Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Contracte


Index » legal » Contracte
EFECTELE CONTRACTULUI DE COMERT INTERNATIONAL


EFECTELE CONTRACTULUI DE COMERT INTERNATIONAL




EFECTELE CONTRACTULUI DE COMERT INTERNATIONAL

1 INTERPRETAREA CONTRACTULUI DE COMERT INTERNATIONAL

Interpretarea contractului este o operatiune concretizata intr-o activitate intelectuala specifica, prin care organul de jurisdictie cu prilejul solutionarii unui litigiu izvorat fdintr-un contract, incearca sa determine continutul concret al acestuia, sensul si intinderea exacta a obligatiilor carora le-a dat nastere.



Necesitatea interpretarii contractului decurge din aceea ca de multe ori unele clause ale acestuia contin formulari inadecvate in raport cu specificul raportului juridic convenit de partile contractante si dificultatiile generate de coleziunea dintre sistemele de drept, precum si acceptiunea data unor termeni utilivati in contract.

Legislatia romana din domenbiu nu contine reguli speciale de interpretare a contractului de comert international si prin urmare primesc aplicare regulile stabilite de dreptul comun genmeral pe care doctrina la grupeaza in modul urmator :

-         reguli de interpretare a clauzelor contradictorii sau confuze

-         reguli de inerpretare a clauzelor tacite de natura a completa contractul

-         reguli in armonie cu care judecatorul poate stabili vointa reala a partilor fara a o schimba.

1.Reguli pentru interpretarea clauzelor confuse sau contradictorii :

a)                  Art.979 Cod Civil, stabileste regula conform careia :"termenii susceptibili de doua intelesuri, se interpreteaza in intelesul, ce se potriveste mai mult cu natura contractului."

b)                  Art. 980 Cod Civil, stabileste regula conform careia: "dispozitiile indoielnice se interpreteaza, dupa obiceiul locului unde s-a incheiat contractul."

c)                  Art.978 Cod Civil, stabileste regula conform careia: " cand o clauza este primitoare a doua intelesuri, se interpreteaza in sensul, ce poate avea un effect."

d)                  Art.983 Cod Civil, stabileste regula conform careia: " cand este indoiala, conventia se interpreteaza in favoarea celului ce se oblige."

2.Reguli de interpretare pentru stabilirea vointei reale a partilor

a)                  - Regula prin care interpretarea clauzelor trebuie, sa se faca cu ajutorul Art. 982 Cod Civil ce dispune : "toate clauzele conventiilor, se interpretreaza unele prin altele, dandu-se fiecaruia, intelesul ce rezulta din intregul act. "

b)                  - reguli prin care se recunoaste caracterul prioritar al vointei reale a partilor, consacrate in Art.977 Cod Civil care dispune : "interpretarea contractelor se face dupa intentia concreta a partilor contractante, iar nu dupa sensul firesc al termenilor."

3.Regula de inerpretare pentru stabilirea clauzelor tacite

Regula consacrata in Art.981 Cod Civil ce dispune : "clauzele obisnuite intr-un contract se subinteleg, desi nu sunt exprese."

2 FORTA OBLIGATORIE A CONTRACTELOR DE COMERT INTERNATIONAL

In dreptul nostru obligativitatea contractului intre parti este consacrata in Art.969 alin.1 Cod Civil, ce dispune ca : "conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractuale."In acest sens trebuie indeplita conditia ca respectivul contract, sa fie valabil incheiat si in cazul in care acesta conditie este indeplinita prestatia l-a care s-a obligat.

Forta obligatorie poate constitui premiza esentiala pentru rezolvarea unui eventual conflict intre o stipulatie contractuala si o uzanta comerciala internationala. In acest sens C.A.B. a decis intr-o speta ca :In concordanta cu principiul fortei obligatorii a contractului, are intaietate clauza contractuala si nu uzanta comerciala. S-a admis ca, perioada de folosinta libera a unor vagoane-cisterna de catre cumparator este cea prevazuta in contractul de livrare a marfurilor si nu aceea despre care se afirma, ca exista uzual intre parti.

In legislatia noastra principiul simetriei actelor juridice este consacrata de Art.969 alin.1 Cod Civil care dispune : " conventiile se pot revoca prin consimtamantul mutual sau din cauze autorizate de lege."

In baza principiul libertatii partile pot insera o clauza in contract prin care se da posibilitatea revocarii unilaterale a contractului incheiat in conditiile revocarii.

O alta exigenta a celor doua principii mentionate este aceea ca, modificarea contractului se poate face numai prin acordul partilor.

Dupa cum s-a remarcat in doctrina, forta obligatorie a contractului poate fi afectata de imprejurari exterioare de vointa partilor.In cazul contractelor incheiate intuitu person, care avand la baza consideratia pe care unul dintre contractanti o poarta celuilalt, inceteaza ca urmare a decesului partii respective sau datorita incetarii activitatii perosanei juridice ale carei calitati au fost avute in vedere cu ocazia perfectarii contractului.

Interventia unui caz de forta majora pe parcursul executarii contractului ce produce o impiedicare totala sau partiala a indeplinirii prestatiilor asumate de parti, duce la incetarea sau suspendarea temporara a executarii lui, si in concluzie la incetarea sau suspendarea fortei obligatorii.

OBLIGATIVITATEA CONTRACTULUI IN FATA ORGANULUI DE JURISDICTIE CARE SOLUTIONEAZA LITIGIUL

Forta obligatorie a contractului se extinde si in fata organului de jurisdictie, investit cu solutionarea litigiilor generate prin executarea lui.

Ceea ce poate sa faca organul de jurisdictie(Tribunalul arbitrar sau instanta de drept comun) este sa interpreteze contractul in conformitate cu regulile de interpretare, sa rezolve litigiile, dar nu are dreptul sa modifice sau sa desfinteze contractul, daca partile nu cer expres acest lucru.





4.3                                      EFECTELE SPECIFICE ALE CONTRACTELOR SINALAGMATICE REGLEMENTATE DE NORMELE DREPTULUI COMERTULUI INTERNATIONAL

Contractele de comert international sunt contracte sinalagmatice, ce genereaza intre parti drepturi si obligatii reciproce si interdependente.

Efectele specifice sunt :

-dreptul creditorului de a refuza indeplinirea propriei prestatii, in cazul in care debitorul nu a executat obligatia lui la care s-a angajat.

-distribuirea intre partile contractante a sarcinii riscului, decurgand din neexecutarea fortuita a obligatiei contractuale.

-dreptul creditorului care si-a asigurat prestatia de a cere rezolutionarea sau rezilierea contractului, ca sanctiune pentru neideplinirea obligatiei de catre debitor.

EXCEPTA DE NEEXECUTARE(EXCEPTION NON ADIMPLETI CONTRACTUS) reprezinta un mod de sanctionare a contractului, care nu si-a executat prestatia asumata si un mijloc de aparare, de care se poate folosi contractantul caruia i se pretinde executarea prestatiei asumate de catre cealalta parte intr-un moment cand nici acesta nu-si executase propria ei prestatie.

Conditii ce trebuie sa fie indeplinite cumulativ de exceptia de neexecutare :

-neexecutarea obligatiilor sa nu se datoreze faptei celui care invoca exceptia ci doar sa fie determinata de o alta imprejurare care sa nu-i fie imputabila lui.

-sa existe o neexecutare, chiar partiala, care este importanta obligatiilor stabilite in contract.

-obligatiile neexecutate sa fie reciproce si sa rezulte din acelasi contract.

-prin natura lui, raportul contractual sa aiba aplicarea regulilor executarii simultane a obligatiilor celor doua parti.

Invocarea exceptiei de neexecutare are ca efect suspendarea executarii contractului.

REZOLUTIUNEA SI REZILIEREA CONTRACTULUI DE COMERT INTERNATIONAL

Rezolutiunea se concertizeaza in desfiintarea contractului de comert international cu titlu de sanctiune, la cererea partii care si-a executat prestatia, pe motiv ca celalalt nu i-a executat din culpa obligatiile asumate.

In ceea ce priveste raporturile de comert international, rezolutiunea are o aplicabilitate mai restransa, deoarece rezolutiunea vizeaza contractele sinalagmatice cu executare simultana, iar in comertul international predomina contractele de lunga durata, ce se executa succesiv.

