probitatea si competenta profesionala trebuie sa stea la baza accederii in functie.

Se ridica tot mai mult intrebarea daca lupta impotriva coruptiei poate fi incununata de succes.

Desi exista multe motive de scepticism, societatea romaneasca, in ansamblul sau, poate realiza un progres important fata de starea actuala, iar constiinta publica poate face ca aceasta lupta dificila sa fie incununata de succes.



[1] V. Dobrinoiu, op. cit., pag. 22

[2] V. Dobrinoiu, op. cit., pag. 22

[3] V. Dobrinoiu, op. cit., pag. 23

[4] Ziarul "Bursa", nr. 66 din 17.06.1994, pag.2

[5] Raportul prezentat de ministrul Italian de justitie la cea de-a 19-a Conferinta a ministrilor europeni ai justitiei, La Valetta, Malta, 14-15 iunie 1994

[6] V. Dobrinoiu, op. cit., pag. 23-24

[7] V. in Buletinul de informare si documentare 1/2000, editat de Ministerul de Interne

[8] Publicata in M.O., nr. 205/1991 din 23 septembrie 1991

[9] V. in V. Dobrinoiu, op. cit., pag. 35

[10] Publicata in M.O. nr. 249/14 octombrie 1993

[11] Publicata in "Dimineata", nr.181/14 septembrie 1994, pag. 3-4

[12] V. art.19 din legea 78/2000



loading...



Politica de confidentialitate


Copyright © 2018 - Toate drepturile rezervate

Drept




IZVOARELE DREPTULUI INTERNATIONAL PRIVAT
Drepturile si libertatile fundamentale. Fundamente, notiuni, evolutie
EFECTELE PARTAJULUI DE ASCENDENT
Preocupari actuale privind combaterea coruptiei
Ghid privind prevenirea si solutionarea conflictelor de interese in cadrul sistemului judecatoresc












loading...