Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Criminalistica


Index » legal » Criminalistica
PROCEDEE DE REVELARE A URMELOR DE MAINI


PROCEDEE DE REVELARE A URMELOR DE MAINI




PROCEDEE DE REVELARE A URMELOR DE MAINI

1. Tratamentul mecanic

Colorantii actioneaza prin aderenta fata de grasimea si transpiratia continuta de urmele lasate de degete sau palma iar acestea pot intra in reactie cu unele saruri sau cu aminoacizii care exista in transpiratia din urme.

Inainte de orice procedeu de revelare cu substante fluorescente a urmelor papilare latente, se studiaza obiectul si urma descoperita pe el pentru a se putea hotari procedura cea mai buna de urmat. Obiectele umede se usuca sub actiunea aerului la temperatura camerei. Cele reci, cand sunt de metal se tin catva timp in



___________________________________________

1Emilian Stancu op. cit., p. 128

2Gh. Pasescu si I. R. Constantin, op., p. 152

3 Mentionam, colocviile organizate de OIPC (INTERPOL), iunie 1983 si dec.1985, la sediul din Saint - Cloud, avand ca tema identificarea persoanelor si urmelor, precum si probleme de politie stiintifica.

incapere unde are loc operatia de revelare, ca sa ajunga la temperatura mediului ambiant. Dupa cum s-a constatat din practica rezulta ca cele mai bune rezultate se obtin la temperatura de 18ºC. Pe suprafetele uleioase si spirtoase nu se recomanda pudrarea. In cazul urmelor create prin destratificare, folosirea pensulei este contraindicata. Folia adeziva sau fotografierea directa in cazul trasferului devin operatiuni obligatorii. Tratamentul obligatoriu realizandu-se prin pudrare, afumare.

2. Revelarea urmelor prin metode fizice

Revelarea prin metode fizice consta in pulverizarea de prafuri sau pudre cu granulatie fina pe obiectul sau suprafetele purtatoare de urme.

Substantele folosite in revelare, pe langa finetea lor, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- sa fie in contrast de culoare cu suportul pe care s-a format urma,

- sa prezinte o aderenta selectiva, deci numai la materia din urma si nu la intregul suport.

Pudrarea sau prafuirea este procedeul cel mai raspandit si se mai poate realiza si prin metode electrostatice, fie prin aplicarea cu ajutorul pensulelor. Exista pensule din par de animal (veverita, puf de gasca, pene de strut, etc.) din fibra de sticla sau cele magnetice. Eficacitatea procedeului este variabila, in functie de natura fibrei folosite, de natura suportului, de calitatea pensulei, de experienta tehnicianului si de atentia cu care se executa operatia.

Pudrarea este o tehnica rapida si economica ce poate fi pusa in aplicare inmediat la fata locului. Tehnica aplicarii presupune mai intai efectuarea unei incercari pe o anumita parte a obiectului tratat, incarcarea pensulei cu putin praf si miscarea ei in sensul crestelor papilare in timpul pudrarii. Dupa aparitia urmei se recomanda o scurta pauza de uscare, urmata de indepartarea prafului.

Substantele care sunt intrebuintate la refacerea urmelor digitale prin prafuire sunt numeroase.

Dintre ele se pot enumera:

Ø carbonatul bazic de plumb (ceruza);

Ø pudra de aluminiu ІІІ;

Ø pudra de argentorat;

Ø pulbere de fier redus cu hidrogen;

Ø pulbere de grafit;

Ø pulberea de negru de fum;

Ø Rosu de Sudan ΙΙΙ;

Ø funingine de camfor;

Ø pudre de diferite culori precum si diferite amestecuri

Trebuie subliniat faptul ca in realitate numarul substantelor ce se pot folosi este foarte mare, culoarea fiind variata. Se pot indica drept regula, ca orice colorant, pentru a fi folosit, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- sa fie aderent (lipicios);

- sa fie uscat (anhidru);

- sa fie in stare de pulbere foarte fina (pudra).

2. 1. Prafuirea unei urme invizibile

Prafuirea unei urme invizibile se face cu o anumita substanta, in functie de culoarea si natura obiectului pe care se gaseste urma. Se alege intotdeauna pudra care sa aiba o culuare in contrast fata de cea a obiectului in cauza. Pentru obiectele de portelan, faianta, pantofi de culoare alba, nailon alb, prafurile indicate pentru revelarea urmelor digitale sunt negru de fum si pulberea de aluminiu. Pentru urmele invizibile de pe obiectele incolore (sticla celofan, etc.), se intrebuinteaza colorantul bazic de plumb denumit ceruza, care este de culoare alba si granulatie fina.

Se recomanda ca ceruza sa fie presarata, pe suprafata suportului, care datorita greutatii sale, se lipeste de urmele papilare. Dupa raspandirea pe suprafata obiectului purtator de urma prin pulverizare sau intindere usoara cu ajutorul unei pensule foarte fina, surplusul fiind apoi inlaturat si astfel raman urme digitale de culoare alba. Pudrarea cu pensula se poate face mai ales cand suprafata purtatoare de urme este orizontala. In cazul cand suprafata purtatoare nu este orizontala si obiectul nu poate fi miscat din cauza volumului sau a greutatii sale atunci este indicat sa se utilizeze presiunea pulverizatorului si curatirea se efectueaza cu pensula. Pentru metale cu suprafata aspra (laminate, forjate) se utilizeaza pudra galbena fluorescenta1.

Argintoratul de culoare galbena stralucitoare, foarte potrivit la evidentierea urmelor de pe suprafete lucioase, ca: faianta, sticla, mobila lustruita, portelanul. Are o granulatie foarte fina si este uleios, ne da rezultate bune cand se aplica pe suprafete usor poroase, cum ar fi, de pilda hartia. In prezent laboratoarele americane de cercetare a urmelor ,,SIRCHIE", ,,FAVROT" si firma austriaca ,,FOLIEN VOGEL", pun la dispozitie noi produse ce contin aceste substante plus altele noi cum ar fi cianoacrilatul. In cazul obiectelor cu suprafete multicolor se aplica prafuri fluorescente si apoi se cerceteaza sub raze ultraviolete. Substanta se depune cu pensula si in cantitate foarte mica fara a se astupa detaliile urmei. Urmele proaspete lasate pe hartie pot fi uneori revelate prin prafuire dar, fara pensula. Pentru urmele de pe hartie, cea mai indicata pudra este amestecul de negru de fum cu cuart (sessand) si licopodiu.

_____________________________________________

1 Rasinile melinoformaldehidice, cunoscute sub denumirea de lumirom (produs romanesc) prezinta culori diferite in functie de natura colorantului inglobat. S-a stabilit ca pentru uz criminalistic cele mai bune rezultate le dau pigmentii fluorescenti de culoare galbena prin inglobarea auraminei in timpul condensarii rasinilor. Acest produs se amesteca cu ceruza in proportie de 1/20 (pudra galbena fluorescenta)

Pentru urmele papilare vechi se foloseste negru de fum, iar in cazuri mai rare Rosu de Sudan ΙΙΙ. Revelarea urmelor de pe hartie se mai poate face si prin metoda prafuirii cu iod. Sunt anumite cazuri cand nu se poate folosi pensula dactiloscopica obisnuita (lemn, obiecte de cauciuc, piele, pereti, etc.).

Pensula obisnuita coloreaza atat fondul cat si urmele, nemai putandu-se deosebi. In asemenea situatii se foloseste pensula magnetica. Este formata dintr-un magnet cilindric fixat in maner. Magnetul se introduce intr-o pulbere fina de fier redus cu hidrogen. Pulberea se aduna la polul magnetului dupa directia liniilor de forta. Plimbata pe suprafata urmei papilare, pulberea adera doar la urmele crestelor, fondul ramnand curat in majoritatea cazurilor. Se mai foloseste si metalizarea intr-o camera de vid (metoda laborioasa si costisitoare). Urmele de pe metalele cromate sau nichelate nu se pot revela cu pudre obisnuite si de aceea cea mai indicata metoda este afumarea cu funingine de camfor sau de polistiren.