Rezilierea contractelor se concretizeaza in desfintarea cu efecte numai pentru viitor a contractelor sinalagmatice, cu executare succesiva, care primeste aplicare in caz de neexecutare culpabila a obligatiei de catre una din parti.

Rezilierea contractului poate opera de plin drept, in temeiul unui pact comisoriu convenit de parti sau constatata si pronuntata de catre organul de jurisdictie.

Rezilierea nu vizeaza ceea ce s-a executat pana la momentul consumarii ei si prestatiile executate pana in momentul acela nu sunt supuse restituirii, ele fiind pierdute in totalitate, cu exceptia cazului in care se uindeplinesc prestatiile de catre o parte, acestea sunt supuse restituirii celui care le-a executat.

RISCURILE CONTRACTELOR SI DISTRIBUIREA LOR INTRE PARTI

In raporturile de comert international, executarea contractului poate sa fie afectat de o serie de riscuri, valutare si nevalutare, ce se produc intre semnarea contractelor si executarea lor.

1.                            riscurile contractului sunt suportate de catre debitorul obligatiei devenite imposibil de executat.

Debitorul pierde dreptul de a pretinde celuilalt sa execute obligatia corelativa.

In cazul contractului de leasing, daca din motive independente de vointa sa, finantatorul nu poate preda spre folosinta utilizatorului mijlocul de transport inchiriat, suporta riscurile contractului si pierde chiria aferenta.In acest caz, utilizatorul nu va fi indreptatit sa pretinda despagubiri pentru ca nu a putut beneficia de folosinta mijlocului de transport inchiriat.

2. riscurile lucrului sunt supuse in sarcina proprietarului, dar nu numai.

Ele se pot concretiza in avarierea, distrugerea sau pierderea lucrului, fiind obiect material al contractului.

In exemplul anterior opereaza regula res perit debitori, deoarece ea se analizeaza ca fiind un caz particular de aplicare a exceptiei res perit creditor. Res perit domino plaseaza sarcina riscului lucrului asupra creditorului obligatiei de predare a lui, debitorul prestatiei neavand de suportat nici o consecinta.

Solutia mai sus mentionata are temei juridic prin coroborarea art.971 si art. 1295 C.civ, in conformitate cu care translatia dreptului de proprietate de la vanzator la cumparator, privind lucrul vandut, opereaza prin consimtamantul partilor in momentul perfectarii actului.

In doctrina s-a remercat ca regula res perit domino este inlaturata si riscurile lucrului se plaseaza in sarcina debitorului obligatiei de livrare devenita imposibil de executat in cazul in care:

- prin contract s-a stabilit ca transmiterea dreptului de proprietate cu privire la lucru su opereze la un anumit termen, pana in momentul respectiv vanzatorul ramane debitorul obligatiei de livrare.

- transmiterea dreptului de proprietate cu privire la lucru este subordonata unei conditii suspensive, iar acel lucru pierde fortuit.In aces caz, debitorul obligatiei de livrare nu mai poate executa respectiva obligatie la data cand ea devine exigibila ;

-obiectul material al contractului il formeaza bunurile viitoare sau de gen, deoarece transferul dreptului de proprietate in beneficiul cumparatorului opereaza in momentul individualizarii marfii, pana atunci vanzatorul ramane debitor al obligatiei.




4 Executareacontractului de comert international

1 Executarea voluntara

Executarea obligatiilor are loc de bunavoie, prin plata.Executarea voluntara in natura a obligatiilor inseamna executarea intocmai a prestatiei la care s-a indatorat debitorul, intrucat executarea contractului de comert international comporta realizarea obiectului acestuia.

Plata ca mijloc de executare a obligatiilor poate sa fie facut de catre debitor, sau de alta persoana, normal plata este primita de creditor ori de mandatarul acestuia.

