Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. Definiția dreptului, Norma de drept, izvoarele de drept, legi, aplicarea legilor

Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
Luarea de mita


Luarea de mita



Luarea de mita

Sectiunea 1. Consideratii generale

Potrivit articolului 254 C. Pen. Constituie luare de mita fapta functionarului care, direct sau indirect, pretinde sau primeste bani sau alte foloase ce nu i se cuvin ori accepta permisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, in scopul de a indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri. (alin.1).

Independent de modul in care sunt incriminate (unilateral sau bilateral), in esenta lor, luarea si darea de mita sunt doua laturi ale unei fapte complexe care - exceptand cazul in care pretinderea mitei nu este urmata de acceptare - presupune concursul necesar a doua persoane, mituitorul si cel mituit.

De aceea, unii autori au vazut in darea si luarea de mita o infractiunea bilaterala - ca forma a pluralitatii naturale de infractori -, "in care faptul ilicit se naste dintr-un raport bilateral, intervenit intre subiectii activi"[1], dar pe care legiuitorul, din considerente de politica penala, a disociat-o, incriminand separat cele doua acte care o alcatuiesc, "incat, desi faptul, prin natura sa, este un subiect activ plural, activitatea fiecarui cooperant constituie o infractiune aparte (individuala)".[2]

Obiectul juridic generic il constituie relatiile sociale referitoare la activitatea organizatiilor de stat si a organizatiilor publice.

Obiectul juridic special il constituie toate acele relatii sociale care se pot forma, desfasura si dezvolta, in mod normal numai in conditiile indeplinirii indatoririlor de serviciu de catre functionari.

Obiectul juridic nemijlocit este format din relatiile sociale legate de cinstea, corectitudinea si probitatea functionarilor, ca o conditie necesara indeplinirii indatoririlor de serviciu si a activitatii organizatiilor de stat sau private.[3]

Obiectul material. Luarea de mita nu are obiect material. Sumele de bani sau foloasele respective - atunci cand constau in bunurile corporale - nu constituie decat "lucruri dobandite prin savarsirea infractiunii", in sensul articolul 118, lit. D Cod Penal si tocmai de aceea sunt supuse confiscarii (art.254, alin.3 Cod Penal).

Sectiunea a II-a. Subiectul activ al infractiunii

Pentru a putea fi subiect activ al infractiunii de luare de mita, o persoana trebuie nu numai sa indeplineasca conditiile generale ale responsabilitatii penale, dar sa aiba si o calitate speciala, aceea de functionar. Infractiunea de luare de mita este, asadar, o infractiune cu subiect activ calificat.

Notiunea de functionar este definita in articolul 147 C. Pen. Ale carui dispozitii, asemenea celorlalte texte, situate in Titlul VIII al Partii Generale a Codului Penal, au exclusiv menirea de a explica, in interesul unei corecte si unitare interpretari a legii, intelesul juridico-penal al unui termen (cel de "functionar"9 care, fara a apartine dreptului penal, a capatat, datorita necesitatii de a asigura o ocrotire eficienta a unor importante valori sociale, un alt continut, mai larg decat cel comun, propriu numai normelor penale.

Legea nr. 140/1996 pentru modificarea si completarea Codului Penal si a codului de Procedura Penala renunta la folosirea notiunii de "alt salariat" si distinge intre "functionar public" si "functionar".

Astfel, prin "functionar public" se intelege orice persoana care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investita, o insarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul uneia din unitatile la care se refera art.145 (este vorba de : autoritatile publice, institutiile publice, institutiile sau alte persoane de interes public).

Prin "functionar" se intelege, pe langa functionarul public, si orice salariat care exercita o insarcinare in serviciul unei alte persoane juridice decat cele aratate mai sus.

Legea nr.78/2000 privind rrrr rrrr rrrr prevede expres categoriile de persoane care intra in continutul notiunii de functionar plecand de la aspectele importante ale statului lor: functie, atributii, locul ocupat in cadrul autoritatilor publice, institutiilor publice, institutiilor sau altor persoane juridice de interes public vulnerabile din punct de vedere l coruptibilitatii.