2. 2. Evidentierea prin afumare directa

In acest sens se folosesc camforul, magneziul, iar in ultimul timp polistirenul. Funinginea se obtine prin arderea unei cantitati de camfor ori polistiren sau chiar a unei lumanari.

Prelucrarea imaginii unei urme prin intermediul unei instalatii electronice, denumita ,,Optimoscop" - un procedeu de imbunatatire a calitatii fragmentelor urmelor papilare pe baza de produse petrolifere.

Obiectul se trece cu portiunea care cuprinde urma prin fumul rezultat in urma arderii si funinginea va adera pe locurile atinse de crestele papilare; iar cu pensula fina se va sterge surplusul de funingine, urma va aparea revelata in negru.

Substanta se va aprinde intr-o capsula de portelan. In cazul incendiilor la care s-au folosit substante inflamabile, in cazul furturilor de piese auto unde raman urme pe suprafete grase sau uleioase, acestea nu se mai pot revela cu pensula pentru ca se imbacsesc1. In situatiile acestea, pentru revelare se recomanda clorura de plumb care da rezultate la prelucrare suprafetelor grase, mai ales la piese de masini, obiecte din bachelita, din mase plastice, sticle si alte obiecte din ulei sau petrol, haine din piele cu suprafete grase, etc.

Aceasta pudra este foarte toxica si actiunea indelungata asupra organismului chiar in doze mici, poate provoca toxicitate cronica. Din acest motiv, locul unde se lucreaza va fi foarte bine aerisit, cele mai indicate fiind nisele chimice cu tiraj de aer prin sistem mecanic de ventilatie.

Procedeul de revelare cu clorura de plumb - in primul rand substanta se usuca bine si se preseaza pentru a fi o pudra fina, uscata (aceasta recomandare este _____________________________________________

1 In asemenea situatii apar si urmatoarele greutati: urmele nu pot fi fotografiate direct sub anumite unghiuri de lumina pentru ca exista lipsa de contrast intre fond si urma.

2 E. Stancu op. cit. p. 131

valabila pentru toate pudrele revelate) dupa acea pudra se introduce intr-un recipient care se ataseaza la pulverizatorul de pulbere.

Orificiul tubului de pulverizare se tine la o distanta de 100 - 150 mm de urma si inclinat la 45º fata de aceasta. Se va avea in vedere ca jetul de pudra sa treaca aproape razant peste varfurile crestelor urmei (care reprezinta santurile). Praful revelat actioneaza asupra crestelor papilare din stratul de grasime sau ulei pe care le va face rezistente, iar procesul consolidarii desenului continua si dupa terminarea revelarii. Dupa evidentierea urmelor suporturile respective vor fi lasate 24 de ore la temperatura camerei, urma se consolideaza si poate fi fotografiata. Dupa 10 zile urma se solidifica atat de puternic incat factori externi ca: umezeala, praful, caldura, etc. nu o mai pot distruge.

3. Tratamentul chimic

Se aplica de regula, in laborator si permite obtinerea de rezultate spectaculoase. O serie de tehnici de revelare chimica pot fi folosite si la locul faptei in cazul obiectelor mici pe care se gasesc urme vechi sau atunci cand se utilizeaza vaporizarea.

Metodele chimice de revelare a urmelor papilare latente se bazeaza pe reactia dintre anumite substante chimice si componentele transpiratiei (saruri aminoacizi etc.). O metoda folosita curent in practica consta in revelarea cu vapori de iod indeosebi a urmelor aflate pe hartie si pe pereti.

La urmele formate prin depunere de substante grase se aplica vapori de diversi acizi (osmic sau fluorhidric, daca urma este pe sticla).

