Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii




Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
» INTERZICEREA UNEI FUNCTII SAU PROFESII


INTERZICEREA UNEI FUNCTII SAU PROFESII


INTERZICEREA UNEI FUNCTII SAU PROFESII

1. Reglementare.

Reglementarea conditiilor de fond pentru luarea masurii de siguranta a interzicerii unei functii sau profesii se regaseste in art. 117 C.pen., potrivit caruia cand faptuitorul a savarsit fapta datorita incapacitatii, nepregatirii sau altor cauze care il fac impropriu pentru ocuparea unei anumite functii ori pentru exercitarea unei profesii, meserii sau alte ocupatii, se poate lua masura interzicerii de a ocupa acea functie sau de a exercita acea profesie, meserie sau ocupatie. Executarea acestei masuri si revocarea ei sunt reglementate in art.436-437 C.pr.pen.



2. Starea de pericol care motiveaza luarea acestei sanctiuni.

Luarea acestei masuri este conditionata de indeplinirea urmatoarelor conditii :

Savarsirea unei fapte prevazute de legea penala;

Existenta unei stari de pericol datorata incapacitatii, nepregatirii sau altor asemenea cauze care-l fac pe faptuitor impropriu pentru functia, profesia, meseria sau ocupatia in exercitarea careia a comis fapta;

Fapta sa fi fost savarsita cu prilejul indeplinirii unei functii ori al exercitiului unei profesii, meserii sau ocupatii.

Sunt autori care afirma ca starea de pericol care justifica luarea acestei masuri de siguranta este dedusa din insasi savarsirea infractiunii. Afirmatia amintita este contrara prevederilor art.115 C.pen., deoarece nu orice fapta savarsita in exercitiul unei functii, profesii sau meserii releva o stare de pericol social, ci numai acele fapte care sunt consecinta incapacitatii, a nepregatirii sau altor asemenea cauze releva o stare de pericol social. Incapacitatea sau nepregatirea trebuiesc insa dovedite, neputand fi deduse din savarsirea faptei.

Starea de pericol care justifica luarea masurii de siguranta a interzicerii unei functii sau profesii este o stare de periculozitate subiectiva, tinand de anumite calitati sau insusirile faptuitorului, sau de lipsa acestora.

Incapacitatea inseamna lipsa conditiilor sau insusirilor necesare pentru exercitarea activitatii respective.

Masura interzicerii unei functii sau profesii se ia ori de cate ori exista o cauza (nepregatire, incapacitate) care il face pe faptuitor impropriu pentru functia, profesia, meseria sau ocupatia exercitata, nu insa si atunci cand infractiunea a fost savarsita prin exercitarea abuziva, voit ilegala a acesteia.

3. Continutul masurii de siguranta a interzicerii unei functii sau profesii.

Continutul acestei sanctiuni consta in decaderea faptuitorului de la dreptul de a ocupa functia sau de a exercita profesia, meseria sau ocupatia in legatura cu care s-a constatat starea de incapacitate ori de nepregatire a acestuia.

Incalcarea acestei interdictii realizeaza continutul infractiunii de nerespectare a hotararilor judecatoresti prevazuta de art.25, alin.4 C.pen., pentru care legea prevede o pedeapsa de la o luna la 3 luni sau amenda. Exercitiul functiei, al profesiei, meseriei sau ocupatiei in conditiile existentei unei incapacitati a faptuitorului sau a nepregatirii acestuia poate genera o stare de pericol atat pentru aceasta cat si pentru persoanele aflate in jurul sau, motiv pentru care incetarea acestei stari reclama interzicerea desfasurarii acestor activitati de catre faptuitor, fapt ce realizeaza o limitare a exercitiului drepturilor si libertatilor acestuia, proportionala cu situatia care a generat aceasta situatie.

4. Luarea si executarea masurii de siguranta a interzicerii unei functii sau profesii.

Masura de siguranta prevazuta in art.115 C.pen. poate fi luata alaturi de o pedeapsa principala, precum si izolat, fara a se aplica o asemenea pedeapsa.

Masura de siguranta a interzicerii unei functii sau profesii poate fi luata doar prin hotararea judecatoreasca prin care instanta solutioneaza fondul cauzei cu care a fost investita.

Studiul practicii judecatoresti releva retinerea instantelor judecatoresti in utilizarea acestei masuri de siguranta sau neglijarea ei, situatie care poate fi explicata atat prin caracterul incomplet al reglementarii acestei masuri de siguranta cat si prin preocuparea redusa a organelor judiciare de a decela cauzele care genereaza ori favorizeaza comiterea unor fapte penale.

Sesizata prin rechizitoriu, instanta va putea sa ia masura interzicerii unei functii sau profesii.

Punerea in executie a masurii de siguranta a interzicerii unei functii sau profesii se face potrivit art.436 C.pr.pen. prin comunicarea unei copii de pe dispozitivul hotararii judecatoresti, organul in drept sa aduca la indeplinire aceasta masura si sa supravegheze respectarea ei.