In art.,1 alin.1 din Legea sus-mentionata se arata ca aceasta instituie masuri de prevenire, descoperire si sanctionare a faptelor de coruptie si se aplica urmatoarelor persoane:

a)      Care exercita o functie publica, indiferent de modul in care au fost investite, in cadrul autoritatilor publice sau institutiilor publice;

b)     Care indeplineste, permanent sau temporar, conform legii, o functie sau o insarcinare in masura in care participa la luarea deciziilor sau le pot influenta, in cadrul serviciilor publice, regiilor autonome, societatilor comerciale, campaniilor nationale, societatilor nationale, unitatilor cooperatiste sau al altor agenti economici;

c)      Care exercita atributii de control, conform legii;

d)     Care acorda asistenta specializata unitatilor prevazute la lit. a) si b), in masura in care participa la luarea deciziilor sau le pot influenta;

e)      Care, indiferent de calitatea lor, realizeaza, controleaza sau acorda asistenta specializata, in masura in care participa la luarea deciziilor sau le pot influenta, cu privire la: operatiuni ce antreneaza circulatia de capital, operatiuni de banca, de schimb valutar sau de credit, operatiuni de plasamente, in burse, in asigurari, in plasamentul mutual sau privitor la conturile bancare si cele asimilate acestora, tranzactii comerciale interne si internationale;

f)       Care detin o functie de conducere intr-o formatiune politica sau intr-un partid, intr-un sindicat, intr-o organizatie patronala sau intr-o asociere fara scop lucrativ sau fundatie;

g)      Alte persoane fizice decat cele prevazute la lit. a)-f), in conditiile prevazute de lege.

Pentru stabilirea calitatii de functionar nu intereseaza, deci, daca insarcinarea este permanenta sau temporara, durata ei nefiind relevanta; de asemenea, nu are importanta nici titlul insarcinarii (director, administrator, cenzor, medic, etc.), nici modalitatea investirii (contract, alegere, numire, repartizare, concurs)[4], nici faptul daca a fost sau nu remunerata, nici validitatea raportului de munca, fiind suficienta executarea in fapt a atributiilor functiei. Este insa indispensabil, ca o cerinta minimala, consimtamantul - expres sau tacit - al organizatiei in cauza, dat prin conducerea sa, deoarece altfel nu poate fi vorba de stabilirea unor raporturi de serviciu intre persoana respectiva si acea organizatie.[5]

Subiect pasiv general este statul, ale carui interese, privind desfasurarea activitatii organizatiilor de stat si publice, prestigiul acestor organizatii de stat si publice, prestigiul acestor organizatii si indeplinirea serviciului de catre functionari in conditii de probitate si la adapost de orice suspiciune sunt grav lezate prin savarsirea faptelor.

Subiect pasiv special este, intotdeauna, organizatia de stat sau publica in al carei serviciu se afla functionarul incorect. Uneori poate fi si o persoana fizica (de exemplu, persoana care a dat mita in situatia in care a fost constransa la aceasta de catre functionarul corupt).

Sectiunea a III-a. Continutul constitutiv al infractiunii

1.    Latura obiectiva

A.           Elementul material consta, alternativ, dintr-o actiune (pretinde ori primeste bani sau alte foloase necuvenite ori accepta promisiunea unor astfel de foloase) sau dintr-o inactiune ( nu respinge promisiunea de bani sau alte foloase ce i s-a facut).

Prima modalitate de savarsire a infractiunii consta in fapta functionarului de a pretinde bani sau alte foloase.

A pretinde inseamna a cere ceva in mod staruitor, a formula o anumita pretentie, a impune sa i se dea. Aceasta se poate realiza prin cuvinte, gesturi, scrisori etc.

In general, se admite ca nu este necesar ca cererea sa fie formulata incat sa poata fi inteleasa de oricine; este suficient ca, in raport cu imprejurarile concrete, ea sa fie inteligibila pentru cel caruia i se adreseaza.[6]

Mai mult, se considera ca - intrucat pretinderea, spre deosebire de celelalte actiuni constitutive ale luarii de mita, este o actiune unilaterala - nici nu este necesar ca cel solicitat sa fi priceput in mod efectiv cererea functionarului, daca acesta din urma a voit sa fie inteles.[7] In cazul in care functionarul nu a urmarit sa pretinda, dar cele spuse de el au fost interpretate ca o pretentie, careia i s-a dat urmare, fiind satisfacuta, va exista, de asemenea, luare de mita, dar in modalitatea "primirii de bani" ori alte foloase.