In cazul urmelor formate prin depunere de sange revelarea se face apelandu-se la solutii care determina o fluorescenta specifica.2

4. Revelarea prin metode chimice

4. 1. Aburirea cu vapori de iod

Evidentierea cu vapori de iod se realizeaza, prin aplicarea unuia dintre urmatoarele procedee:

Ø unul din procedee consta in raspandirea vaporilor de iod pe suprafata purtatoare de urma cu ajutorul unui pulverizator, format dintr-un tub de sticla. La unul dintre capete, tubul este deschis in forma de palnie, iar la cellalt capat are fixata o para de cauciuc pentru pomparea aerului. In interiorul tubului se afla cristale de iod asezate intre doua dopuri din vata de sticla, care permit filtrarea aerului si impiedica iesirea cristalelor. Sub actiunea caldurii manii iodul se evapora si aerul pompat elimina vaporii prin palnie.

Ø un alt procedeu consta in condensarea vaporilor de iod pe o placa de sticla care apoi se aplica in condensare pe suprafata obiectului purtator de urma. La o lampa se incalzeste o capsula de portelan umpluta pana la jumatate cu nisip, in care se introduc cateva cristale de iod. Sticla cu vapori condensati se aplica pe obiectul purtator de urma. Urma evidentiata se fixeaza inmediat pe fotografiere. Metoda se bazeaza pe faptul ca vaporii de iod adera repede pe unele substante organice. Substantele organice existente pe suprafata pielii si care lasa urme digitale, se coloreaza deosebit de intens cu iod, metoda prelucrarii cu iod se foloseste la revelarea urmelor pe hartie sau pe perete. Revelarea urmelor cu iod are dezavantajul ca acestea dispar foarte repede, in cazuri mai rare cum greu se reuseste fotografierea lor.

Pentru ca urmele revelate sa nu mai dispara va fi tratata cu o pasta de dextrina. Se va lua pasta cu degetul si se va trece peste urma revelata, fara a freca, iar la suprafata sa adere un strat foarte subtire si atunci urma va capata o culoare foarte intensa, albastru-violet. Urma astfel prelucrata este durabila, iar imaginea ei se gaseste intr-un strat de pasta, iar hartia nu trebuie supusa unei actiuni vatamatoare. Aburirea cu iod nu se foloseste in cazul urmelor vechi, fiind foarte coroziva pentru suporturile metalice.

4. 2. Aburirea cu vapori de acid fluorhidric sau osmic

Procedeul se poate aplica numai in cazul urmelor papilare ramase pe sticla si se bazeaza pe actiunea coroziva a acidului fluorhidric asupra sticlei.

Suprafata sticlei acoperita cu grasime lasata de crestele papilare nu este atacata de acid, in timp ce spatiile dintre creste sunt atacate, iar sticla devine aici mata. Aburirea se realizeaza prin simpla asezare a portiunii de sticla purtatoare de urme papilare deasupra unui vas din material plastic in care s-a introdus acid fluorhidric concentrat astfel vaporii degajati sa vina in contact cu sticla. Timpul necesar revelarii este de maxim 5 minute. Dupa aceasta, sticla se spala cu apa din abundenta, iar apoi se usuca cu hartie de filtru sau cu o carpa.

In lipsa acidului fluorhidric concentrat, se poate folosi un amestec de 2-3 grame florura de sodiu sau calciu cu 5-10 grame de acid sulfuric concentrat. Urma revelata prin acest procedeu permite examinarea crestoscopica sau poroscopica si se poate pastra un timp indelungat.

4. 3. Aburirea cu vapori de cianoacrilat

Una dintre cele mai moderne metode revelare a urmelor papilare, folosita in toate tarile dezvoltate, consta in folosirea vaporilor produsi de esterul de cianoacrilat.

Moleculele de vapori provenind de la un ester de cianoacrilat, incarcat cu electricitate pozitiva, sunt atrase de electricitatea negativa a grasimilor (lipidelor) secretate de glandele sebacee. in amestec unele cu altele, formeaza un lant chimic (polimerizare) care permite colorarea crestelor in alb si totodata fixarea lor.

