Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Drept


Index » legal » Drept
Administratia publica, cadrul juridic


Administratia publica, cadrul juridic




Administratia publica, cadrul juridic

Dreptul administrativ si implicit stiinta dreptului administrativ, incepe prin a preciza notiunea de administratie publica si a delimita de alte notiuni cu care are interferenta.

In literatura juridica de specialitate, in mod frecvent intalnim notiuni ca: administratia de stat, administratia, activitatea executiva si, mai nou, administratie publica.

Etimologic, cuvantul administratie provine din limba latina si este format din prepozitia ad = la, catre, si minister = servitor, supus mai mic. Astfel, cuvantul legat administer ne apare atat intr-o semnificatie directa: ajutor al cuiva, slujitor, executant, cat si intr-o semnificatie figurativa de ajutor, instrument.



Plecandu-se de la sensul etimologic, in toate limbile de circulatie mondiala, s-a ajuns la o prima semnificatie a notiunii de administratie ca fiind o activitate subordonata, sub comanda.

Alteori, in limbaj curent, termenul de "administratie" desemneaza unele compartimente organizatorice din structura unei unitati sau organ, ori activitati ale acestora, care nu au caracter productiv.

Notiunea de administratie publica, in acceptiunea formal-organica, evoca urmatoarele autoritati publice care realizeaza administratia publica:

-        cei doi sefi ai executivului (Presedintele Romaniei si Guvernul);

-        ministerele si alte organe centrale subordonate guvernului;

-        organe centrale de specialitate care nu sunt in subordinea guvernului (autoritati administrative centrale autonome);

-        institutii bugetare, regii autonome si societati comerciale subordonate organic sau, dupa caz, functional ministerelor;

-        institutii bugetare, regii autonome si societati comerciale subordonate organic sau, dupa caz, functional organelor centrale autonome;

-        prefectul;

-        comisia administrativa judeteana;

-        organe locale de specialitate subordonate ministerelor si conduse de prefect;

-        organe autonome locale (consiliul judetean, consiliul local, primarul);




-        institutii bugetare, regii autonome si societati comerciale subordonate organic sau, dupa caz, functional, consiliului judetean ori consiliului local;

Raporturile de drept administrativ pot fi definite ca fiind relatiile sociale care au fost reglementate direct sau indirect, adica prin interventia unor fapte juridice, de catre normele dreptului administrativ.

Incercand o clasificare a raporturilor de drept administrativ, imbratisam ideea existentei a numai doua categorii: a) de subordonare si b) de colaborare.

In raporturile de subordonare, subiectul supraordonat este purtatorul autoritatii publice, care, fie in baza autoritatii ierarhice, fie a prerogativelor de putere pentru realizarea interesului public, dispune cu privire la comportamentul celuilalt subiect, fiind raporturi ce apar intre o autoritate a administratiei publice, pe de o parte, si alt subiect de drept, pe de alta parte (o alta autoritate publica, o persoana juridica civila, o persoana fizica).

In raporturile de colaborare, subiectele participante sunt pe picior de egalitate, chiar daca unul este obligatoriu autoritate a administratiei publice. Raporturile de colaborare apar, de regula, intre doua autoritati ale administratiei publice, care actioneaza impreuna, exercitandu-si fiecare competenta, pentru aplicarea legii. Ele pot sa apara si intre o autoritate a administratiei publice si o alta autoritate publica, cand legea le obliga sa actioneze de comun acord pentru realizarea unei sarcini care revine autoritatii publice respectiv intre o autoritate a administratiei publice si o persoana juridica sau o persoana fizica , cand acestea din urma sunt atrase la prestarea unor servicii publice.

Continutul administratiei publice este dat de doua categorii de activitati: activitati cu caracter dispozitiv prin care se stabileste ce trebuie sa faca sau sa nu faca, ce le este permis sau interzis subiectilor de drept, persoane fizice sau juridice, administratia publica putand interveni, in anumite cazuri, cu aplicarea de sanctiuni pentru nerespectarea conduitei prescrise; si activitati prestatoare care se realizeaza tot pe baza si in executarea legii, din oficiu sau la cererea persoanelor fizice sau juridice. Prestatiile sunt realizate de organele administratiei publice si functionarii acestora, in cele mai diverse domenii de activitate: gospodarie comunala si locativa, furnizare de gaze, apa si energie electrica, posta, asistenta medicala, activitati cultural-educative etc.

Administratia publica are ca obiect realizarea valorilor care exprima interesele statului sau ale unei colectivitati distincte, recunoscuta ca atare de stat, valori care sunt exprimate in acte elaborate de catre puterea legiuitoare. Prin insasi obiectul sau - organizarea executarii si executarea legii - administratia publica este strans legata de puterea legiuitoare (care ii circumscrie obiectul) si de puterea judecatoreasca, ale carei hotarari sunt aplicate si executate in cadrul administratiei publice, la nevoie putandu-se recurge la mijloacele de constrangere statala.

Fata de cele de mai sus, administratia publica poate fi definita ca activitatea de organizare si de executare in concret a legii, in principal, de organul administratiei publice si, in secundar, si de celelalte organe ale statului, precum si de organizatii de interes public.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Drept




STATUL SI DREPTUL
Administratia publica, cadrul juridic
PROTECTIA SOCIALA
DREPT CIVIL - ACTUL JURIDIC. PRESCRPTIA EXTINCTIVA
Inaintarea sesizarii impreuna cu dosarul de urmarire penala
INTRODUCERE IN DREPTUL EUROPEAN - TEST GRILA
Intrebari pentru examen - disciplina Dreptul libertatilor fundamentale
Drepturile si libertatile fundamentale. Fundamente, notiuni, evolutie
Asigurarea probelor
Normele conflictuale privind conditiile de fond ale contractelor si ale altor acte juridice