In caz de pretindere, initiativa apartine intotdeauna functionarului, elementul obiectiv al infractiunii fiind realizat independent de acceptarea sau respingerea cererii de catre particular.[8]

A doua modalitate alternativa sub care se poate prezenta elementul material al luarii de mita consta intr-o actiune de primire de bani sau alte foloase.

A primi inseamna a lua in posesie un obiect, care se inmaneaza, se daruieste, ori a incasa o suma de bani. Primirea implica o dare corelativa s, prin urmare, initiativa apartine mituitorului.

Actiunea de primite trebuie sa fie voluntara si spontana. Spontaneitatea presupune o relativa concomitenta intre acceptarea propunerii si primire sau, cu alte cuvinte, inexistenta, intre aceste doua momente, a unui interval de timp care sa permita acceptarii sa devina ea insasi relevanta juridic. In general, orice primire implica o acceptare, care poate interveni fie chiar in momentul primiri, fie anterior.[9]

Primirea se poate realiza nu numai ca urmare a remiterii banilor, bunurilor ori a altor foloase, dar chiar si fara o inmanare materiala a acestora. De exemplu in situatia remiterii unui cec la purtator ori a unei recipise de depozit.

Acceptarea promisiunii este a treia modalitate a elementului material al infractiunii de luare de mita.

A accepta promisiunea inseamna a consimti, a aproba, a fi de acord cu aceasta promisiune[10]. Initiativa apartine mituitorului, iar functionarul, fiind pus in fata promisiunii o accepta.

Acceptarea promisiunii poate fi expresa sau tacita, in acest din urma caz nerezultand din nerespingerea promisiuni - care este incriminata separat, desi, in fond, este tot o acceptare tacita - ci din anumite manifestari care indica neindoielnic acceptarea. Intentia de actiona mai tarziu altfel si de a refuza promisiunea nu exclude acceptarea promisiunii.[11]

Daca s-au facut promisiuni de bani sau alte foloase si au fost acceptate de faptuitor, nu are nici o relevanta pentru existenta infractiunii daca cel care a facut astfel de promisiuni le-a dus sau nu la indeplinire.[12]

In fine a patra modalitate de savarsire a infractiunii de luare mita consta in fapta functionarului de a nu respinge promisiunea de bani sau alte foloase ce nu i se cuvin.

Prin "a nu respinge" se intelege conduita persoanei care nu da la o parte, nu refuza, nu-si manifesta dezacordul fata de promisiunea mituitorului. Nerespingerea unei promisiuni nu poate fi nici ea conceputa fara actul corelativ al formularii unei promisiuni de catre o alta persoana.[13]

Nerespingerea promisiunii de mita nu este decat o acceptare tacita,[14] dar ea a fost incriminata separat pentru a stabili clar obligatia functionarului de a respinge o asemenea promisiune si a-l sili sa fie vigilent la "solicitarile" exterioare, asociindu-l astfel la opera de prevenire a infractiunilor si de aparare a onoarei si prestigiului functiei pe care o ocupa.

B.           Conditii concomitente.

Actiunea sau inactiunea care constituie elementul material al luarii de mita trebuie sa indeplineasca mai multe conditii concomitente.[15]

a)           pretinderea, primirea, acceptarea sau nerespingerea promisiunii sa aiba ca obiect bai sa alte foloase. Notiunea de "foloase" are o sfera larga, ea cuprinzand atat avantaje de ordin patrimonial, cat si cele nepatrimoniale.[16]

Obiectul mitei poate consta in bunuri sub ambele forme, atat mobile cat si imobile.

Valoarea foarte redusa a folosului primit de functionar nu are nici o relevanta daca exista n raport direct si explicit intre darurile primite si un anumit act din sfera atributiilor ce revin functionarului. Acelasi lucru se poate spune si cu privire la faptul ca "intre folosul pretins, primit sau promis si actul determinat exista o vadita disproportie".[17]

b) Banii sau celelalte foloase pretinse ori primite sau a caror promisiune a fost acceptata ori nu a fost respinsa, sa fie necuvenite, sa nu fie legal date.

Actul contrar indatoririlor de serviciu este un act care, ca si actul privitor la indatoririle de serviciu, intra in competenta normala a functionarului, cu mentiunea ca el se realizeaza printr-o incalcare a dispozitiilor legale, printr-o rezolvare arbitrara a unui conflict juridic sau printr-o falsa ori nedreapta constatare sau apreciere a unei situatii de fapt sau de drept.

C. Rezultatul faptei.

Sub oricare din modalitatile sale, luarea de mita creeaza o stare de pericol pentru activitatea organizatiilor prevazute de art. 145 C. Pen., pentru indeplinirea indatoririlor de serviciu si pentru buna reputatie a functionarului, in general.

D. Legatura de cauzalitate.

Pentru intregirea laturii obiective a infractiunii de luare de mita este necesar sa existe o legatura de cauzalitate intre actiunea sau inactiunea care constituie elementul material si rezultatul faptei. Aceasta legatura - in cazul infractiunii de luare de mita - rezulta din insasi materialitatea activitatii desfasurate de faptuitor (ex re).[18]

c) Savarsirea oricareia dintre faptele ce realizeaza elementul material al infractiunii sa aiba loc anterior sau, cel mai tarziu, concomitent cu indeplinirea, neindeplinirea sau intarzierea in indeplinirea actului privitor la indatoririle de serviciu ale functionarului sau cu efectuarea unui act contrar acestor indatoriri.

Act privitor la indatoririle de serviciu este cel care se inscrie in limitele competentei functionarului in cadrul serviciului indeplinit de acesta. Prin indatoriri de serviciu se intelege tot ceea ce cade in sarcina unui functionar potrivit normelor care reglementeaza serviciul respectiv ori este inerent naturii acelui serviciu.[19]

2. Latura subiectiva

In cazul luarii de mita, faptuitorul - savarsind cu vointa actiunea - inactiunea ce constituie elementul material al infractiunii - stie ca foloasele pe care le pretinde ori le primeste sau a caror promisiune o accepta ori nu o respinge nu i se cuvin si ca mita are drept scop fie indeplinirea, neindeplinirea sau intarzierea indeplinirii unui act privitor la indatoririle sale de serviciu, fie efectuarea unui act contrar acestor indatoriri. Actionand in acest fel, cu constiinta ca primeste o retributie necuvenita, in legatura cu efectuarea unui act de serviciu (animus lucrandi), faptuitorul are, implicit, reprezentarea pericolului creat pentru activitatea organizatiilor de stat si publice care presupune cu necesitate prestarea serviciului de catre functionari in conditii de probitate si legalitate.[20]

Intrucat acest rezultat este cert, inevitabil, implicat in mod necesar de toate actiunile - inactiunile specifice luarii de mita, se poate afirma ca forma de vinovatie specifica luarii de mita este intentia directa. (calificata prin scop?)

In legatura cu "scopul" urmarit, pentru existenta infractiunii este suficient ca faptuitorul sa fi actionat in vederea finalitatii respective, fiind indiferent daca acel scop s-a realizat sau nu.

Sectiunea a IV-a. Formele infractiunii si alte aspecte

1.    Formele infractiunii

a) Actele preparatorii. In cazul luarii de mita, dintre cele patru modalitati de realizare a elementului material cel putin doua - acceptarea si nerespingerea promisiunii - nu sunt, in esenta lor, decat acte pregatitoare ale primirii efective de mita pe care legiuitorul, din necesitati de politica penala, a inteles sa le incrimineze autonome.[21]

b) Tentativa. Pretinderea de bani sau de alte foloase, in scopul aratat in text, constituie, in esenta sa, un act de executare, deci de tentativa, al luarii de mita propriu-zise[22] pe care, tocmai datorita pericolului sau social sporit, legiuitorul a inteles sa-l asimileze cu primirea efectiva de mita, atat sub aspectul incriminarii, cat si al sanctionarii.

c) Infractiunea consumata. Infractiunea se consuma prin executarea oricareia dintre cele patru actiuni - inactiuni prevazute alternativ in norma de incriminare, netinandu-se seama nici de persoana care a avut initiativa, nici daca s-a incheiat sau nu o conventie ilicita de trafic de functie, nici de imprejurarea daca functionarul va executa ulterior actul la care s-a obligat.[23]

