Ghid privind prevenirea si solutionarea conflictelor de interese in cadrul sistemului judecatoresc

Ghid privind prevenirea si solutionarea conflictelor de interese in cadrul sistemului judecatoresc

Introducere

Prezentul ghid contine mecanismele de prevenire a conflictelor de interese in sistemul judecatoresc si are drept scop instituirea masurilor de sustinere a legalitatii, impartialitatii, integritatii si corectitudinii judecatorilor in procesul de luare a deciziilor, precum si de asigurare a increderii cetatenilor in sistemul judecatoresc, excluderea intereselor private in exercitarea functiei de judecator, prevenirea abuzurilor si altor acte de coruptie in cadrul activitatii acestuia, la fel prevenirea conflictelor de interese ale colaboratorilor instantelor judecatoresti.

Desi un conflict de interese nu inseamna ipso facto coruptie, exista o recunoastere din ce in ce mai larga a faptului ca aparitia unor conflicte intre interesele personale si obligatiile profesionale ale judecatorilor sau ale colaboratorilor instantelor judecatoresti daca nu este tratata corespunzator, poate duce la coruptie. Obiectivul unei politici adecvate privind conflictul de interese nu consta in simpla interzicere a tuturor intereselor de natura privata ale judecatorilor sau ale colaboratorilor instantelor judecatoresti, chiar daca o asemenea metoda ar fi posibila. Obiectivul imediat ar trebui sa fie acela de a sustine corectitudinea deciziilor pe care le ia judecatorul si corectitudinea actiunilor colaboratorilor instantelor judecatoresti, in exercitarea atributiilor profesinale, recunoscand faptul ca un conflict de interese nesolutionat poate duce la un abuz in serviciu.

Judecatorii nu trebuie sa fie izolati de societatea in care traiesc, de vreme ce sistemul judecatoresc poate functiona bine doar daca judecatorii pastreaza contactul cu realitatea, mai ales sa ia parte la activitati extraprofesionale. Mai mult, in calitate de cetateni, judecatorii se bucura de drepturile si libertatile fundamentale protejate de Conventia europeana a drepturilor omului (libertatea opiniei, libertatea religioasa etc.).

Cu toate acestea, asemenea activitati pot pune in pericol impartialitatea si uneori chiar independenta lor. Prin urmare, trebuie gasit un echilibru rezonabil intre gradul in care judecatorii se pot implica in societate si nevoia ca ei   sa fie perceputi ca independenti si impartiali in indeplinirea indatoririlor lor. In ultima instanta, trebuie sa se puna intrebarea daca, in acel context social si in ochii unui observator informat si rational, judecatorul implicat intr-o activitate care ar putea sa-i compromita in mod obiectiv independenta sau impartialitatea.

Desigur, cazurile de recuzare si autorecuzare a judecatorilor prevazute in codurile de procedura civila si penala, sunt pe deplin aplicabile, si constituie, de fapt, principalele pirghii pentru identificarea de catre judecatori a situatiilor care ar putea umbri impartialitatea cu care judecatorul trebuie sa isi desfasoare activitatea.

Prin urmare, in lipsa unor reglementari exprese, cu caracter general in domeniul conflictelor de interese, judecatorilor si colaboratorilor instantelor judecatoresti le revine datoria de a actiona astfel incit, in limitele impuse de normele procesuale, de prevederile legislatiei in vigoare, in general de deontologia lor profesionala, sa vegheze la asigurarea cadrului de independenta si impartialitate proprie unui sistem judiciar eficient.

I. Obiectivele Ghidului

Scopul principal al Ghidului este de a permite identificarea modalitatilor de prevenire a conflictelor de interese, acest Ghid avind importanta practica pentru judecatori si pentru colaboratorii instantelor judecatoresti.

Ghidul reflecta urmatoarele obiective:

Expunerea notiunii de conflict de interese si elucidarea mecanismelor de prevenire a conflictelor de interese.

2. Promovarea unei culturi a functiei de judecator in care conflictele de interese sa fie identificate si rezolvate sau tratate corect, in mod transparent si la timp, fara a afecta nejustificat eficienta si competenta instantelor judecatoresti.

II. Definitiile si principiile de baza ale conflictelor de interese

Prezentul Ghid adopta o definitie care este in mod deliberat simpla si practica pentru a ajuta la identificarea si rezolvarea eficienta a situatiilor conflictuale, dupa cum urmeaza

Un conflict de interese presupune o situatie in care judecatorul sau un colaborator al instantei judecatoresti are un interes personal, care ar putea influenta necorespunzator indeplinirea obligatiilor si responsabilitatilor sale oficiale.

