Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Criminalistica


Index » legal » Criminalistica
FACTORI PRINCIPALI CARE DETERMINA SI POTENTEAZA AGRESIVITATEA


FACTORI PRINCIPALI CARE DETERMINA SI POTENTEAZA AGRESIVITATEA




FACTORI PRINCIPALI CARE DETERMINA SI POTENTEAZA AGRESIVITATEA

1. CARENTE EDUCATIONALE ALE

MEDIULUI FAMILIAL

2. DISFUNCTII ALE MEDIULUI SCOLAR

3. ASOCIEREA IN GRUPURI DELICVENTE


1. Carente educationale ale mediului familial



Primul grup de socializare in care intra orice copil sau adolescent este familia, care-i ofera satisfacerea nevoilor de subzistenta, educatie, securitate emotionala si furnizeaza modelele dezirabile de reusita.*(1) Exista insa familii caracterizate prin fenomene dizarmonice, tensionale, in care anxietatea si lipsa de siguranta, create de perturbarea relatiilor copilului cu parintii sau de conflicte intre parinti, favorizeaza aparitia starilor de manie si violenta, ca si manifestari de instabilitate si impulsivitate. Aceste disfunctii sunt mai accentuate in familiile in care exista parinti alcoolici sau cu antecedente penale pentru comiterea unor fapte grave, intre care se manifesta conflicte puternice ce afecteaza ambianta caminului, conducand la aparitia unor stari de violenta si agresivitate in randul copiilor.

Considerata spatiul celor mai profunde stari afective, refugii din calea adversitatilor, familia este si cel mai activ centru de agresivitate.*(2)

Se pare ca aici, agresivitatea este extrem de puternica, mai puternica decat in orice alta comunitate.

Spre deosebire de alte situatii, violenta intrafamiliala constituie un secret de grup, foarte bine pazit si de cele mai multe ori mistificat din cauza solidaritatii in pastrarea unei imagini sacrasante a institutiei. Numai violentele foarte grave cad sub incidenta cunoasterii si sanctionarii de catre legea penala si morala.

O familie conflictualizata in care agresivitatea cunoaste o cota ridicata de manifestare, devine un factor de producere si raspandire sociala a agresivitatii.

Familia cu manifestari agresive, numai intre membrii acesteia, la care copilul nu participa ca autor, nu este victima directa, ci asista ca spectator la descarcarile agresive fie verbale, fie fizice organizeaza si declanseaza in structura afectiva a copilului, in mod indirect, un comportament agresiv. Acest fapt se realizeaza pe doua cai: prin psihotraumatismul neuroafectiv produs de tensiunea traita in timpul menifestarilor agresive ale parintilor, care sunt daunatoare prin efectele directe asupra fragilitatii sistemului nervos al copilului, sau/si prin efectul de imprimare a structurilor si modalitatilor specifice comportamentului agresiv direct de la parinti, si utilizarea lui in imprejurari similare, in care copilul se va gasi mai tarziu, in special la varsta adolescentei si la varsta adulta.

Brutalitatea fizica este generatoare de agresivitate la copil, deoarece prin durerea organica pune in miscare o reactie de aparare, act fundamental al orientarii fiintei vii.

Aceasta aparare poate fi, evident, tot de natura fizica o contralovitura. Cu alte cuvinte, agresiunea parintelui constituie o provocare a agresiunii latente a copilului. Pe o durata mai indelungata ea este forma cea mai calificata pentru constituirea unui comportament agresiv al copilului.

Pe de alta parte, brutalitatea verbala sau fizica prin umilirea si frustrarea afectiva, respingerea copilului produce un efect dezastruos in formarea personalitatii: sentimentul de devalorizare a eului copilului si consecutiv sentimentul de inferioritate.

In cele mai multe cazuri, acesti copii cauta o compunere in acte de violenta, devenind conflictuali si manifestand diverse forme de delicventa juvenila.

Mediul familial exercita asupra dezvoltarii fizice si psihice a copilului o influenta profunda si multilaterala, ale carei urmari vor determina masura normalitatii si proeminentei personalitatii viitorului adult.

Parintii exercita o importanta functie educational-formativa, de transmitere a unor habitaturi, cunostinte si norme de comportare si de oferire a unor modele comportamentale necesare identificarii afective si intelectuale pe care copilul o realizeaza cu unul din membrii cuplului parental. Pentru indeplinirea cu succes a acestei functii, este necesar un climat de intelegere si respect. Atmosfera materiala morala si afectiva*(3) a caminului familial este decisiva in stabilirea unei conduite acceptabile social.

Devianta copiilor si atitudinea lor antisociala de negare a normelor si valorilor mediului social global trateaza o preocupare insuficienta sau inexistenta din partea parintilor, dar si din vina de a le fi oferit exemplul necinstei, viciului si violentei.

Hotaratoare in realizarea unei socializari pozitive este calitatea relatiilor dintre parinti, pe de o parte si dintre acestia si copii, pe de alta parte, acestea definid climatul relational al familiei.

Lipsa de autoritate din partea parintilor favorizeaza un comportament aflat la discretia influentelor daunatoare ale grupurilor stradale atat de numeroase in mediul urban.

Aceasta diminuare a autoritatii, ce culmineaza cu permisivitate totala, se datoreaza in parte si specificului vietii de oras care nu acorda parintilor suficient timp pentru dezvoltarea unor modalitati de comunicare familiala si de petrecere a timpului liber cu copii. Se vorbeste tot mai des de un nou tip al parintelui ,,invizibil'', tot mai caracteristic societatii actuale de tranzitie care preocupat fiind de indeplinirea obligatiilor profesionale si de asigurarea cu cele necesare traiului zilnic al familiei, pierde din vedere importanta prezentei sale in urmarirea si directionarea desfasurarii afective a preocuparilor cuplului.

In cazurile in care parintii manifesta o atitudine pronuntata de indiferenta fata de minor, dezinteresandu-se total de educatie si supravegherea lor, a condus la alegerea de catre acestia a unor medii nocive in care foarte frecvent se intalnesc adulti cu antecedente penale. Anterior savarsirii unor fapte penale, minorii fata de care parintii lor nu manifesta nici un interes petrec in general perioade de timp destul de lungi vagabondand prin diferite locuri (piete, gari, artere principale, metrou).

De asemenea, stilul hiperautoritar al parintilor, in special al tatalui, caracterizat fiind prin interdictii nejustificate si printr-o severitate excesiva, asociata uneori cu agresivitatea fizica isi lasa puternic amprenta asupra procesului de formare a personalitatii minorului. Scopul urmarit de parinte este obtinerea unei supuneri stricte in fata autoritatii sale, comunicarea devenind unilaterala. Familiile care practica un stil educativ autoritar (despotic) il priveaza pe tanar de afectivitate si securitate emotionala paterna, ceea ce conduce la tendinte de evaziune din familie, acte de violenta sau agresivitate.

Principala consecinta a acestui stil despotic o constituie faptul ca minorul va folosi aceleasi metode violente in relationarea cu ceilalti, creand premisele dezvoltarii unor relatii interpersonale bazate pe neincredere si violenta.

Modelul educational prelevant in societatea noastra este de tip paternist, in care pedeapsa indeosebi cea fizica, constituie principalul mijloc educativ intrebuintat. Conform acestei mentalitati, esential in educarea unui copil este sa i se spuna ce nu trebuie sa faca, eventuala incalcare a interdictiilor fiind urmata de catre parinti printr-o atitudine sanctionatoare mai putin prin comunicare si explicatie.

Atitudinea de rasfat material ori moral, isi gaseste mai intai caracterizarea in rezultatele scolare foarte slabe si chiar in atitudini ostile la adresa disciplinei si obligatiilor scolare.

,,Disolutia'' grupului familial, modelele negative de conduita, deprecierea climatului relational interfamilial si carentele stilurilor educative practicate, sunt principalii factori implicati in determinarea comportamentelor agresive ale minorilor si in determinarea comportamentului delicvent actionand din interiorul mediului psihosocial familial.

Dificultatile datorate unei pozitii socio-profesionale modeste si precaritatii nivelului cultural, ofera terenul pentru formarea unor atitudini necorespunzatoare in plan social.*(4)





Aceste conditii nu au un caracter in mod necesar determinat, insa daca ele nu sunt contracarate printr-o atmosfera familiala echilibrata, pot conduce la reactii de abandon scolar si de evadare in medii nocive in cadrul carora, prin comiterea unor furturi ori talharii, minorii reusesc sa-si satisfaca pentru scurt timp unele dorinte materiale.

Neputinta de a rezolva dificultatile materiale obiective, prezente in unele familii, creaza o stare tensionata, conflictuala a relatiilor din sanul ei. In acest fel, buna functionare a familiei este afectata putand cauza chiar si alte dificultati financiare mai mari prin risipirea la intamplare a banilor sau cheltuirea lor egoista doar de unul din membrii familiei, in special tata, pentru consumul de alcool, de pilda.

Problemele financiare se pot amplifica de asemenea, in cazul familiilor cu multi copii.

Mai multi copii intr-o familie inseamna nu numai o crestere a cheltuielilor, ci si o dificila realizare a actiunilor educative, carente in supravegherea si ingrijirea acordata copiilor.

Un alt indicator elocvent al posibilitatilor de crestere si educare in mediul familial, il reprezinta conditiile de locuit. Suprapopularea habitatului familial reprezinta, in anumite situatii, un factor generator de agresivitate pentru adulti, dar mai ales pentru minori, prin consecintele sale daunatoare asupra structurilor fizice si psihice ale celor care-l locuiesc.

Galagia continua, jena reciproca, saracia, igiena precara, promiscuitatea, creaza impreuna o stare permanenta de instabilitate, o atmosfera exploziva si eterne conflicte intre membrii acestor familii nefericite, aglomeratia apare astfel ca un agent stresor si poate creste agresivitatea.

In acest climat deteriorat, educatia nu-si gaseste loc. ,,Solutiile'' de evadare din calvarul acestor camine sunt, pentru multi dintre minori, strada cu influentele ei nocive, iar pentru unii parinti restaurantele (in cazul tatalui) si tulburari nervoase (mai ales in cazul mamei).

In perioada ce a urmat Revolutiei, criza spatiilor de locuit a devenit o preocupare obsesiva pentru toti cei care intentioneaza sa-si intemeieze familii sau care, casatoriti fiind, ar dori sa aiba copii. Aceasta situatie se rasfrange inevitabil asupra locuintelor existente, supraaglomerand-le si dand nastere astfel unor conditii favorabile de manifestare a agresivitatii. Orice aglomeratie umana chiar de cea mai buna calitate prezinta certe tendinte degradabile.*(5)

Conflictul conjugal produce comportamente agresive. Perturbarea prin conflicte majore a universului familial transforma copilul in victima si-i zdruncina echilibrul neuropsihic cat si bazele psihomorale ale personalitatii.

Intretinerea celei mai mari incarcaturi negative si agresive in societate, isi are originea in victimizarea copiilor in cadrul familiei.*(6)

Copii devin in primul rand niste acumulatoare suprasaturate de traumatisme psihoafective care vor pune in circulatie atat la adolescenta cat si la varsta matura o mare cantitate de elemente inflamatoare agresive.

OLO KINDTERY avertizeaza faptul ca un camin destructurat favorizeaza o conduita agresiva nu atat datorita disparitiei unuia din membrii cuplului parental, cat mai ales (in caz de divort ori parasirea domiciliului conjugal) datorita discordiei care preceda despartirea si care deseori se prelungesc sub forma luptei pentru castigarea afectiunii copilului si obtinerea, in acest fel, a incredintarii cresterii lui in dauna fostului sot adversar, devenit intre timp.

Orice copil pentru o dezvoltare normala a personalitatii sale are nevoie, inainte de toate, de securitatea conditiei lui familiale*(7) care presupune, alaturi de afectivitate, competenta educationala, climat conjugal armonios si o stabilitate a relatiilor intrafamiliale.

Aceasta din urma se realizeaza prin mentinerea cuplului unit.

Urmatoarele studii de caz sunt relevante din acest punct de vedere:

Minorul P. G., trimis in judecata pentru infractiunea de ,,vatamare corporala grava''.

Povine dintr-o familie dezorganizata datorita divortului parintilor.

Prin hotararea judecatoreasca, minorul care la acea vreme avea cinci luni, a fost incredintat mamei spre crestere si educare.

Mama s-a recasatorit, iar din aceasta casatorie au rezultat alti patru frati. Fiind multi copii, mama nu s-a putut ocupa de educatia lor in mod corespunzator.

Totusi minorul a ajuns in clasa a IX-a de unde a fost exmatriculat pentru lovirea profesorului de sport. Intr-o seara, in timp ce se intretinea la un pahar de vin cu un unchi, in urma unor discutii aprinse, a spart o sticla, iar cu ciobul ramas l-a lovit pe acesta in ochi provocand-i o plaga deschisa.

Minorul E. C. a fost trimis in judecata si condamnat pentru infractiunea de ,,talharie''. Provine dintr-o familie dezorganizata prin divortul parintilor, el fiind crescut de bunici.

Acestia fiind prea batrani nu s-au putut ocupa de eductia minorului, iar cu cat acesta crestea nu mai aveau asupra lui nici o autoritate.

Ajuns in clasa a IX a minorul a fost exmatriculat pentru absente repetate. Ramas fara ocupatie si fara o sursa de venit material, acesta a inceput sa fure si sa talhareasca pe cine vedea mai neputincios. Intr-o seara, impreuna cu doi prieteni au intrat in casa unei familii de batrani pentru a fura, iar cand acestia s-au impotrivit au fost batuti cu brutalitate si amenintati sa nu reclame la politie.

Minorul M. M. a fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de ,,viol''. Provine dintr-o familie dezorganizata prin divortul parintilor. Minorul a fost incredintat spre crestere si educare mamei, tatal fiind un vizitator des al penitenciarelor pentru diferite fapte dintre care si pentru viol. Fiind cinci frati, mama nu s-a putut ocupa de educatia corespunzatoare a lor, acestia refuzand in repetate randuri sa frecventeze scoala.

Datorita numarului mare de absente a fost exmatriculat. Minorul avand si exemplul negativ al tatalui si lipsa de comunicare din cadrul familiei, impreuna cu alti doi minori au prins o fata pe care au batut-o si sub amenintarea cutitului au intretinut raporturi sexuale cu aceasta.




Minorul F. M., a fost condamnat pentru infractiunea de ,,complice la omor''. Provine dintr-o familie organizata, in care munceste numai tata. Fiind zece frati, mama desi casnica nu se poate ocupa de eductia lor, acesta ramanand repetent in clasa a VI-a.

Incercand fiecare dintre frati sa se descurce cum poate, minorul s-a apucat de furat. Impreuna cu unul din fratii sai si un var, omoara o femeie pentru a-i fura din casa bani si alte bunuri.


2. Disfunctii ale mediului scolar

Definita de E. DURCHEIM ca o ,,tehnica de socializare a individului''*(8) educatia se realizeaza nu numai in familie, ci si in mediul institutionalizat al scolii. Desi rolul principal si primordial al scolii este de a oferi o instruire, adica de a asigura insusirea de catre tinerele generatii a unor cunostinte specifice, si culturale, si a unor deprinderi si aptitudini profesionale, nu trebuie neglijata functia moral-educationala. Prin corelarea acestor doua laturi, scoala capata un autentic rol instructiv-educativ adanc implicat in efortul de constituire a personalitatii copiilor si adolescentilor privita atat ca interioritate reflexiva si anticipativa cat si ca exterioritate activ comunicationala.