2.    Unitatea infractionala si pluralitatea de infractiuni

Va exista o infractiune continuata de luare de mita in cazul in care, actionand pe baza aceleiasi rezolutii, functionarul va cere sau va primi, in mod repetat, de la aceeasi persoana - fara o intelegere prealabila care sa fi vizat, in integralitatea lor, aceste avantaje - diferite sume de bani ori alte foloase pentru indeplinirea sau neindeplinirea unor acte de serviciu.[24]

Daca functionarul mituit a indeplinit actul contrar indatoririlor sale de serviciu, pentru care a primit mita, iar acest act constituie prin el insusi o infractiune, cele doua infractiuni se afla in concurs real.

Sectiunea a V-a. Sanctiuni.

a) Pedeapsa principala

Infractiunea de luare de mita este sanctionata cu inchisoare de la 3 la 12 ani, iar daca fapta a fost savarsita de un functionar cu atributii de control sau de o persoana care, potrivit legii, are atributii de constatare sau de sanctionare a contraventiilor ori de constatare, urmarire sau judecare a infractiunilor, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani.

Daca infractiunea este savarsita in interesul unei organizatii sau grupari criminale ori al unuia dintre membri acesteia sau pentru a influenta negocierile tranzactiilor comerciale internationale ori schimburile sau investitiile internationale, maximul pedepsei prevazute de lege pentru aceasta infractiune se majoreaza cu 5 ani.

b) Pedeapsa complimentara

Art. 254 C. Pen. Prevede, pe langa pedeapsa principala a inchisori, si pedeapsa complimentara a interzicerii unor drepturi. Drepturile al caror exercitiu poate fi interzis sunt aratate in art. 64 C. Pen., iar durata interzicerii poate fi stabilita, asa cum prevede art. 53 lit a C. Pen., de la 1 la 10 ani.

In cazul luarii de mita aplicarea pedepsei complimentare este obligatorie, dar numai daca pedeapsa principala stabilita este inchisoarea de cel putin 2 ani asa cum se prevede in art. 65 al. 1 C. Pen.

Printre drepturile al caror exercitiu poate fi interzis, art. 64 C. Pen. Prevede la lit. c si dreptul de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru savarsirea infractiunii. Interzicerea acestui drept poate fi dispusa numai daca fapta comisa de cel condamnat este in stransa legatura cu functia sau profesia sa.[25]

H. G. Nr. 776/1991 privind asigurarea prestigiului functionarilor publici prevede, la art. 4 lit. 3 ca nu constituie motiv de indepartare din functie daca functionarul, inainte de a incepe activitatea infractionala aduce la cunostinta institutiei intentia de a desfasura o asemenea activitate, solicitand in mod corespunzator incetarea raporturilor sale de munca.

c) Pedeapsa accesorie

Faptuitorului ii este interzis, pe perioada executarii pe-depsei, pana la gratierea totala sau a restului de pedeapsa, ori pana la implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei, si dreptul de a exercita o functie de natura celei pe care a traficat-o.

d) Confiscarea speciala

Potrivit art. 254 al.3 C. Pen. Banii, valorile sau orice alte bunuri care a u facut obiectul luarii de mita se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani.

Confiscarea nu este conditionata de imprejurarea ca bunurile sa se afle in posesia inculpatului, legea nefacand nici o distinctie in raport cu persoana detinatorului.

Sectiunea a VI-a. Scurte referiri la legislatia altor state

1. Codul Penal german incrimineaza in capitolul XXIX intitulat "Infractiuni de serviciu" fapta de primire de foloase. Potrivit acestui text, se pedepseste cu privatiune de libertate pana la doi anii sau cu amenda functional sau angajamentul special pentru serviciul public care pretinde, lasa sa i se promita sau accepta un folos ca recompensa pentru ca a indeplinit un act care intra in atributiile sale de serviciu sau il va indeplini in viitor.

