Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia.masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii




Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Criminalistica


Index » legal » Criminalistica
» Cercetarea la fata locului a urmelor de maini


Cercetarea la fata locului a urmelor de maini


Cercetarea la fata locului a urmelor de maini

Urma papilara a degetelor, a palmei sau a intregii maini se formeaza prin contactul direct al acesteia cu o suprafata sau un obiect oarecare.

In functie de modul de formare se pot imparti astfel:

1. Urme de maini statice sau dinamice - valoarea cea mai mare pentru identificare o au urmele de maini statice deoarece redau cu claritate desenul papilar si detaliile sale caracteristice. Urmele dinamice care se prezinta sub forma unor manjituri pot servi la o identificare generica.

2. Urme de suprafata sau de adancime - in functie de plasticitatea suportului primitor de urma. Urmele formate pe suprafete tip plastilina, chit moale, vopsea neuscata se formeaza in adancime spre deosebire de urmele lasate pe o suprafata dura, de tipul sticlei care sunt urme de suprafata. Urmele de suprafata se pot forma prin stratificare datorita depunerii de substanta aflata pe mana (sudoare,vopsea, grasime, sange, etc.) pe suprafata atinsa precum si prin destratificare datorita ridicarii substantei existente anterior pe obiect (praf, vopsea);



3.Urme de maini vizibile sau latente - urmele latente se formeaza prin depunerea unui strat foarte subtire de substanta, capabila sa redea cu fidelitate detaliile caracteristice ale crestelor papilare si chiar al porilor. Urmele de maini latente contrar aparentelor sunt in majoritatea cazurilor de o calitate mai buna decat urmele vizibile. Cu toata valoarea redusa de identificare a urmelor vizibile ele servesc la constatarea imprejurarilor in care a fost savarsita infractiunea.

Descoperirea urmelor de maini

Presupune in primul rand o cautare sistematica a lor in functie de natura locului si de modul de savarsire a faptei. In literatura de specialitate s-a conturat o regula cu caracter de generalitate conform careia pentru descoperirea urmelor unei infractiuni organul de urmarire penala va trebui sa reconstituie mintal fiecare faza a desfasurarii infractiunii, parcurgand cu atentie in sens direct sau invers drumul presupus ca a fost facut de infractor.

Cautarea urmelor papilare poate incepe din locul in care se presupune ca a intrat infractorul, prin cercetarea clantelor usii, a incuietorilor, comutatorului, etc. Daca s-a patruns prin spargerea geamului cioburile acestuia pastreaza in conditii bune urmele crestelor papilare. De asemenea, obiectele de portelan si sticla, suprafetele metalice, mobilier, suprafete relative zgrunturoase, gulerele, mansetele de camasi pot retine urme in conditii bune.

In situatia in care infractorul a folosit manusi, trebuie sa retinem faptul ca insesi aceste manusi pot crea urme specifice. Nu trebuie exclusa posibilitatea aparitiei unor amprente digitale spre sfarsitul drumului, spre exemplu, cand e nevoit sa desfasoare o infractiune mai migaloasa, infractorul este incomodat de manusi si le scoate automat. Alteori suprafata obiectului este atinsa de o portiune a pielii palmei neprotejata de manusi.

In practica se intampla ca si cei mai abili infractori, dupa savarsirea faptei sa neglijeze masurile de precautie luate initial( de ex, un infractor versat, dupa ce a operat tot timpul cu manusi, si-a scos manusile, a fumat linistit o tigara, a baut un pahar cu apa etc.)

Stabilirea vechimii urmelor de maini

Reprezinta o probleme importanta de care se tine seama atat in procesul descoperirii cat si in cel al revelarii urmelor crestelor papilare.

Stabilirea vechimii se face in functie de factori variati si este uneori relativa. Astfel, urmele de portelan, sticla, suprafete netede, lustruite sau lacuite pot fi pastrate chiar ani de zile, in vreme ce hartia le pastreaza cateva ore in functie de calitatea ei. Trebuie avuti in vedere si diversi factori de alterare a urmelor cum sunt caldura, ploaia, lumina solara.

In primele momente ale cercetarii stabilirea vechimii urmelor este absolute necesara pentru alegerea mijloacelor adecvate de revelare - de ex revelarea unei urme proaspete de circa o ora, prin prafuire, poate sa conduca la alterarea urmei datorita imbacsirii.

Specialistul criminalist trebuie sa respecte anumite cerinte minime cum ar fi rapiditate in efectuarea cercetarii, perseverenta, rabdare si sa respecte o regula foarte imp.: limitarea nr pers care efectueaza cercetarea numai la specialisti pentru evitarea creerii de urme suplimentare sau a distrugerii lor.

Procedee de revelare a urmelor de maini:

prin metode fizice: constau in pulverizarea e prafuri sau pudre cu granulatie f fina pe obiectul sau suprafetele purtatoare de urme.

Substantele tb sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie in contrast de culoare cu suportul pe care s-a format urma, sa prezinte o aderenta selectiva numai la materia din urma si nu la intregul suport. Dintre substantele intrebuintate frecvent in practica amintim: ceruza, pulbere de aluminiu, oxidiul de cupru, praful de xerox, negrul de fum.

Relevarea urmelor papilare pe suprafete multicolore: se realizeaza cu substante fluorescente de tipul pudrei galbene fluorescente. Raspandirea ca si indepartatrea pudrei de pe obiect se face cu o pensula fina din par de veverita, puf de strut, fibre de carbon sau cu un pulverizator special. Pentru suprafete de piele, cauciuc, mase plastice se pot folosi pensule magnetice iar pt suprafete nichelate sau cromate se practica afumarea urmelor cu funingine de camfor sau polistiren expandat.

prin metode chimice: se bazeaza pe reactia dintre anumite substante chimice si componentele transpiratiei. Aceste metode pot fi structurate astfel:

a)      revelarea cu vapori de iod (aburire) - se realizeaza prin intermediul unui dispozitiv simplu de vaporizare, iodul metalic fiin foarte volatil. Reactia determina aparitia unei coloratii specifice. Revelarea e de scurta durata, insa poate fi repetata.

b)      revelarea cu reactivi chimici dintre reactivii chimici mai des folositi in practica pentru revelarea urmelor pe hartie este cel pe baza de ninhidrina, care da rezultate bune chiar si la urmele mai vechi. Se mai intrebuinteaza nitratul de argint sau rodamina B, solutii folosite in organizarea capcanelor criminalistice. La urmele formate prin depunere de substante garse se aplica vaporizatori de diversi acizi. Un alt reactiv utilizat este solutia DEMAC, sensibila la ureea din sudoare. In cazul urmelor de maini formate prin depunere de sange se apeleaza la solutii care determina o fluorescenta specifica. ( sau la LEUCOVERDEMALACHIT L L L imi ia juma de ora numai sa citesc cacatul asta L

prin metode optice: se constituie ca un ansamblu de metode noi in materie, bazate pe tehnici de varf. Un loc prioritar il detine folosirea laserului.

Radiatia de tip laser este proiectat lateral oblic sub un unghi de 45º det aparitia unei fluorescente specifice anumitor substante secretate de glandele sebacee. Procedeul nu este distructiv, putand fi reluat de mai multe ori; permite relevari de urme vechi de 9 ani aflate pe filele unei carti.

Dispersia luminoasa a unei raze de lumina incidenta proiectat spre suprafetele purtatoare de urma - imaginea se obtine prin intermediul unor filtre electronice. Prezinta dublu avantaj: nu este distructiv si permite fixarea imediata prin fotografiere sau banda videomagnetica.

Fixarea urmelor de maini

Din punct de vedere procedural principalul mijloc de fixare a urmelor il reprezinta procesul-verbal. Fixarea in acest document presupune consemnarea exacta, precisa si detaliata a metodelor de revelare intrebuintate, a locului in care au fost descoperite si a raportului de pozitie fata de obiectele principale

Din punct de vedere tehnic - criminalistic fixarea presupune in primul rand fotografierea urmelor atat in cadrul general a locului faptei cat si in calitatea lor de obiecte principale.

Fotografiile se executa dupa revelarea urmelor latente, cateodata chiar inainte, daca exista pericolul degradarii.

Printre procedeele de fixare a urmelor se mai numara schitele si desenele intocmite la fata locului si care se anexeaza procesului-verbal.

Ridicarea urmelor de maini

Se poate realiza fie prin transferarea pe pelicula adeziva speciala, fie prin efectuarea unui mulaj.

Transferarea pe pelicula adeziva denumita folio se face dupa revelarea si fotografierea urmelor. Foliile adezive pot fi transparente, albe sau negre, alegerea lor fiind in functie de culoarea urmei.

Ridicarea cu ajutorul mulajelor se realizeaza  in cazul urmelor de adancime, dupa fotografierea prealabila a lor;

Transportarea obiectelor putatoare de urma impune respectarea unor cerinte de manipulare si ambalare vizand prevenirea distrugerii sau alterarii urmelor.

Interpretarea la fata locului a urmelor de maini

Are drept scop obtinerea unor inf preliminare asupra obiectului creator de urma sau a persoanei infractorului, a activitatilor desfasurate de acesta ca si a succesiunii operatiunilor.

Un prim aspectvizat de interpretare este cel al stabilirii locului si obiectelor ce au intrat in sfera de interes a autorului. Alte date se desprind din analiza indiciilor oferite de locul in care au fost descoperite urmele, de modul lor de grupare si dispunere , indeosebi de modul de operare ca si de intreaga ambianta a campului infractional. O serie de date pot fi obtinute despre pers faptuitorului dupa locurile in care se poate stabili cu aproximatie inaltimea pers si constitutia sa fizica, eventual sexul si varsta si nr aproximativ al autorilor.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate