Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
» INTREPRINDERILE PUBLICE SAU TITULARE A DREPTURILOR SPECIALE SAU EXCLUSIVE ORI INSARCINATE CU UN SERVICIU DE INTERES GENERAL


INTREPRINDERILE PUBLICE SAU TITULARE A DREPTURILOR SPECIALE SAU EXCLUSIVE ORI INSARCINATE CU UN SERVICIU DE INTERES GENERAL




INTREPRINDERILE PUBLICE SAU TITULARE  A  DREPTURILOR SPECIALE SAU EXCLUSIVE  ORI INSARCINATE CU UN SERVICIU  DE INTERES GENERAL

            "Intreprinderile publice sau titulare a drepturilor speciale sau exclusive"

            Dispozitiile art. 86 ale Tratatului desemneaza expres si neechivoc aceste intreprinderi ca subiecte exceptate de la regulile concurentei:

            - "intreprinderile publice si intreprinderile titulare a drepturilor speciale sau exclusive" (paragraful 1) si

            - "intreprinderile  insarcinate cu gestiunea  serviciilor de interes economic general sau care au un monopol fiscal" (paragraful 2).

           

            1. Intreprinderile publice sau titulare a drepturilor speciale si exclusive




       1.1. Intreprinderile publice

            Textul art. 86(1)  TCE prevede, in mod precis, ca dispozitiile sale vizeaza "intreprinderile publice".

            Comisia europeana, insa,  prin art. 2 al Directivei nr. 80-723 din 25 iunie 1980, data in aplicarea si executarea art. 86 paragraful 3 al Tratatului, vizand transparenta relatiilor financiare intre Statele membre si intreprinderile publice, a definit mai concret si cuprinzator sfera intreprinderilor publice. Textul art. 2 prevede ca:

            "In sensul prezentei directive, se intelege prin intreprinderi publice: orice intreprindere asupra careia puterile publice pot sa exercite, direct sau indirect,  o influenta dominanta privind proprietatea sa, participarea financiara sau  regulile dupa care lucreaza.

            Influenta dominanta a puterilor publice este prezumata, direct sau indirect, in privinta intreprinderii care:

            a) detine majoritatea capitalului subscris de intreprindere;

            b) dispune de majoritatea  voturilor corespunzatoare partilor sociale emise,

            c) poate sa desemneze mai mult de jumatate  a membrilor organului de , de..   sau de supraveghere a intreprinderii".

            1.2. Intreprinderile titulare a drepturilor speciale  sau exclusive

            Definirea acestor intreprinderi, asimilate intreprinderilor publice, intrucat Statele membre le-au acordat drepturi speciale sau exclusive, a primit cateva precizari in jurisprudenta Curtii de Justitie.

            In hotararea Badson din 4 mai 1988 (Aff. 30-87, R, 2479) Curtea a decis ca dispozitia din art. 86(1) include, in acest context, autoritatile publice la nivel regional, provincial sau comunal in sfera intreprinderilor carora li se acorda  drepturi speciale sau exclusive". Totodata, in aceeasi hotarare, s-a mai decis ca insa in exclusiva a serviciului extern de pompe funebre.

            Intr-o alta hotarare - Exan Aneyde, din 9 VI 1977 (Aff. 90-76, R, 1091) - Curtea considera ca titular al drepturilor exclusive sau speciale la nivel national,  recunoscut prin legislatia italiana, la care adera, in totalitatea sau majoritatea asiguratorilor in materie de responsabilitate civila auto, exercitat in Italia si care este responsabil in cadrul sistemului numit "care vede", de despagubirea sinistrelor cauzate de vehicule straine asigurate prin companii de asigurari straine".

            In acelasi sens, Directiva Comisiei din 28 VI 1990 relativa la concurenta in pietele de servicii  de telecomunicatii, prevede ca, in toate statele membre, stabilirea si exploatarea retelei de telecomunicatii ca si furnitura de servicii aferente, sunt in general delegate, prin acordarea de drepturi exclusive sau speciale,  la unul sau mai multe.. de telecomunicatii, care "sunt intreprinderi vizate de art. 90 (devenit 86) paragraful 1  din Tratat, deoarece ele exercita, intr-o forma organizata, o activitate economica, cum ar fi furnizarea de servicii de telecomunicatii si ca ele sunt fie intreprinderi publice, fie intreprinderi carora Statele le-au acordat drepturi exclusive speciale".[1]

            2. Intreprinderile insarcinate cu un serviciu de interes economic general sau  prezentand caracterul unui monopol fiscal.

            2.1. Notiunea serviciului de interes economic general - in dreptul comunitar

            O ampla determinare a notiunii serviciului de interes general, inclusiv a serviciului de natura economica este facuta de Comisie in  "Cartea alba asupra serviciilor de interes general", publicata la  12 mai 2004.

            Doua elemente sunt fixate de directiva[2], ca esentiale pentru definirea notiunii serviciului de interes economic  general:

            a) misiunea incuviintata printr-un act al autoritatii si

            b) caracterul de serviciul indispensabil.

            Daca expresia "intreprinderi prezentand  caracterul unui monopol fiscal" nu a ridicat nici o dificultate de interpretare si aplicare, cea a notiunii "serviciului de interes general" a produs incertitudini, fiind controversata si problema de apartenenta  notiunii la dreptul comunitar sau la dreptul statelor membre.

            Curtea de Justitie  a decis ca hotararea din 14 VII 1971[3] , data in interpretarea art. 90 (2), la speta respectiva, "poate sa vizeze aceasta dispozitie o intreprindere care,  bucurandu-se de anumite privilegii pentru exercitiul misiunii cu care este legal  insarcinata, intretine, in consecinta,  raporturi straine (stricte) cu puterile publice si asigura debuseul cel mai important pentru traficul fluvial in statul interesat."

            Jurisprudenta ulterioara a Curtii a relevat ca aceasta  problema trebuie solutionata in  lumina dispozitiilor nationale care  definesc  notiunea  intreprinderii in cauza.

            Astfel, intr-o hotarare[4] se arata ca "este de competenta judecatorului  national sa stabileasca daca o intreprindere care invoca dispozitiile art. 90 (86), paragraful 2, spre a se prevala de o derogare de la regula tratatului, a fost efectiv insarcinata de statul membru sa gestioneze un serviciu de interes economic general".

            In hotararea[5]  Züchner c. Bayerische Vereinsbank - Comisiile Bancare, din 14 VII 1981, Curtea arata ca "transferurile normale efectuate  de institutiile bancare de fonduri clientelei lor dintr-un  Stat membru in altul, daca ele constituie  operatiuni relevand misiunea proprie bancilor in ce priveste, in special,  miscarile internationale ale capitalului, nu este suficient pentru a se atribui acestor institutii caracterul de intreprinderi in sensul  art. 90/86/paragraful 2, Tratat".

            In jurisprudenta mai recenta a Curtii de Justitie[6] se afirma ca  pentru ca o intreprindere sa poata fi considerata ca fiind insarcinata cu un serviciu de interes economic general in sensul art. 90 (86) paragraful 2, trebuie ca sa fie data in virtutea unui act al puterii publice sau ca un " act  legislativ sau neparlamentar", iar obligatiile serviciul public sa fi fost "clar definite".

            Aceeasi jurisprudenta recenta arata ca serviciul de interes, economic general este o notiune comunitara, definitiv, ca un serviciu indispensabil.




            In hotararea din 10 XII 1991[7] se precizeaza ca  aceasta calitate de intreprinderi insarcinate cu gestiunea serviciilor de interes economic general a fost revendicata, in speta,  de o companie . avand monopolul incarcarii-descarcarii marfurilor in porturile nationale, dar ca ea trebuie sa prezinte "caractere  specifice in raport cu alte activitati din viata economica".

            Totusi, jurisprudenta a definit aceste caractere in patru activitati:

            - serviciul postal [8],

            - aprovizionarea cu gaz si electricitate[9],

            - tratarea deseurilor [10],  serviciul avand  " ca scop de a face fata unei probleme de mediu" si

            - activitatea angrosistilor  distribuitori de produse farmaceutice[11].

            Factorul comun al celor  patru tipuri  de activitati il constituie caracterul lor indispensabil pentru interesul general  si caracterul  necesar si neintrerupt, putand, asadar, fi calificate ca servicii de interes public general.



[1]Au dé Decocq si P. Decocq: "Droit  de la concurrence interne et commentaire", L.G.D.T., Paris, 2004

[2]Document Com (2004)

[3] Ministerul Public Luxemburghez c. Müller - aff. 10/zi, R739.

[4]Hotararea B.R.T. c. Sabam sin 21 III 1974, aff. 123/43, R313

[5]Aff 72/80, R2021

[6] Hotararea din  23 X 1997 Comisia c. Fransa, in Aff c. 159/1994, R I 5815 si Hotararea Altmark din 24 VII 2003, in Aff. C-280/M, R I 7747

[7]Merci Convenzionali  Porta di Geneva

[8]Hotararea FFSA c.  .. din 27 II 1997 si TNT Traco c. Posta Italiana, din 17 V 2001

[9]Hotararea  Comisia c. Fanti si Comisia c. Statu din 23 X 1998

[10]Hotararea FFAD pentru Sydhannens din 20 V 2000

[11]Hotararea  din 22 XI 2001 - Fessiuy c. Assos, aff. C-B/00







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Drept




Preocupari actuale privind combaterea coruptiei
Suveranitatea de stat si principiul separatiei puterilor in stat
Notiunea de fals si sistematizarea infractiunilor de fals in Codul penal
Libertatea gandirii, constiintei si religiei
Falsificarea instrumentelor oficiale: continut legal, examinarea obiectului material si a continutului constitutiv
NORMA CONFLICTUALA CU PRIVIRE LA BUNURI SI DREPTURI REALE
Masuri luate pe plan national pentru combaterea traficului si consumului ilicit de stupefiante
Marturisirea
Raportul juridic penal
Posesia și efectele sale