Fapta se pedepseste mai grav cu privatiune de libertate pana la 3 ani sau cu amenda daca este comisa de un judecator sau arbitru care pretinde, lasa sa i se promita sau accepta un folos ca recompensa pentru ca a indeplinit un act care intra in atributiile sale judiciare sau il va indeplini pe viitor

Fapta nu se sanctioneaza daca faptuitorul lasa sa i se promita sau accepta un folos pe care el nu l-a pretins, iar autoritatea competenta, in cadrul prerogativelor sale, fie ca a incuviintat, dinainte, acceptarea, fie a incuviintat aceasta dupa ce faptuitorul i-a facut, fara intarziere, comunicarea.

O alta infractiune de serviciu este luarea de mita. Se pedepseste cu privatiune de libertate de la 6 luni la 10 ani, iar in cazurile mai usoare cu privatiune de libertate pana la 3 ani sau cu amenda functionarul sau angajatul special pentru serviciul public care pretinde, lasa sa i se promita sau accepta un folos ca recompensa pentru ca a indeplinit un act care intra in atributiile sale de serviciu sau il va indeplini in viitor si prin aceasta si-a incalcat obligatiile de serviciu sau le va incalca. Tentativa se pedepseste.

Fapta se pedepseste mai grav, cu privatiune de libertate de la 1 an la 10 ani, iar in cazurile mai usoare cu privatiune de libertate de la 6 luni pana la 5 ani daca e comisa de un judecator sau arbitru care pretinde, lasa sa i se promita sau accepta un folos ca recompensa pentru ca a indeplinit un act care intra in atributiile sale judiciare sau il va indeplini in viitor si prin aceasta si-a incalcat cuvantul ori isi va incalca indatoririle sale judiciare.

In cazul in care faptuitorul pretinde, lasa sa i se promita sau accepta un folos ca recompensa pentru o actiune viitoare, se aplica alineatele 1 si 2 numai atunci cand acesta s-a aratat, fata de altul, ca este gata:

a.            Sa-si incalce obligatiile prin actiunea sa sau

b.           In masura in care actiunea depinde de aprecierea sa, sa se lase influentat, prin folos, in formularea acestei aprecieri.[26]

2.In Statele unite ale Americii luarea si darea de mita, "bribery", sunt incriminate printr-o unica dispozitie legala.

O persoana este vinovata de mituire, infractiune de gradul 3, daca ofera, transmite sau este de acord sa transmita prin altul ori pretinde, accepta sau este de acord sa accepte prin altul

      Orice beneficiu banesc ca o rasplata pentru decizia, recomandarea, votul dat in favoarea unei persoane sau pentru exercitarea intr-un fel sau altul a libertatii de decizie ca functionar public, ca reprezentant oficial de partid sau ca alegator sau,

      Orice beneficiu ca o rasplata pentru decizia, votul, recomandarea in favoarea unei persoane - sau pentru exercitarea intr-un fel sau altul a activitatii judiciare sau administrative sau,

      Orice beneficiu ca o recompensa pentru incalcarea unei obligatii legale despre care avea cunostinta, ca functionar public sau ca reprezentant oficial de partid.[27]

3. Codul penal francez incrimineaza, in art. 432-11, fapta unei persoane detinatoare a autoritatii publice sau care exercita un serviciu public ori e investita cu un mandat electiv public de a solicita sau accepta, fara drept, direct sau indirect, oferte, promisiuni, daruri, cadouri sau orice alte foloase fie pentru a indeplini sau a nu indeplini un act al functiei sale sau al serviciului ori al mandatului sau sau inlesnit ca urmare a functiei, a serviciului sau a mandatului sau fie pentru a abuza de influenta sa reala sau presupusa, fie pentru a obtine de la o autoritate sau de la o administratie publica semne onorifice, posturi, debusee sau orice alta hotarare favorabila. Pedeapsa este, in toate cazurile, 10 ani inchisoare si 1 milion franci amenda.[28]

Noul Cod Penal francez asimileaza actelor de indeplinire sau de neindeplinire a unei activitati care intra in competenta functionarului, deci actele functiei si cele care nu apartin functiei dar care au fost inlesnite ca urmare a exercitarii functiei, serviciului sau mandatului functionarului acte pe care doctrina franceza le denumeste paracoruptie (pregatitoare, inlesnitoare, favorizatoare ale coruptiei).

4. Codul penal al federatiei ruse sanctioneaza, prin art. 173 numai primirea, adica luarea efectiva de mita si, prin art. 174, ca o infractiune distincta, intermedierea la infractiunea de mita.