Dupa cum s-a aratat in practica arbitrara, plata facuta unei personae lipsite de imputernicire este neregulata si nu elibereaza pe datornic.Faptul ca intermediarul este imputernicit sa mijloceasca in strainatate contracte de comert exterior in numele creditorului, fara sa aiva insa dreptul de a incasa o suma pentru aceasta. Plata efectuata in alta moneda, decat cea contractuala nu este admisibila, intrucat constituie o modificare unilaterala a acordului stabilit de vanzator si cumparator referitor la modul de stingere decurgand din creanta de pret,conform Art.1100 Cod Civil. Creditorul nu poate fi silit sa primeasca alt lucru, decat cel ce i se datoreaza, chiard aca valoarea lucrului oferit este egala sau mai mare.

Data platii difera in ceea ce priveste obligatiile pure si simple, plata trebuie facuta imediat dupa nasterea raportului obligational.In cazul in care obligatia este efectata de un termen suspensiv, plata trebuie facuta la expirarea acestui termen.

Obligatiile ce depind de o conditie suspensiva divine exegibila la realizarea ei.

In literatura de specialitate si in practica arbitrara s-a distins referitor la termenul suspensiv, intre termenele esentiale si termene uzuale.Termenele esentiale exclud prin definitie la implicarea sa, orice intarziere a debitorului.

In principiu, executarea facuta ulterior implinirii scadentei poate fi acceptata de catre creditor.

In aceasta ipoteza, debitorul are insa de suportat sanctiuni patrimoniale, precum si penalitati moratorii. Termenul de executare a obligatiilor poate fi convenit pe zile, saptamani, luni sau ani.Modul de calculare si de determinare a lui este stabilit prin regulile dreptului comun.

Data exigibilitatii in platile care se efectueaza prin decontarea bancara prezinta unele particularitati :

-termenul de plata prin incasso documentar, convenit prin contractul de vanzare incepe sa curga de la data la care factura si documentele de expediere si transport au fost remise cumparatorului prin banca de la sediul sau, iar nu din ziua cand i le-a trimis vanzatorului ;

-obligatia de a deschide acreditivul intr-un anumit termen se considera indeplinita la data inscrisa, ca atare pe acest document de catre banca eminenta, chiar in ziua in care cumparatorul i-a dat dispozitie sa-l deschida.

Decontarea bancara internationala comporta prin specificul ei trecerea unui interval de timp intre momentul in care a fost initiata si momentul finalizarii acesteia.

Stingerea datoriei, dupa cum s-a aratat in literatura de specialitate, distinge doua etape distincte, una prin raportarea la debitor si una prin raportare la creditor.

Solvens este definitiv desesizat de suma platita incepand din ziua debitarii contului sau de catre banca prin intermediul careia efectueaza platile externe.Din acel moment, respectiva suma se considera irevocabil afectata creditorului.In consecinta, daca solves a fost declarat in stare de faliment dupa debitarea contului sau catre banca, acea valoare nu mai face parte din masa credala.Tot astfel, dupa ce banca creditorului a debitat contul acestuia, solvens nu poate fi obligat la o noua plata a pretului, chiard aca banca, fiin in incetare de plati, nu a mai creditat contul bancii lui accipiens.

Fata de creditorul beneficiar, plata se considera implinita si creanta stinsa, din ziua cand banca prin care acesta efectueaza decontarile externe a creditat contul accipiens cu suma platita de debitor cu titlu de prêt contractual.

Locul platii este corespunzator art. 59 din Cod commercial si a art.1104 c.civ, locul stabilit prin lex contractus.Plata ce se face la domiciliul debitoruluieste cherabila si plata ce trebuie facuta la domiciliul creditorului este portabila.In absenta manifestarii exprese de vointa a partilor, art. 59 din Cod Comercial prevede doua reguli interpretative :

-regula generala ;

-regula speciala referitoare la locul executarii obligatiei

Potrivit articolului mai sus mentionat, alin. 1 din codul comercial  orice obligatiune comerciala trebuie sa fie executata in contract sau in locul in acre rezulta din natura operatiunii sau din intentia partilor contractante.

In situatia in care nici natura operatiunii, nici intentia partilor nu sunt relevante, conform art. 59 alin.2 cod comertului, contractul trebuie sa fie executat la locul unde cel ce s-a obligat avea la momentul respectiv sediul sau comercial cel putin domiciliul sau resedinta.

Regula special instituita de art. 59 alin. 3 din Codul commercial se aplica numai obligatiilor de a preda un bun determinat in individualizarea sa.