Acest procedeu permite revelarea urmelor ramase pe majoritatea suprafetelor lise sau semiporoase si, in particular, pe toate materialele plastice flexibile sau rigide, pe cauciuc, pe arme, pe piele, pe p.v.c., cateva tipuri de polietilena, pe lemn tratat cu vopsea lacuita, pe metale, etc. Cele mai bune rezultate sunt folosite cu urme proaspete. Timpul mediu de revelare variaza intre 5-20 minute, in unele cazuri este necesar sa se prelungeasca tratamentul mai mult timp, dar urmele trebuie sa apara dupa 30 de minute.




Substanta generatoare de vapori este livrata de unii producatori in plicuri bine inchise, care se pot pastra timp de 6 luni si mai mult in frigidere, dar fara a fi insa congelate. Instructiunile de folosire (imprimate pe plic) prevad urmatoarele precautiuni:

- doza (un pachet) de folosire poate fi folosit intr-o incinta inchisa, de dimensiunile unui acvariu, in care se introduce obiectul purtator de urme. Alaturi de el se pune un vas cu apa calda pentru asigurarea umiditatii in container;

- evaporarea incepe inmediat si continua timp de 8-12 ore, se scoate obiectul cercetat pentru a se examina urmele;

- daca amprentele nu sunt clare se plaseaza obiectul inapoi in container si se continua expunerea.

Pentru incaperi sau automobile, se pot folosi simultan 4-6 plicuri sau mai multe. De regula un plic este suficient pentru 1 m², la incaperile ce au tavanul situat la 2,53 m inaltime. Esterul de cianoacrilat produce vapori iritanti, de aceea pe timpul folosirii se va evita respiratia timp indelungat in mediul de vapori si contactul cu pielea sau ochii.

4. 4. Folosirea solutiei de rosu de sudan

Se pregateste o tava sau un alt vas, in care obiectul purtator de urme este asezat pe doua suporturi de lemn si apoi se toarna peste el solutia de Rosu de Sudan III pana la acoperirea completa. Se tine astfel 24 de ore intr-o cuva, la temperatura de 40ºC, dupa care se spala in apa rece si se usuca.

Urmele digitale vor avea o culoare rosie-caramizie, fiind rezistente la frecare.

4. 5. Metoda negrului de sudan

Negrul de Sudan este o tinctura care coloreaza componentele grase ale glandelor sebacee producand o imagine albastru-inchis. Se poate folosi cu succes la tratarea suprafetelor neporoase de sticla, metal, material plastic, acoperite cu un strat subtire de grasime, ulei, deseuri alimentare resturi uscate de bauturi etc., unde pudrele sunt ineficace. Poate fi folosit, de asemenea, drept colorant pentru revelarea cu cianoacrilat. Este contra indicat pentru suprafetele poroase.

Revelarea urmelor se face cu solutie activa care se varsa intr-o cuva curata si uscata. Obiectele mici purtatoare de urma se scufunda in solutie timp de 2-3 minute unde pot fi manipulate cu ajutorul pensetelor. Dupa aceasta, obiectele se spala cu grija in apa curenta pana la disparitia excesului de tinctura si se usuca apoi la temperatura ambianta. Suporturile de dimensiuni mari pot fi tratate cu ajutorul unui pulverizator.

4. 6. Metoda nitratului de argint

Nitratul de argint reactioneaza cu clorurile prezente in urmele papilare latente producand clorura de argint care, dupa ce este supusa la lumina, se transforma in argint metalic dand amprentei o culoare maro-inchis sau gri.

Reactivul este indicat pentru urmele vechi, ramase pe lemn natur (brut), dar nu da rezultate pe lemnul vopsit, lacuit, ceruit sau pe articole ude. In cazul hartiei est mult inferior solutiei de ninhidrina.

Obiectul purtator de urme se poate scufunda in solutie, pulveriza cu un sprai sau se poate acoperii uniform cu solutie folosind o pensula. Tratamentul se aplica in laborator la lumina rosie si dureaza o secunda in cazul scufundarii sau pana la impregnarea intregii suprafete dupa care, obiectul se usuca complet la intuneric apoi se expune la lumina intensa(U. V. sau soare) timp de 10-60 minute. Cand urmele au atins maximul de contrast, trebuie fotografiate rapid si pastrate la intuneric.

4. 7. Tratamentul cu ninhidrina

Revelarea cu ninhidrina se bazeaza pe reactia acesteia cu aminoacizii din transpiratie. Este una din rarele metode care permit revelarea urmelor foarte vechi gratie stabilitatii aminoacizilor pe suporturile poroase de celuloza, cum ar fi: hartia si cartonul de diferite compozitii si calitati.

Hartiile tratate raman sensibile mult timp si de aceea nu trebuie expuse timp indelungat la lumina si nici un tratament nu trebuie atins. Important de retinut este faptul ca urmele vechi de pe hartie, fiind revelate cu nitrat de argint sau, ninhidrina, pot aparea pe reversul hirtiei prin patrunderea cu timpul, a substantelor din urma in stratul de hartie. Din aceasta cauza urmele trebuie inversate fotografic si examinate si in acest fel.

Ø      Retete de solutii chimice pentru revelarea urmelor papilare latente

A. Solutie de disulfit de molibden (particule fine reactive):

Ø Disulfit de molibden;

Ø Photo Flo 200;

Ø Apa (de preparat apa distilata);

Ø Borcan de pulverizare sau vas cu gura larga.

Se dizolva 30 g. de disulfit de molobden intr-un litru de apa distilata. Se adauga doua picaturi de ,,Photo FIo 200" nediluat. Se adauga sau se amesteca solutia bine.

B. Violet de gentiana (revelator fizic):

- solutia: 1 g. dizolvat in 100 ml de apa distilata.

Procedura: obiectul se va scufunda in solutie sau solutia va fi aplicata pe obiect cu ajutorul unor pensule. Dupa 1 - 2 minute solutia in exces se indeparteaza sub un jet de apa rece, urmele latente aparand de culoare violet sau albastra.

Genurile de articole care pot fi tratate:

Ø Benzile de toate tipurile de coliziuni vascosi sau gama. Nu se trateaza benzile cu adezivi solubili in apa;

Ø Benzile negre se trateaza in aceeasi maniera, urmele latente putand fi transferate pe hartie foto acoperita cu rasini;

Ø Revelarea apare cand urmele reziduale sunt atinse de solutie. Se pot releva urme pe obiecte cu suprafata dura, dar de obicei, rezultatele sunt mai slabe decat cele obtinute cu pudre de revelare.

 

4. 8. METODA REVELATORULUI FIZIC



Este utilizat dupa tratamentul cu ninhidrina si permite revelarea amprentelor latente de pe hartie si alte materiale poroase (lemn brut) care au fost udate. necesita un timp indelungat de preparare a solutiei pentru folosirea lor. Ea poate fi aplicata numai in laborator la adapost de lumina zilei, de catre operatorii experimentali. Revelatorul fizic este o metoda chimica (lichida) a carei aplicare se face in 10 etape. Pentru prepararea solutiilor si aplicarea tramentului, este bine sa se apeleze la laboratoare criminalistice cu experienta in acest domeniu.

4. 9. Suspensia de microparticule

Este un procedeu simplu si rapid cu rezultate bune si pentru urmele poroase. Aceasta solutie este o suspensie de sulfurare de molibden, intr-o solutie de detergent si adera la componentii grasimilor din amprentele latente, formand un depozit gri.

Se recomanda a fi folosita pe suprafetele poroase ca: inlocuitor de piele, pungi de materiale, plastic, hartii glasate sau plastifiate, polistirenul expandat. Prin pulverizare se poate aplica pe toate suprafetele neporoase, chiar si pe cele umede, dar nu este recomandata pentru hartie.

4. 10. Revelarea cu violet de gentiana

Acesta este un produs care permite revelarea urmelor papilare in principal pe suprafetele adezive, uleioase sau siropoase.

