Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
Libertatea de asociere si intrunire pasnica


Libertatea de asociere si intrunire pasnica




Libertatea de asociere si intrunire pasnica

1. Libertatea de intrunire

Libertatea de intrunire ocupa un "loc eminent" in sistemul Conventiei europene, alaturi de libertatea de exprimare, datorita rolului sau in existenta si dezvoltarea unei societati democratice: "esenta democratiei rezida in capacitatea sa de a rezolva problemele prin dezbatere publica". protectia libertatii de intrunire vizeaza tocmai acest schimb de idei si manifestarile colective ale activitatii sociale si politice. Trebuie subliniat, insa, ca art. 11 ocroteste doar libertatea de intrunire "pasnica", cu excluderea oricaror forme de violenta.

Libertatea de intrunire priveste atat intrunirile private, cat si pe cele publice. Statele au obligatia pozitiva de a-i proteja pe cei care isi exercita aceasta libertate impotriva violentelor unor contra-demonstranti. In acest scop, statele dispun de o larga marja de apreciere a masurilor necesare.



2. Libertatea de asociere

Libertatea de asociere presupune dreptul indivizilor de a se asocia in vederea protectiei unor interese comune, prin formarea unei entitati colective. Una din problemele care se poate pune in acest caz este cea a dreptului de a nu se asocia. Curtea a apreciat ca obligatia de a se afilia la un Ordin (asociatie) profesional nu este contrar art. 11 1: este adevarat ca un asemenea ordin nu este o asociatie propriu-zisa in sensul Conventiei si ca scopul sau este de a asigura un control public asupra exercitiului unei profesii. Libertatea de asociere nu presupune dreptul individului de a deveni membru al unei anumite asociatii si nici obligatia unei asociatii de a admite membri sau de a mentine statutul de membru al unei persoane.

3. Libertatea de a infiinta si de a se afilia la sindicate

Aceasta este o forma a libertatii de asociere mentionata in mod special in art. 11. Comisia si Curtea europeana au adoptat o interpretare literala a protectiei conferite de art. 11 asupra dreptului de a constitui sindicate si de a se afilia la acestea. Curtea a aratat ca art. 11 nu obliga statul sa garanteze un anumit nivel sau tip de tratament cu privire la sindicate, acesta avand alegerea mijloacelor pentru a trata cu aceste asociatii. Art. 11 ocroteste dreptul sindicatului de a i se cere parerea intr-o oarecare masura in timpul negocierilor colective, dar nu garanteaza dreptul de a vedea adoptata o conventie colectiva (cauza Sindicatul suedez al mecanicilor de locomotiva, 1976). De asemenea, Curtea a aratat ca art. 11 nu ocroteste dreptul la greva si permite statului sa aleaga alte mijloace pentru a garanta protectia acordata de un sindicat intereselor profesionale ale membrilor sai.

2. Restrangerile libertatii de intrunire si de asociere

Paragraful 2 al art. 11 prevede ca exercitiul drepturilor de intrunire si asociere nu poate face obiectul altor restrictii decat cele care, fiind prevazute de lege, constituie masuri necesare intr-o societate democratica, pentru siguranta nationala, siguranta publica, apararea ordinii si prevenirea infractiunilor, pentru protectia sanatatii si moralei sau a drepturilor si libertatilor altora.

In privinta libertatii de intrunire pasnica, restrictiile pot imbraca forma unor cerinte de autorizare prealabila sau a unor autorizari conditionate.

Curtea a apreciat ca dizolvarea partidelor politice este o masura disproportionata in raport cu scopul urmarit - siguranta publica si integritatea teritoriala (cauza Partidul socialist c/ Turciei, 1998). O asemenea masura nu poate fi necesara intr-o societate democratica, fiind o incalcare a art. 11. O solutie similara a pronuntat Curtea in cauza Dicle pentru DEP (Partidul Democratiei) c/ Turciei (2002).

Cu toate acestea, in cauza Refah Partisi (Partidul Prosperitatii) c/ Turciei (2003), Marea Camera a Curtii s-a pronuntat in favoarea guvernului in privinta masurii de dizolvare a unui partid politic.

Jurisprudenta la articolul 11

Sindicatul national al politiei belgiene c/ Belgiei (1975)

Rassemblement Jurassien Unite Jurassienne c/ Elvetiei (1979)




Young, James si Webster c/ Regatului Unit (1981)

Plattform "Aerzte fuer das Leben" c/ Austriei (1988)

Ezelin c/ Frantei (1991)

Sigurjonsson c/ Islandei (1993)

Partidul comunist unit al Turciei c/ Turciei (1998)

Sidiropoulos s.a. c/ Greciei (1998)

Dicle pentru DEP c/ Turciei (2002)

Refah Partisi (Partidul Prosperitatii) c/ Turciei (2003)

Intrebari si cerinte pentru autoevaluare

1. In ce conditii poate fi restransa libertatea de intrunire si de asociere?

2. Ce se intelege prin "intrunire" in sensul art. 11 al CEDO?

3. Cititi cauza Refah Partisi (Partidul Prosperitatii) c/ Turciei (2003) si aratati care este pozitia Curtii fata de art. 11.

4. Cititi cauza Partidul comunistilor(nepeceristi) si Ungureanu c/ Romaniei (2005) sia ratati pozitia curtii fata de art. 11.

Bibliografie minimala

Corneliu BIRSAN.- Conventia europeana a drepturilor omului. Comentariu pe articole. Bucuresti, Editura All Beck, 2005

Bianca SELEJAN-GUTAN.- Sistemul jurisdictional european de protectie a drepturilor omului. Curs universitar. Sibiu: Editura Universitatii "Lucian Blaga", 2003

Bianca SELEJAN-GUTAN.- Protectia europeana a drepturilor omului. Bucuresti: Editura All Beck, 2004

Bianca SELEJAN-GUTAN.- Jurisprudenta CEDO. Selectie si rezumat. In: Acta Universitatis Lucian Blaga nr. 1/2005.

Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale si protocoalele sale

Principalele instrumente internationale privind drepturile omului la care Romania este parte. Vol. I si II. Bucuresti: IRDO, 2003

Vincent BERGER. - Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului. Bucuresti: IRDO, 1999

Corneliu-Liviu POPESCU.- Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului. 1999-2002. Bucuresti: Editura All-Beck, 2003






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Drept




Notiunea de justitie ca valoare sociala. Sistematizarea infractiunilor care impiedica infaptuirea justitiei.
Grila Dreptul Familiei
Drepturile si libertatile fundamentale. Fundamente, notiuni, evolutie
DREPTURILE FUNDAMENTALE ALE OMULUI CA PRINCIPII GENERALE ALE DREPTULUI COMUNITAR
INTERZICEREA UNEI FUNCTII SAU PROFESII
Falsul intelectual: continut legal, elemente de structura
Dreptul Proprietatii Intelectuale - test grila
Importanta institutiei recursului penal
ACTELE GUVERNULUI
Conditii referitoare la aparare