Unii autori opineaza ca faptuitorul fata de care s-a luat masura de siguranta prevazuta de art.115 C.pen., ar putea ocupa in continuare functia sau exercita profesia, meseria sau ocupatia detinuta daca ar fi repartizat intr-un sector de activitate cu un grad de dificultate mai scazut sau daca va fi pus sub supravegherea unei persoane de specialitate care-l poate indruma si controla indeaproape.

Legea penala nu face insa referiri la o interzicere conditionata a unei functii, profesii sau meserii ori exercitarea acestora sub supraveghere. Pe de alta parte in cazul functiilor, profesiilor,meseriilor ori ocupatiilor care necesita o abilitate prealabila prin atestare, avizare, autorizare, incapacitatea sau nepregatirea care determina aceste avize, atestari ori autorizari nu poate avea decat efect deplin de interzicere a acestora.

5. Revocarea interzicerii unei functii sau profesii.

In conformitate cu prevederile art.115 alin.2 C.pen. masura interzicerii unei functii sau profesii poate fi revocata la cerere, dupa trecerea unui termen de cel putin un an, daca se constata ca temeiurile care au impus luarea ei au incetat.

Perioada de un an ofera faptuitorului posibilitatea de a-si mobiliza resursele fizice si intelectuale pentru inlaturarea deficientelor care au dus la luarea acestei masuri.

Revocarea masurii de siguranta poate fi dispusa numai daca au incetat temeiurile care au impus luarea acestei masuri. In acest sens instanta, in a carei raza teritoriala locuieste persoana fata de care s-a luat aceasta masura, va verifica modul in care au fost inlaturate incapacitatile sau a fost corijata nepregatirea persoanei in cauza putand apela in acest sens la concluziile unui specialist in domeniul respectiv.

Revocarea masurii de siguranta va avea ca efect repunerea celui in cauza in totalitatea drepturilor sale profesionale fara obligatia ca cel in cauza sa fie repus in functia sau postul ocupat anterior luarii masurii.

Exista situatii in care luarea acestei masuri de siguranta nu poate fi revocata uneori ea poate fi pentru totdeauna (datorita batranetii sau altor cauze). In art.107/1, alin. 2. Cod. aerian, se prevede retragerea definitiva a licentei de zbor a membrului echipajului imbarcat, in stare de ebrietate sau aflat in aceasta stare, dar nu este prevazuta ca o pedeapsa complementara.

Masura de siguranta a interzicerii unei functii sau profesii si pedeapsa complimentara a interzicerii dreptului de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie.

In cadrul sanctiunilor de drept penal interzicerea unei functii sau profesii poate fi o pedeapsa complimentara dar si o masura de siguranta.

Astfel, pedeapsa complimentara a interzicerii dreptului de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie de natura celei de care s-a folosit condamnatul pentru savarsirea infractiunii, prevazuta de art.64 lit.d. C.pen., poate fi aplicata doar pe langa pedeapsa principala a inchisorii pe o perioada de cel putin 2 ani si numai daca instanta constata ca, fata de natura si gravitatea infractiunii, imprejurarile cauzei si persoana infractorului, aceasta pedeapsa este necesara.

Masura de siguranta a interzicerii unei functii sau profesii poate fi luata atat pe langa pedeapsa, cat si izolat, ca sanctiune de drept penal unica.

Aceste doua sanctiuni pot fi luate si impreuna deoarece ele au o motivatie diferita.

Pedeapsa complimentara poate fi aplicata doar persoanelor care raspund penal pe cand masura de siguranta poate fi luata si fata de persoanele care nu raspund penal.

Pedeapsa complimentara se dispune pe un timp determinat, pe cand masura de siguranta se ia pe o durata nedeterminata.

Pedeapsa complimentara se executa dupa executarea pedepsei principale, pe cand masura de siguranta se executa alaturi de pedeapsa aplicata, putand continua si dupa executarea pedepsei pana inceteaza starea de pericol care a motivat luarea ei.

Pedeapsa complimentara a interzicerii unor drepturi care ca temei vinovatia sporita a faptuitorului care s-a dovedit nedemn de a mai ocupa o anumita functie sau de a exercita o anumita profesie, in timp ce masura de siguranta are ca temei pericolul social pe care il creeaza inaptitudinea faptuitorului de a exercita o functie .

Pedeapsa complimentara inceteaza de drept la indeplinirea termenului, pe cand masura de siguranta inceteaza doar prin revocarea ei de catre instanta de judecata.

In timp ce pedeapsa complimentara intra sub incidenta cauzelor de inlaturare a executarii pedepsei (amnistie, gratiere, prescriptie), asemenea cauze nu au efect asupra masurii de siguranta.



Gh. Nistoreanu, "Prevenirea infractiunilor prin masuri de siguranta", Bucuresti, 1991, p.114

Matei Basarab - Drept penal, Parte generala, vol.I.,Ed.Lumina Lex, 1997, p. 304

Constantin Sima - Masurile de siguranta in dreptul penal contemporan, Ed.All.Beck 1999,p. 124





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate