Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
Libertatea gandirii, constiintei si religiei


Libertatea gandirii, constiintei si religiei




Libertatea gandirii, constiintei si religiei

Articolul 9 al Conventiei, care consacra libertatea gandirii, a constiintei si religiei, este esential in privinta protectiei libertatilor de opinie in general. Potrivit paragrafului 1, orice persoana are dreptul la libertatea gandirii, constiintei si religiei. Acest drept implica libertatea de a-si schimba religia sau convingerile, precum si libertatea de a-si manifesta religia sau convingerile in mod individual sau in colectiv, in public sau in particular, prin cult, invatamant, practici si indeplinirea ritualurilor.

Curtea Europeana a vazut in libertatea religiei un element esential ce contribuie la formarea identitatii credinciosilor si a conceptiei lor despre viata. De aceea, sfera acestei libertati de rasfrange si asupra altor dispozitii ale Conventiei: art. 11, in lumina caruia trebuie interpretat art. 9, pentru a proteja libertatea religioasa in dimensiunea sa asociativa si in cea privind autonomia comunitatilor religioase, art. 2 al Protocolului nr. 1 permite copiilor sa primeasca o educatie conforma unor principii si convingeri filosofice si religioase, iar art. 14 interzice orice discriminare, inclusiv una bazata pe religie. Pe de alta parte, insasi formularea art. 9 trimite la alte dispozitii ale Conventiei, cum ar fi: libertatea de exprimare, respectul pentru viata privata si familiala, libertatea de intrunire si de asociere.



1. Protectia convingerilor si credintelor

1.1. Notiuni de baza

Convingerile personale sunt mai mult decat simple opinii. Acest termen desemneaza idei ce au un anumit grad de forta, de seriozitate, de coerenta si de importanta pentru persoana respectiva.

Credintele religioase nu se pot limita doar la "marile" religii sau confesiuni. Trebuie ca religia in cauza sa poata fi identificata, ca si vointa celor interesati de a da convingerii lor numele de religie. Articolul 9 garanteaza si dreptul de a nu fi implicat in activitati cu caracter religios.

Recent, Curtea europeana a amintit ca dreptul la libertatea de religie, astfel cum este inteles de Conventie, exclude o apreciere din partea statului cu privire la legitimitatea credintelor religioase sau la modalitatile de exprimare a acestora.

1.2. Libertatea de a alege si de a-si manifesta convingerile si credintele

Dreptul de a avea convingeri personale si credinte religioase este general si trebuie inteles in sens larg. Aceasta inseamna ca dreptul mentionat apartine atat credinciosilor, cat si ateilor, agnosticilor si celor total indiferenti. Libertatea consta nu numai in a avea anumite convingeri, dar si a nu le avea sau a nu le impartasi. De asemenea, aceasta libertate consta si in posibilitatea de a alege sau de a-si schimba opinia. In sfarsit, orice persoana are libertatea de a-si manifesta convingerile, singur sau in grup, public sau privat.

In ceea ce priveste dreptul de a-si manifesta religia, Comisia a apreciat ca nu sunt ocrotite de art. 9 faptele si gesturile care nu exprima in mod real convingerile de care este vorba, chiar daca sunt motivate si inspirate de acestea. De asemenea, nu este posibil a se sustrage de la anumite obligatii legate de viata in societate in numele libertatii constiintei si credintelor, in special de la obligatia de a plati taxe sau impozite.


3. Problema obiectiei de constiinta

Obiectia de constiinta poate fi definita ca refuzul de a se indeplini unele obligatii impuse de lege, pe motive de constiinta. Obiectia de constiinta se poate manifesta sub diverse forme, dar in practica ea apare in special cu ocazia serviciului militar.

In aceasta privinta, pozitia organelor de la Strasbourg este clara: Conventia europeana nu garanteaza nici un drept la obiectia de constiinta. In ipoteza in care un stat ar admite obiectia de constiinta, inlocuind serviciul militar cu serviciul civil, persoanele interesate nu ar putea invoca o violare a art. 4 care interzice munca fortata si obligatorie in privinta serviciului civil de inlocuire.

4. Restrangerile aduse libertatii constiintei si religiei

Articolul 9 2 prevede posibilele restrictii ale libertatii constiintei si religiei. Astfel, libertatea de a-si manifesta religia sau convingerile nu poate face obiectul altor restrangeri decat acelea care, prevazute de lege, constituie masuri necesare, intr-o societate democratica, pentru siguranta publica, protectia ordinii, a sanatatii sau a moralei publice ori pentru protejarea drepturilor si libertatilor altora.

Jurisprudenta la articolul 9




Kokkinakis c/ Greciei (1993)

Otto-Preminger-Institut c/ Austriei (1994)

Manoussakis c/ Greciei (1996)

Kalac c/ Turciei (1997)

Buscarini si altii c/ San Marino (1999)

Mitropolia Basarabiei si altii c/ Moldovei (2001)

Intrebari si cerinte pentru autoevaluare

1. Cititi hotararea Curtii Europene in cauza Mitropolia Basarabiei c/ Moldovei si aratati pe scurt care a fost pozitia Curtii fata de art. 9 din Conventie

2. Ce se intelege prin convingere si credinta in opinia Curtii EDO?

3. Ce este obiectia de constiinta?

4. In ce conditii poate fi restransa libertatea prevazuta de art. 9 al Conventiei?

Bibliografie minimala

Corneliu BIRSAN.- Conventia europeana a drepturilor omului. Comentariu pe articole. Bucuresti, Editura All Beck, 2005

Bianca SELEJAN-GUTAN.- Sistemul jurisdictional european de protectie a drepturilor omului. Curs universitar. Sibiu: Editura Universitatii "Lucian Blaga", 2003

Bianca SELEJAN-GUTAN.- Protectia europeana a drepturilor omului. Bucuresti: Editura All Beck, 2004

Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale si protocoalele sale

Principalele instrumente internationale privind drepturile omului la care Romania este parte. Vol. I si II. Bucuresti: IRDO, 2003

Vincent BERGER. - Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului. Bucuresti: IRDO, 1999

Corneliu-Liviu POPESCU.- Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului. 1999-2002. Bucuresti: Editura All-Beck, 2003







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Drept




Nerespectarea hotararilor judecatoresti: continut legal si examinarea variantei tip
DREPTUL DE PROPRIETATE INTRE TEORIE SI PRACTICA
STATUL SI DREPTUL
Notiunea de justitie ca valoare sociala. Sistematizarea infractiunilor care impiedica infaptuirea justitiei.
Posesia și efectele sale
Normele tehnice (tehnologice)
Conditii referitoare la aparare
Marturisirea
Introducerea cererii de chemare in judecata
Producerea inscrisurilor