Prin contrast, se poate spune ca exista un conflict de interese aparent atunci cind se pare ca interesele unui judecator ar putea influenta in mod necorespunzator indeplinirea sarcinilor, dar in realitate situatia nu este asa.

Un conflict potential apare atunci cind un judecator are interese personale, care sunt de o asemenea natura incit s-ar produce un conflict de interese daca judecatorul ar avea atributii oficiale in acea privinta (conflictuale) in viitor.

In cazul in care un interes personal a compromis in fapt indeplinirea corecta a sarcinilor unui judecator, situatia specifica respectiva trebuie privita mai degraba ca un caz de comportament necorespunzator sau "abuz in serviciu" sau chiar ca un caz de coruptie si nu ca un "conflict de interese".

Notiunea "interesele personale" nu se limiteaza doar la interesele financiare sau pecuniare sau la acele interese care genereaza un beneficiu personal direct pentru un judecator. Un conflict de interese se poate referi si la o activitate care altfel poate fi legitima in calitate de persoana privata, la afiliatii si asocieri personale si la interese de familie, daca aceste interese pot fi considerate in mod plauzibil ca influenteaza necorespunzator modul in care judecatorul isi indeplineste atributiile.

In interesul pastrarii increderii cetatenilor in sistemul judecatoresc, Ghidul reflecta faptul ca judecatorii trebuie sa respecte in special urmatoarele principii fundamentale in tratarea conflictelor de interese, pentru a promova corectitudinea indeplinirii sarcinilor si responsabilitatilor oficiale:

1. Infaptuirea justitiei in numele legii

a) judecatorul trebuie sa ia decizii si sa faca recomandari pe baza legislatiei si caracteristicilor fiecarui caz, fara sa ia in consideratie cistigul personal (adica sa fie "dezinteresati"). Corectitudinea procesului de luare a deciziilor oficiale, nu trebuie sa fie prejudiciata de preferintele religioase, profesionale, politice de partid, etnice, familiale sau alte preferinte sau angajamente ale factorului de decizie.

b) judecatorul trebuie sa renunte sau sa restringa interesele personale care ar putea compromite deciziile la care participa. Daca acest lucru nu este posibil, judecatorul trebuie sa nu se implice in luarea deciziilor care ar putea fi afectate de interesele si relatiile lui personale.

c) judecatorul trebuie sa evite sa se implice ca persoana privata in actiuni din care ar putea obtine un beneficiu incorect datorita "informatiilor din interior" obtinute in timpul indeplinirii sarcinilor de serviciu, daca aceste informatii nu sunt disponibile publicului larg si trebuie sa nu se foloseasca incorect de pozitia sa in beneficiul personal.

d) judecatorul nu trebuie sa caute sa obtina sau sa accepte nici un fel de beneficiu incorect in vederea influentarii indeplinirii sau neindeplinirii sarcinilor sau responsabilitatilor de serviciu.

2. Publicitatea sedintelor de judecata

a) judecatorul trebuie sa actioneze intr-o maniera care sa permita publicitatea sedintelor de judecata.

b)judecarea proceselor in sedinta inchisa se admite numai in cazurile stabilite prin lege, cu respectarea tuturor regulilor de procedura.

3. Sustinerea transparentei si controlului exercitat

a) judecatorul trebuie sa si declare interesele personale si afiliatiile care ar putea compromite indeplinirea dezinteresata a indatoririlor lor pofesionale, pentru a permite un control adecvat si gasirea unei solutii.

b) judecatorul trebuie sa asigure consecventa si un grad corespunzator de deschidere in procesul de rezolvare sau tratare a unei situatii de conflict de interese.

c) indeplinirea in totalitate a atributiilor sale profesionale prin respectare legii, in lipsa intereselor private si cu asigurarea impartialitatii si corectitudinii.

4. Promovarea responsabilitatii individuale si a exemplului personal

a) judecatorul trebuie sa actioneze in orice moment astfel incit integritatea lor sa serveasca drept exemplu pentru alti functionari din cadrul sistemului judecatoresc.

b) judecatorul trebuie sa acepte responsabilitatea pentru modul in care isi desfasoara activitatile in calitate de persoana privata, in masura in care este posibil, astfel incit sa previna aparitia unor conflicte de interese.

c) judecatorul trebuie sa accepte responsabilitatea pentru identificarea si rezolvarea conflictelor in beneficiul exercitarii corecte a atributiilor sale, atunci cind apare un conflict.

5. Promovarea unei culturi organizationale care sa fie intoleranta fata de conflictul de interese

a) judecatorul trebuie sa asigure si sa puna in practica politici, si practici adecvate de conducere in activitatea sa, pentru a incuraja controlul si rezolvarea eficienta a situatiilor de conflict de interese.

b) judecatorul trebuie sa ii incurajeze pe functionarii din cadrul sistemului judecatoresc si societatea civila, sa declare problemele legate de conflictele de interese.

III. Politica cu privire la conflictul de interese.

Politica cu privire la conflictul de interese consta in atingerea unui echilibru intre controlul strict al exercitarii intereselor personale ale judecatorului, care intra sau pot intra in conflict cu obligatiunile de functie, si realizarea altor drepturi ale acestuia.

Politica cu privire la conflictul de interese este realizata prin:

a)      identificarea riscurilor legate de corectitudinea judecatorilor si a instantelor judecatoresti;

b)      interzicerea formelor inacceptabile de conflict de interese;

c)      tratarea corespunzatoare a situatiilor inacceptabile de conflict de interese;

d)      informarea persoanelor oficiale cu privire la aparitia formelor inacceptabile de conflict de interese;

e)      asigurarea introducerii unor proceduri eficiente pentru identificarea, declararea, solutionarea si promovarea solutiei adecvate pentru situatiile de conflict de interese.

1. Identificarea situatiilor de conflict de interese

1. Situatiile de conflict de interese sunt identificate prin:

a)      interpretarea de catre autoritatea judecatoreasca a acelor situatii de conflict de interese si activitati specifice care sunt incompatibile cu rolul sau functia de judecator;

b)      declararea initiala si periodica a intereselor personale si raportarea imediata a situatiilor de conflict de interese de catre judecatori;

2. Declaratia initiala a intereselor personale se prezinta de catre persoana care urmeaza a fi numita in functia de judecator.

3. Declaratia periodica a intereselor personale este prezentata de catre judecator, la intervale regulate, de obicei anual.

4. Raportarea imediata a situatiilor de conflict de interese reprezinta o declaratie a situatiei de conflict de interese a judecatorului, care a aparut in timpul exercitarii functiei sale cind situatia s-a schimbat dupa ce a depus declaratia initiala sau periodica sau atunci cind apare o situatie noua care ar putea duce la existenta unui conflict de interese.

5. Prin declaratie sau raportare imediata judecatorul identifica si isi declara interesele personale care ar putea intra sau sunt in conflict cu indatoririle sale oficiale. Declaratia (inclusiv raportarea) trebuie sa fie completa si sa contina suficiente detalii cu privire la interesele conflictuale, astfel incit sa permita luarea unei decizii cu privire la solutia adecvata.

2. Tratarea si rezolvarea situatiilor de conflict de interese

1. Tratarea situatiilor de conflict de interese este exprimata prin cerintele care se inainteaza judecatorului de a-si accepta responsabilitatea pentru identificarea intereselor   personale, care ar putea intra sau sunt in conflict cu indatoririle sale oficiale, precum si cerintele care se inainteaza judecatorilor sau autoritatilor judecatoresti de a lua masuri pentru rezolvarea situatiilor de conflict de interese.
2. Tratarea si rezolvarea situatiilor de conflict de interese este efectuata de catre judecator, conducerea organului judecatoresc sau, dupa caz, de catre sau cu participarea organului specializat menit sa ajute la implementarea politicii cu privire la conflictul de interese.
3. Optiuni pentru solutionarea pozitiva a unui conflict de interese sunt:

a)      renuntarea sau lichidarea interesului personal de catre judecator;

b)      recuzarea - interzicerea implicarii judecatorului afectat de un conflict in procesul de luare a deciziilor cu pastrarea functiei acestuia, in cazul in care un anumit conflict prezinta o probabilitate redusa de a se repeta;

c)      restrictionarea accesului judecatorului afectat la anumite informatii;

d)      redistribuirea cauzei, in cazul in care se considera ca un anumit conflict va continua sa existe, situatie in care recuzarea nu mai este indicata;

e)      atribuirea rezolvarii situatiei de conflict de interese printr-o procedura bazata pe incredere.

4. Judecatorul este obligat sa se conformeze oricarei decizii finale care ii sugereaza sa se retraga din situatia de conflict de interese in care el se afla sau sa renunte la avantajul de la originea conflictului.

3. Promovarea intolerantei fata de conflictul de interese

Autoritatile judecatoresti vor promova intoleranta fata de conflictul de interese prin implementarea de politici, proceduri si practici de conducere pentru:

a incuraja controlul si rezolvarea eficienta a situatiilor de conflict de interese;

a incuraja judecatorii sa declare si sa discute problemele legate de conflict de interese cu intreprinderea masurilor de protectie a acestor informatii pentru a nu fi incorect utilizate de altii;

IV. Practici si recomandari

Recomandarea 1. Judecatorul exercita liber activitatile exterioare functiei, printre care si acelea prin care se exprima activitatea lor de cetateni. Aceasta libertate nu poate fi limitata decit in masura in care activitatile respective sunt incompatibile cu increderea in impartialitatea si independenta judecatorului sau cu disponibilitatea ceruta pentru a solutiona cu atentie si intr-un termen rezonabil litigiile cu care este sesizat. Exercitarea unei activitati exterioare remunerate, alta decit cea didactica si stiintifica este inadmisibila

Comentariu

Recomandarea se refera, la acest punct, la problema activitatilor desfasurate in paralel cu functia juridica. Ea prevede ca judecatorul sa-si exercite in mod liber activitatile in afara mandatului, dintre care si cele care sunt expresia drepturilor cetatenesti. Aceasta libertate, care constituie un principiu, nu poate fi limitata decit in unicul caz in care activitatile exterioare ar fi incompatibile, fie cu increderea in impartialitatea si independenta lor, fie cu disponibilitatea ceruta pentru instrumentarea atenta si in termen rezonabil a cauzelor care le sunt remise. Este necesara o apreciere concreta privind efectele defavorabile ale activitatilor exterioare asupra conditiilor de exercitare a functiei juridice.

Recomandarea 2. Organizatiile profesionale constituite de judecatori si la care acestia pot adera in mod liber contribuie in special la apararea drepturilor conferite acestora prin statut, indeosebi fata de autoritatile si institutiile ce intervin in deciziile care ii privesc.

Comentariu

Recomandarea recunoaste rolul organizatiilor profesionale constituite de catre judecatori si la care pot adera, in mod liber toti judecatorii, ceea ce exclude orice fel de discriminare in dreptul de a face parte dintr-o organizatie, aratindu-se ca ele contribuie la apararea drepturilor statuare a judecatorilor pe linga autoritati si instante care intervin in deciziile care ii privesc. Nu se poate deci interzice judecatorilor sa se constituie in astfel de organizatii profesionale sau sa adere la ele.

Recomandarea, fara sa le dea exclusivitate in apararea drepturilor statutare al judecatorilor, arata ca trebuie cunoscuta si respectata contributia lor de aparare pe linga autoritati si instante care intervin in deciziile care ii privesc pe judecatori.

Recomandarea 3. Distribuirea cauzelor nu trebuie sa fie influentata de dorinta vreunei parti in proces sau a oricarei alte persoane interesate de rezultatul hotaririi.

Recomandarea 4. Unui judecator nu-i poate fi 'luata' o cauza fara vreun motiv intemeiat, cum ar fi o boala grava sau existenta unui conflict de interese. Motivele si procedura pentru aceasta desesizare trebuie prevazute de lege si nu trebuie sa fie influentate de vreun interes din exterior. Decizia privind retragerea unei cauze de la un judecator trebuie sa fie luata de organul competent.

Comentariu

Un judecator nu poate fi recuzat decit daca exista motive temeinice si aceasta decizie este luata de catre organul competent. Conceptul de "motive temeinice" acopera toate temeiurile de retragere care nu afecteaza independenta judecatorilor. Motive legate de eficienta, pot de asemenea, constitui motive temeinice. De exemplu, atunci cind un judecator se confrunta cu un numar mare de dosare restante datorita unei cauze medicale, este posibil ca unele spete sa fie retrase de la acel judecator si repartizate altora. In mod similar, se poate dovedi necesar de a retrage anumite cauze de la judecatorii care au primit spre solutionare un dosar care consuma mult timp si care ii poate impiedica sa rezolve alte cauze deja repartizate acestora.

Recomandarea 5. Participarea judecatorilor in activitati politice ridica unele probleme majore. Bineinteles, judecatorii ramin cetateni si ar trebui sa li se permita sa isi exercite drepturile politice cetatenesti. Cu toate acestea, avind in vedere dreptul la un proces corect si asteptarile legitime ale publicului, judecatorii ar trebui sa fie rezervati in exercitarea activitatilor politice publice.

Recomandarea 6. Cu toate acestea, judecatorilor ar trebui sa li se permita sa ia parte in anumite dezbateri privind politica juridica nationala. Ei trebuie sa poata fi consultati si sa joace un rol activ in pregatirea legislatiei care priveste statutul lor si, mai general, functionarea sistemului juridic.

Recomandarea 7. Judecatorul va avea grija sa nu se implica intr-o speta a sotului/sotiei sau fostului sot/sotie sau rude apropiate.

Recomandarea 8. Judecatorul va avea grija sa nu se implice intr-o speta a unei cunostinte personale sau profesionale. Daca unul dintre participantii in cadrul procedurii face parte din aceste cercuri, i se poate cere judecatorului sa nu se implice in speta.

Recomandarea 9. Ocupatia (secundara) a sotului/sotiei sau fostului sot/sotie sau rude apropiate ale unui judecator. O astfel de pozitie poate influenta impartialitatea si poate duce la situatia in care nu se recomanda ca un judecator sa preia o anumita speta. Un judecator care are un sot/sotie care este avocat sau participant la procedura in orice alt fel va avea grija sa nu fie numit judecator intr-o speta la care participa si susnumitii. Un judecator care are un sot/sotie care este procuror va avea grija sa nu fie numit judecator intr-o speta la care functioneaza susnumitul. Daca una dintre parti este angajator sau angajat al sotului/sotiei, judecatorul va decide daca aceasta situatie ii va afecta impartialitatea.

Recomandarea 10.. Fostul angajat. Judecatorul va avea grija sa nu se implice in spete care ii privesc pe fostii sai angajati. Daca una dintre parti este un fost client al judecatorului, acesta poate ajunge la concluzia ca judecatorul se poate recuza pentru speta respectiva.

Recomandarea 11. Implicarea anterioara in speta respectiva. Judecatorul trebuie sa fie constient ca impartialitatea sa poate fi pusa in discutie daca a mai fost implicat anterior in speta respectiva. Acelasi lucru este valabil si pentru judecatorul care a mai fost implicat in spete ale aceleiasi parti.

Recomandarea 12. Instantele vor avea grija sa urmareasca cu atentie fenomenul impartialitatii, in stransa legatura cu acest ghid si suplimentele sale. Instantele vor permite judecatorilor sa functioneze conform acestui ghid. Judecatorii noi in functie vor fi informati de existenta acestui ghid.

V Conflictele de interese privind colaboratorii instantelor de judecata.

Recomandarea 1. Orice colaborator al instantei va depune in mod constant eforturi pentru a-si indeplini atributiile oficiale in mod corespunzator si cu diligenta. Pe durata programului de lucru, orice colaborator al instantei isi va dedica intreaga energie problemelor si responsabilitatilor functiei pe care o detine. Orice colaborator al instantei isi va indeplini responsabilitatile de functionar public in modul cel mai politicos si amabil cu putinta

Recomandarea 2. In activitatea profesionala, colaboratorul instantei de judecata trebuie sa aiba o atitudine echidistanta, fara influente legate de rasa, sex, religie, limba. Prin intreaga sa conduita, colaboratorul   instantei judecatoresti ar trebui sa contribuie la respectarea suprematiei legii, la asigurarea transparentei si a increderii cetateanului in autoritatea judecatoreasca

Recomandarea 3. In exercitarea profesiei, colaboratorul instantei judecatoresti trebuie sa manifeste competenta, impartialitate si celeritate, fiind obligat sa se abtina de la orice fapta care ar putea aduce prejudicii justitiabililor ori prestigiului justitiei.

Recomandarea 4. Colaboratorul instantei judecatoresti trebuie sa serveasca in mod loial autoritatea judecatoreasca si sa si indeplineasca indatoririle cu buna-credinta. In indeplinirea atributiilor sale de serviciu, colaboratorul instanei judecatoresti trebuie sa se abtina de la orice atitudine care l-ar putea face vulnerabil la influente externe.

Recomandarea 5. Colaboratorului instanentei judecatoresti ii este interzisa folosirea calitatii oficiale pentru obtinerea de privilegii sau avantaje pentru sine sau pentru altul.

Recomandarea 6. In indeplinirea indatoririlor profesionale, colaboratorul instantei judecatoresti nu poate pretinde sau primi cadouri ori servicii.

ATENTIE!!!!!!

Propunerile si obiectiile asupra proiectului urmeaza a fi expediate pina la data de 3 august 2007, pe email: filatova@justice.gov.md, sau pe fax: (22) 20 14 67