[1] V. Dongoroz, Drept Penal, Bucuresti, 1939, pag. 477. In acelasi sens, vezi Doru Pavel, Probleme ale participatiei penale, in R.R.D.nr.4/1978, pag. 34 si V. Manzini, Trattato di dirito penale italiano (tratat de drept penal italian), vol. 5, Torino, 1935, pag. 165.

[2] V. V. Dongoroz, op. cit., pag. 479

[3] v. O. A. Stoica, Drept penal, parte speciala, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1976, pag. 246

[4] O. A. Stoica, "Despre subiectul infractiunii de delapidare" in "L.P.", nr. 9/1959, pag. 27

[5] V. Dongoroz, in lucrarea colectiva "Explicatii teoretice ale Codului penal roman, Partea generala" , vol. 11, Ed. Academiei R.S.R., Bucuresti, 1970, pag. 441

[6] J. Baumann, Zur Problematic der Bestechnung statbesutrde (Despre problematica situatiilor de fapt ale mitei) Heidelberg 1961, pag. 21 - 22

[7] Ibidem, pag. 22

[8] v. F. Gozet, Droit penal special, (Drept penal special), editia a 7-a, Paris, 1958, pag. 85

[9] V.Dobrinuiu, op. cit., pag. 127

[10] Promisiunea - arata Manzini - trebuie sa priveasca un folos determinat si nu un vag sau ireal folos; op. cit. pag.177

[11] J. Baumann, op. cit., pag. 22

[12] G. Antoniu, Codul penal comentat si adnotat, Partea speciala, vol. II, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti

[13] v. O. Loghin, Tudorel Toader, Drept penal roman, Partea speciala, Casa de editura si presa "Sansa", Bucuresti, 1994, pag. 340

[14] I. Ionescu-Dolj, Codul penal adnotat, vol II, Partea speciala, Bucuresti, 1997, pag. 140

[15] v. S. Kahane, op. cit., pag. 133; O. Loghin, T. Toader, op. cit., pag. 340; L. Moldovan, op. cit., pag. 93 si urm.; Aneta Grigorovici, infractiuni de servicu sau in legatura cu serviciul , Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucresti, pag. 95

[16] v. G. Antoniu, op. cit., pag. 89

[17] v. S. Kahane, op. cit., pag. 133

[18] v. V. Dongoroz etc. Explicatii teoretice ale Codului penal roman, vol. IV., Partea speciala, Buc., 1972, p. 134. (S. Kahane, op. cit., p. 134).

[19] V. S. Kahane, op. cit., pag. 104

[20] v. V. Dobrinoiu, op. cit., pa. 149

[21] v S. Kahane, op. cit., pag. 135

[22] v. V. Dongoroz, Drept penal, 1939, Bucuresti, pag. 123

[23] Trib. Supr., Sect. pen., dec. nr. 1366/1978, in "R.R.D", nr. 1/1979; Trib. Supr., Sect. pen., dec. nr. 1905/1987, Culegere de decizii, pag. 137

[24] V. Dobrinoiu, op. cit., pag. 159

[25] Trib. Supr., Sectia penal, dec. nr. 1267/1979, in C.D., p. 363, "R.R.D.", nr. 2/1980 pag. 63.

[26] Codul penal german (Strafgesetzbuch), editia a 24-a, cu modif. Pana la 1 oct. 1989, Ed. C.H.Beck, Munchen, 1989

[27] Model penal code. The American Law Institute, Philadelphia, P.A:, 1985

[28] Franck Terrier , Francis de Gunehec, Frederic Desportes, Nouveau Code penal, Mode d emploi, Union Generale d Editions, Paris, 1994



Drept



Stabilirea filiatiei fata de tata prin recunoastere
Suveranitatea de stat si principiul separatiei puterilor in stat
Dreptul Proprietatii Intelectuale - test grila
Renuntarea la recurs
Conceptul si definitia dreptului
Importanta institutiei recursului penal
Libertatea gandirii, constiintei si religiei
Libertatea de asociere si intrunire pasnica
Luarea de mita: continut legal, structura variantei tip si particularitatile variantei agravate
INTRODUCERE IN DREPTUL EUROPEAN - TEST GRILA











 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate