Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Criminalistica


Index » legal » Criminalistica
FUNDAMENTAREA PROBABILISTICA A NUMARULUI MINIM DE PUNCTE COINCIDENTE


FUNDAMENTAREA PROBABILISTICA A NUMARULUI MINIM DE PUNCTE COINCIDENTE




FUNDAMENTAREA PROBABILISTICA A NUMARULUI MINIM DE PUNCTE COINCIDENTE

Cercetarile realizate in ultima perioada au demonstrat ca trebuie sa se tina seama de frecventa detaliilor caracteristice, respingand totodata ideea de a se lua in considerare numai indici cantitativi Ia expertizele dactiloscopice.

Dupa cum semnaleaza o serie de criminalisti, frecventa de aparitie a detaliilor caracteristice variaza de Ia un detaliu Ia altul. In tara noastra pe o perioada de doi ani, s-au facut doua sondaje statistice. La primul sondaj statistic s-au cercetat 13.000 de detalii caracteristice ale crestelor papilare Ia un total de 180 impresiuni digitale. A fost luat ca baza numarul 4.303, fiindca Ia acest numar de detalii s-a gasit o reintoarcere. In tabelul IV, sunt redate - sub raportul valorii - frecventele fata de 4.303 detalii caracteristice.




_____________________________________________

Tabelul nr. III - Ghe. Pasescu. I. R. Constantin. op. cit.. p. 239.

In matematica probabilitatea se masoara in frecventa. Frecventa se exprima in numere subunitare certitudinea fiind egala cu 1

Tabelul IV

Frecventa detaliilor caracteristice folosite in nomenclatura romana

Nr. Crt.

Detaliul caracteristic
Nr. Aparitii

Frecventa (in %)

0

1

2

3

1

Inceput de creasta

1.196

27,8

2

Sfarsit de creasta

1.132

26,3

3

Bifurcatie

652

15,2

4

Contopire

516

12,0

5

Punct papilar

208

4,8

6

Fragment

204

4,7

7

Creasta aderenta (carlig)

148

3,4

8

Butoniera

140

3,2

9

Cicatrice

28

0,6

10

Inel

20

0,5

11

Podet

20

0,5

12

Creste alternative

12

0,3

13

Deviere

12

0,3

14

Trifurcatie

8

0,2

15

Intersectie

7

0,2

TOTAL

4.303

100

Reintoarcere

1

0,02

In decursul anului 1965 a fost efectuata cercetarea statistica la alte 300 de impresiuni digitale. Frecventa detaliilor Ia un numar de 41.205 detalii caracteristice este redata in tabelul V.

______________________________________________

In tabelul IV si V sunt trecute datele folosite in anii 1963-1964, 1965 - Ghe. Pasescu. I. R. Constantin. op. cit.. p.p 240-241

TABELUL V

Nr. Crt.

Detaliul caracteristic

Nr. Aparitii

Frecventa (in %)




0

1

2

3

1

Inceput de creasta

1.098

26,1

2

Sfarsit de creasta

1.109

26,4

3

Bifurcatie

664

15,3

4

Contopire

545

13,5

5

Punct papilar

186

4,4

6

Fragment

195

4,6

7

Creasta aderenta (carlig)

156

3,7

8

Butoniera

148

3,5

9

Cicatrice

24

0,6

10

Inel

22

0,5

11

Podet

18

0,4

12

Creste alternative

14

0,3

13

Deviere

11

0,3

14

Trifurcatie

8

0,2

15

Intersectie

7

0,2

TOTAL

4.205

100

Reintoarcere

1

0,02

Pe baza rezultatelor obtinute prin studiul statistic al frecventei detaliilor, s-a impus ca stabilirea numarului minim de puncte coincidente sa se faca introducandu-se in calcule frecventa de aparitie (probabilitatea de aparitie) a detaliilor, si aceasta in conditiile in care se ia in considerare un ansamblu de detalii mai mare decat acela avut in vedere de Balthazard in anul 1911.

In acest scop, modul de calcul bazat pe aranjamente matematice, este impropriu, fiind necesar sa se foloseasca formula de calcul a probabilitatilor compuse, in consecinta, s-au efectuat calcule avandu-se in vedere proprietatile probabiIistice ale aparitiei detaliilor caracteristice, adica:

Ø Aparitia intr-un punct dat a unui detaliu caracteristic se poate produce in unele cazuri, iar in altele nu se produce si nu este conditionata de prezenta altor detalii. O consideram drept Un eveniment elementar, intamplator independent,

Ø O impresiune poate sa contina, in acelasi timp, intr-un anume punct, numai unul din detaliile posibile D, D .D. Consideram ansamblul detaliilor posibile drept un camp de evenimente incompatibile, avand proprietatea:

P+ P+..+ P= 1,unde P = probabilitatea de aparitie a detaliului D1.

Ø Aparitia concomitenta a detaliilor D1, D2 . D in cadrul unei aceleiasi impresiuni, fiecare dintre ele intr-un anumit punct, constituie un eveniment compus, a carei probabilitate este data de teorema probabilitatilor compuse:

P= P*P2*P3*...*P

O serie de criminaIisti au respins categoric calculele prezentate de pionierii dactiloscopiei, ca neavand nici o insemnatate stiintifica. Apreciem o asemenea afirmatie ca nefundamentata, chiar daca aceste calcule in etapa actuala a dezvoltarii stiintei sunt considerate simpliste.

Nu se poate admite ca doua desene papilare, desi sunt unice si diferite in ansamblul lor, n-ar putea prezenta fragmente absolut la fel, repetate sub Iatura dispunerii celor cateva elemente care se evidentiaza, fiind, de cele mai multe ori, inaccesibile alte criterii de diferentiere ca: numar de pori, latimea crestelor, numarul celulelor si alte numeroase caracteristici pe care le poseda impresiunea. dar care nu apar in fragment si care consacra unicitatea.

Unicitatea rezida in totalitatea trasaturilor unui obiect si de aceea este mare deosebirea intre identitatea reala, care imbraca toate laturile ce constituie obiectul, si identitatea ce poate fi dovedita practic, Iuand in considerare o singura latura, cel mult doua, ca in expertiza dactiloscopica. Astfel, apare obligativitatea de a admite calculele matematice pentru a se putea aprecia care sunt sanseIe practice de a deosebi un obiect unic, identic cu el insusi, de altul asemanator, Ia care o parte din formele acestuia se repeta exact.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Criminalistica




Structura si continutul planului de urmarire penala
Primele masuri luate la locul perchezitie
MASURI DE PREVENIRE A TERORISMULUI INFORMATIC
Formarea criminologiei ca stiinta
INTRODUCERE IN STIINTA CRIMINALISTICII
TIMPUL CAT SE POATE CONSERVA O URMA
UTILIZAREA SISTEMULUI AUTOMAT DE IDENTIFICARE A LOR IN INVESTIGAREA DACTILOSCOPICA
Trasaturi de personalitate ale magistratului / celui care efectueaza ancheta penala
Pregatirea si efectuarea prezentarii pentru recunoasterea de persoane
URMELE MIJLOACELOR DE TRASPORT