Solutia este foarte toxica, inflamabila, coroziva si se absoarbe rapid pe piele. In prepararea si utilizarea ei se vor respecta cu strictete regulile de protectie a muncii in laboratoarele chimice. Dupa fiecare utilizare a solutiei pe suporturi adezive negre sau inchise la culoare sunt in general invizibile. Ele pot fi vizualizate prin transferare pe o foaie de hartie fotografica alb-negru fixata in prealabil.

4. 11. Revelarea urmelor cu D.F.O.

D. F. O. este un reactiv pentru aminoacizi, care produce o culoare rosie a urmelor papilare tratate. Are avantajul suplimentar de a fi fotoluminescent la temperatura ambianta fara tratament secundar si intr-un timp foarte scurt (de la 10-15 minute). Singurul dezavantaj al D.F.O. este coloratia sa alba (greu vizibila) la lumina zilei si deci, necesita folosirea unei lampi cu filtru si a unei munci de detectie in fotoluminiscenta.

4. 12. Tratarea urmelor papilare create cu sange prin metoda negru amido

Negru amido coloreaza in albastru inchis proteinele continute in sange. Nu produce nici o reactie cu constituentii obisnuiti ai urmelor papilare latente si poate fi utilizata in paralel cu alte tehnici atunci cand sunt examinate amprentele papilare de sange. Cele mai bune rezultate se obtin pe suprafetele neporoase.

Cand amprentele cu sange sunt recente, se recomanda folosirea laserului. Procedeul se compune din folosirea unei solutii active si a doua solutii de spalare. Urmele papilare de pe pielea umana se ridica cu ajutorul unui strat de silicagel de granulatie foarte fina, depus pe o folie de aluminiu (d = 0,05).

Pentru revelarea urmelor de pe materiale textile se poate folosi si metoda metalizarii in vid. Procedeul este numit si depunere metalica, are multe aplicatii in industrie. Amprentele (cu vechime mai mica de 48 de ore) au fost revelate pe tesaturi si bancnote.

4. 13. Revelarea cu reactivul demac

Reactivul DEMAC este o solutie sensibila la ureea din sudoare, prezentand avantajul unor cercetari rapide, indeosebi la urmele proaspete.

4. 14. Revelarea urmelor de maini de pe pielea umana

De neconceput pana acum cativa ani este acum posibila datorita unor reactii chimice (cu toate ca s-au folosit si radiatii roentgen sau iod). Metoda este aplicata cu rezultate bune si in tara noastra, putand fi indicata fara retinere, in vederea descoperiri urmelor de maini pe piele, de catre organele judiciare. Specialistii japonezi au revelat si ridicat amprente digitale de pe gatul unei persoane sugrumate, la numai 9 ore de la instalarea mortii.

5. Revelarea urmelor de maini prin metode optice

 

Revelarea prin metode optice se constitue ca un ansanblu de metode noi in materie, bazate pe tehnici de varf, aplicate la specificul descoperirii urmelor papilare il detine folosirea laserului.

Radiatia de tip laser (laser de argon) este proiectata lateral oblic sub un unghi de circa 45º, determinand aparitia unor fluorescente specifice anumitor substante secretate de glandele sebacee (riboflavina). La nevoie fluorescenta poate fi intarita prin tratarea cu ninhidrina. Ceea ce trebuie remarcat este ca acest procedeu nu este distructiv (se foloseste o radiatie laser de joasa putere), putand fi reluat de mai multe ori. Procedeul care este pus la punct de specialistii canadieni, a permis revelari de urme, cu o vechime de 9 ani aflate pe fisele unei carti.

O alta metoda optica o constitue dispersia luminoasa a unei raze de lumina incidenta proectate pe acele suprafete purtatoare de urme. Imaginea urmei poate fi detinuta si prin intermediul unor fibre electronice. Noile metode de revelare sau tehnici clasice se folosesc si in ipoteza urmelor de manusi.

Inainte de aplicarea oricarui tratament, obiectele si lucrurile unde se presupune ca infractorul a lasat urme sunt examinate cu ochiul liber sub actiunea unor surse de lumina alba dirijate, sub diferite unghiuri de incidenta. Ca surse de lumina pot fi folosite: lanternele reflectoare, ferestre, oglinzi, pentru reflectarea razelor solare.

Cand obiectele sunt transparente, este indicata examinarea prin transparenta. in multe cazuri aceste examinari sunt satisfacatoare si se pot finaliza cu observarea clara si fotografierea urmelor in starea in care au fost lasate. Imaginile folosite in felul asta sunt de calitate superioara si pot fi folosite in examinarile poroscopice. Componentii chimici ai urmelor papilare latente si o serie de componente poluate emanate de la mediul inconjurator care contamineaza amprentele pot deveni fluorescente sub actiunea unor surse de lumina speciale. Fluorescenta poate fi vizibila cu ochiul liber sau poate aparea cand se folosesc filtre cu radiatii ultraviolete (U.V.) sau infrarosii (I.R.).

Este convenabila exercitarea suprafetei examinate cu o sursa de lumina de Iungime de unda scurta, ultravioleta sau leo-verde. Aceste tratamente pot accentua fluorescenta sau pot crea fluorescenta amprentelor, ori pot excita fluorescenta suportului primitor, permitand astfel evidentierea urmelor prin marirea contrastului fata de fond. In activitatea criminalistica, fluorescenta se poate obtine cu ajutorul lampilor de radiatii ultraviolete, a surselor universale de Iumina construite special pentru laboratoarele de criminalistica din care cele mai cunoscute sunt ,,Polilight-ul" si ,,Crimescop-ul".

Sursele acestea de lumina se pot folosi atat Ia examinarea amprentelor ne tratate prin procedee mecanice sau chimice, cat si a celor care au fost supuse unor astfel de tratamente. Aspectele ne tratate colorate de substante ca: cerneala, grasimi, detergenti vor prezenta sub tratament optic fluorescenta mai puternica. Suprafetele de metal, hartie, material plastic prezinta sub tratament optic o fluorescenta mai puternica.

Suprafetele de metal, hartie, material plastic si altele, prezinta fluorescenta a fondului mai puternica decat a urmei, aceasta ajuta insa Ia intarirea contrastului amprentelor combinate cu sange. in cazul urmelor revelate prin pudrare sau tratare cu substante chimice, fluorescenta este in principal un mijloc de marire a sensibilitatii detectiei si de sporire a contrastului. Compozitia chimica a urmelor papilare latente, indiferent de elementele poluante si a suporturilor pe care acestea raman, face necesara utilizarea unor lungimi de unda (culori) ale luminii care sunt adecvate pentru exercitarea fluorescentei. O substanta luminiscenta nu are fluorescenta numai daca este exercitata de o raza de Iungime de unda adecvata. Atunci cand sub actiunea luminii folosite nu se produce nici o fluorescenta, inseamna ca urma nu contine nici o componenta fluorescenta sau ca raza utilizata nu este ideala ori ca amprenta se confunda cu suportul. Schimband lungimea de unda, se poate exercita fluorescenta amprentei fara exercitarea fondului sau inversa amplificand puterea sursei luminoase, o urma slaba poate deveni vizibila. Filtrul ales pentru detectarea sau fotografierea urmei trebuie sa opreasca maximul de lumina accidentala si sa nu ascunda fluorescenta.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Criminalistica




Raport National privind problematica drogurilor in Romania in anul 1999
Caracteristici de identificare a scrisului de mana
FUNDAMENTAREA PROBABILISTICA A NUMARULUI MINIM DE PUNCTE COINCIDENTE
Aspecte, obiect al probatiunii, ce trebuie investigate prin cercetarea accidentelor de la locul de munca
Metode de analiza spectrala
FACTORI PRINCIPALI CARE DETERMINA SI POTENTEAZA AGRESIVITATEA
Cercetarea la fata locului a urmelor de maini
Principalele probleme pe care trebuie sa le clarifice investigatia penala in infractiunile de coruptie
DELINCVENTA JUVENILA - ASPECTE CONTEMPORANE
FIXAREA URMELOR PAPILARE DESCOPERITE LA FATA LOCULUI