In actualele conditii de transformari sociale si institutionale din tara noastra, scoala se dovedeste a fi din pacate, preponderent instructiva, interesata fiind in primul rand de organizarea unor deprinderi de activitate capabile sa inzestreze pe adolescentul ce va parasi bancile scolii cu o identitate profesionala apreciata ca necesara supravetuirii lui in mediul social.

In anumite conditii, scoala poate fi considerata responsabila de conduita devianta a copiilor, fie prin faptul ca ea insasi induce in anomalii in comportamentul social al acestora, fie pentru ca nu semnealeaza la timp anomaliile observate si nu incearca, in masura posibilitatilor si a competentei ei, aflarea cauzelor si inlaturarea lor. De aceea, corelatiile constatate intre agresivitate si nivelul de instructie si de educatie al individului capata o certa valoare simptomatica a legaturii cauzelor dintre aceste doua variabile.

Pregatirea scolara foarte scazuta confera minorului si un statut incert care, in mod substantial conditioneaza negativ acceptarea persoanei sale de catre structurile sociale de integrare.

Din cercetari rezulta ca predispozitia minorului la comportamentele agresive se datoreaza esecului ori insuficientei scolarizarii. Abandonul scolar creeaza toate premisele pentru adaptarea, de catre cei care au rupt legaturile cu scoala, a subculturii stradale care influienteaza daunator formarea unei personalitati normale din punct de vedere social.

Pentru intelegerea esecului integrarii scolare a minorilor delicventi, concretizat in insuccese, absentism, comportamente agresive trebuie puse in discutie si unele aspecte disfunctionale care intervin frecvent in relatia scoala - elev.*(9)

Avem in vedere consecintele atitudinii de indiferenta fata de minorii ,,problema'', adoptate de catre unele cadre didactice si de catre colectivele claselor din care fac parte cei ,,recuzati''. Scolile care-si exclud elevii dificili ori ii ignora pe cei care nu frecventeaza cursurile, sau acelea in care aprecierile negative, etichetarile abunda, contribuie ele insele la promovarea delicventei si a comportamentului agresiv si violent.

In majoritatea cazurilor de conflict scolar cadrele didactice recurg la exmatriculari sau transferari in alte clase recunoscute ca avand o reputatie mai proasta. Rar sunt situatiile cand profesorii, dar mai ales dirigintii, incearca sa gaseasca solutii mai potrivite educational, prin colaborarea cu familia celui in cauza.

Totodata, etichetarile practicate in scoala (de tipul ,,problema'', exemplu negativ, pervertit moral, incapabil, lenes, recalcitrant, vicios, daunator colectivului, exercita o influienta considerabila in mentinerea ori adaptarea unei conduite gresite.

Insemnul dezonorant (eticheta) se poate transforma in anumite circumstante, intr-o cauza interiorizata prin asumarea acestor imagini (deseori falsa) impusa din exterior, astfel incat ceea ce la inceput era o simpla eticheta negativa, va deveni cu timpul o realizare psihica puternic conturata, exprimata prin toate atributele unei personalitati adanc deformate.*(10)

Pentru evitarea acestor efecte grave, se impune excluderea manifestarilor de ,,stigmatizare'' a conduitei deviante a elevilor, si inlocuirea lor cu formulari de incurajare si incredere cu mai mare eficienta in indreptarea celui aflat intr-o temporara deriva comportamentala si de educatie. Aceasta, cu atat mai mult cu cat modelele oferite de profesorii unei scoli pot deveni modele comportamentale pentru elevii care frecventeaza acea scoala.

Trezirea interesului pentru scoala si studiu trebuie sa reprezinte o componenta de baza a preocuparilor cadrelor didactice.

E. PLANCHARD spunea ca ,,trebuie procedat in asa fel incat elevul sa se determine singur sau cel putin sa inteleaga motivele communicate, sa adere liber la ele.''*(11)

Modelul pedagogic optim are sarcina realizarii ori intaririi laturii automotivante a celor asupra carora se desfasoara activitatea educativa.

Aceasta presupune respectarea particularitatilor individuale in legatura cu formarea si dezvoltarea aptitudinilor si trasaturilor caracteriale. Este indispensabila organizarea procesului de invatamant in functie de posibilitatile psihologice si social-familiale ale fiecarui elev.

Urmatoarele studii de caz sunt relevante din acest punct de vedere:

Minorul S. C. a fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de talharie. Provine dintr-o familie organizata in care muncesc ambii parinti. Minorul in asociere cu alti doi complici, au prins victima cu care era in relatii tensionate, au legat-o si au batut-o, necesitand mai multe zile de spitalizare. Minorul profitand de lipsa de supraveghere a cadrelor didactice, lovea in repetate randuri colegii si distrugea bunuri ce apartineau scolii. Desi el a ramas repetent de cateva ori, nimeni din familie sau de la scoala nu se interesa de soarta sa. Inainte de savarsirea faptei a fost exmatriculat pentru lovirea unui coleg.

Minorul O. C. a fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de ,,viol''.



Impreuna cu alti trei complici, minorul a intrat in casa peste o batrana, au rupt hainele de pe ea, au batut-o si au violat-o.

Minorul a ramas repetent la scoala, apoi a fost mutat la o alta scoala. Desi se cunostea ca este un elev problema, nimeni din cadrul scolii nu l-a supravegheat si nu a purtat discutii cu el sau colegii sai pe o tema cum ar fi de exemplu educatia sexuala.

Minorul F. G. a fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de ,,talharie cu violenta''. Desi minorul provine dintr-o familie organizata, parintii nu s-au interesat daca acesta frecventeaza cursurile scolii. Profitand de aceasta situatie si de lipsa de interes din partea scolii (nu conta daca participa sau nu la orele de curs) acesta a inceput sa agreseze persoane care nu faceau ce spunea el sau nu-i ofereau ccea ce el cerea. Impreuna cu alti patru complici au prins o astfel de persoana care a opus rezistenta si au batut-o. Cand au fost avertizati ca vor fi dati pe mana politiei, acestia i-au cusut victimei gura cu sarma pentru a o face sa nu vorbeasca.


3. ASOCIEREA IN GRUPURI DELICVENTE

Deficientele de socializare si control familial dublate de esecul si abandonul scolar al minorului determina, in multe cazuri, ,,indepartarea'' si evaziunea acestuia din familie si scoala, contactarea unor anturaje dubioase care-l pot influienta in comiterea unor acte antisociale.*(12)

Desi majoritatea participantilor la aceste miselii nu sunt delicventi, ei initiaza, reprezinta o ,,noua clasa de adolescenti''*(13) care implica precocitate in directia trairilor, emotiilor, relatiilor sexuale, date de intensificarea stimulilor erogeni prin mass-media, cultura, cinematograf, si o intensificare a manifestarilor de falsa personalitate, in acelasi timp cu slabirea sau suprimarea relatiilor moral-sociale. De retinut este faptul ca nu in toate cazurile, contributia lor de determinare ,,circumunstantiala'' se bazeaza pe preexistenta unor carente educative si comportamentale datorate mediilor familial si scolar.

Urmatoarele studii de caz sunt relevante din acest punct de vedere.

Minorul Flecea M V. a fost trimis in judecata pentru savarsirea infractiunii de ,,tentativa de omor''. Fiind elev la un liceu forestier a fost exmatriculat pentru lovirea directorului.

Ramanand fara vreo ocupatie, se asociaza cu o banda mafiota ce actiona pe raza orasului.

Impreuna cu sase complici, mascati si cu sabii ninja, intra in casa unui cetatean, pe care l-au taiat in mai multe parti ale corpului, acesta ramanand infirm pe viata.

Minorul Tihan M. a fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de ,,tentativa de omor''. Dupa absolvirea a opt clase, minorul respectiv a refuzat sa mearga la scoala, apucandu-se de furat. Fiind condamnat pentru furt, acesta a recunoscut si a fost ajutat cu pachete si tigari de unul din capii mafiei locale. Minorul a aderat la grupul acestuia, care era in conflict cu un alt grup, de asemenea mafiot. Minorul a fost invatat ca in cazul intalnirii cu unul din membrii celuilalt grup, sa recurga la acte de violenta, lucru care a fost pus in practica.

Cand acesta a intalnit un adversar, a scos cutitul si l-a taiat pe acesta, fiind necesare doua interventii chirurgicale si extirparea unui rinichi.




*(1) - SORIN M. R~DULESCU, DAN BANCIU ,,Introducere [n sociologia delicvenei juvenile'' Ed. Medical`, Bucure]ti '99, pag.87

*(2) - Ctin P~UNESCU ,,Agresiunea ]i condiia uman`'' Ed. TEHNIC~, BUCURE}TI, 1994, pag.90

*(3) - A. BERGE privea caracterul ,,afectiv'' al mediului familial ca fiind cea mai mare for` a acestuia. {n opinia lui ,,mentalitatea afectiv` este ]i mai nociv` dec@t un echilibru tulburat, [n afara cazului [n care dezechilibrul atinge o treapt` v`dit patologic`.'' A.BERGE - ,,Profesiunea de p`rinte''. Ed. Didactic` ]i Pedagogic`, Bucur]ti, 1997, pag.11.

*(4) - Numeroase cercet`ri au demonstrat c` ]i dezvoltarea fizic` constatat` prin m`sur`tori st`turale ]i ponderale, se difereniaz` net [n funcie de condiiile socio-economice ]i culturale ale microclimatului familial [n care tr`iesc.

*(5) - V. V. STANCIU ,,La criminalite a Paris'', Centre National de la Recherche, 1996, pag.240

*(6) - Ctin P`UNESCU ,,Agresivitatea ]i condiia uman`'' Ed. Tehnic`, 1994, pag.93

*(7) - ,,Copilul este un adult din ziua [n care va accepta insecuritatea ca pe un risc''.

*(8) - E. Durcheim ,,Educaie ]i sociologie'' Ed. Didactic` ]i Pedagigic`, Bucure]ti, 1980

*(9) - ,,Revista de ]tiin` penitenciar`'', Ed. Direcia General` a Penitenciarelor, Bucure]ti, 1994, nr.3-4, pag.66

*(10) - TIBERIU RUDICA ,,Maturizarea personalit`ii Ed. Junimea, Ia]i, 1990, pag.161

*(11) - EMILE PLANCHARD ,,Pedagogia ]colar` contemporan`'', Ed. Didactic` ]i pedagogic`, Bucure]ti, 1992, pag.304

*(12) - SORIN M. R`DULESCU, DAN BANCIU ,,Introducere [n sociologia delicvenei juvenile'' Ed. Medical`, 1999, pag.116

*(13) - CONST. P~UNESCU ,,Agresivitatea ]i condiia uman`'' Ed. Tehnic`, Bucure]ti, 1994, pag.122.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Criminalistica




URMELE INSTRUMENTELOR DE SPARGERE
VICTIMA
Formarea criminologiei ca stiinta
URMELE MIJLOACELOR DE TRASPORT
NOTIUNI GENERALE PRIVIND DESENELE PAPILARE
Directii metodologice generale ale investigarea infractiunilor in domeniul afacerilor
Realizarea propriu-zisa de constatare a infractiunilor flagrante
DESCOPERIREA URMELOR LA FATA LOCULUI
DETERMINAREA TIPULUI DE DESEN DIGITAL
Particularitati ale psihologiei victimei