Regula mentionata se aplica daca sunt intrunite cumulative trei conditii:

-         obiectul obligatiei sa fie un bun cert sin u un bun de gen

-         -bunul sa se afle in alt loc decat sediul, domiciliul sau resedinta debitorului

-         partile sa fi avut cunostinta despre aceasta la momentul incheierii contractului.

In cazul in care cerintele enumerate nu sunt indeplinite in totalitate, plata ramane, potrivit regulii generale, cherabila.

Dovada ca plata a fost efectuata in conformitate cu lex contractus, revine in sarcina debitorului.

In literature de specialitate, s-a apreciat ca regulile privind imputatia partilor din dreptul civil nu se aplica in materie comerciala.

Practica arbitrara a extins regimul instituit prin articolul 1110-1113 cod civil si la contractile de comert international.

Regula generala solicita ca intre doua datorii de aceeasi natura, ambele exigibile, plata sa se impute asupra celei mai oneroase (de exeplu datoria garantata printr-o garantie reala sau printr-o garantie personala), iar in cazul in care sunt egale, asupra celei mai vechi.

Conform regulii speciale, care se aplica creeantelor in numerar, plata se imputa in cazul in care datoira este producatoare de dobanzi, intai asupra acestora, si numai diferenta asupra capitalului restant.

2Executarea echivalenta (prin echivalent)

In cazul in care debitorul nu poate dobandi exact obligatia, el are dreptul la daune. Executarea indirecta este menita sa-l plaseze pe creditor in pozitia economica pe care ar fi avut-o cand debitorul ar fi executat in mod correct obligatiile ce-I reveneau.



Potrivit Curtii de Arbitraj commercial international Bucuresti "este de principiu ca debitorul trebuie sa aduca la indeplinire obligatiile pe care si le-a asumat la termenele si in conditiile stabilite prin contarctul de comert international, urmand ca in situatia neexecutarii, a executarii partiale sau cu intarziere, sa despagubeasca pe creditor pentru prejudiciul pentru care acesta a suferit.

Raspunderea contractuala in raporturile de comert international

In vederea angajarii raspunderii contractuale, raporturile de comert international trebuie sa fie indeplinite urmatoarele patru conditii generale :

A)    Fapta ilicita pagubitoare.

Fapta ilicita savarsita de catre debitorul contractual consta in neexecutarea obligatiilor sale contractuale sau executarea lor cu intarziere.

In conformitate cu prevedrile art.43 din Codul Comercial "datoriile comerciale lichide si platibile in bani produc dobanda de drept din ziua cand devin eligibile", Curtea de Arbitraj Comercial Bucuresti a hotarat ca este necesar sa fie respectate cateva conditii :

-obligatia debitorului sa aiba o natura comerciala

-obligatia sa conste intr-o suma de bani

-obligatia sa fie lichida, ceea ce presupune ca acesta sa fie determinata cu exactitate in valoarea sa

-obligatia sa fie ligibila, adica sa aiba scadenta implinita

-s-a sustinut insa ca regula inscrisa in art. 43 Cod Comercial primeste aplicare si la alte obligatii de a da decat cele pecuniare si de a face

In ceea ce priveste obligatiile de a nu face, debitorul este de drept in intarziere din momentul incalcarii lor, conform art. 1078 Cod Civil, aceasta regula aplicandu-se inclusiv in raporturile comerciale internationale.

B)     Prejudiciul

Neexecutarea la termen a obligatiilor contractuale are ca efect angajarea rapunderii debitorului, numai in cazul in care creditorul a suferit un prejudiciu.

Debitorul datoreaza daune-interese "de se cuvine", conform art. 1082 Cod Civil, culpa debitorului.

In practica, in caul obligatiilor de rezultat, s-a impus solutia conform careia culpa debitorului este prezumata pana cand creditorul face dovada ca debitorul nu a realizat rezultatul la care s-a obligat.

Majoritatea obligatiilor generate de fapte de comert international sunt obligatii de rezultat.

C)    Raportul de cauzalitate

Conform art. 1086 din Cod Civil, ''daunele interese nu trebuie sa cuprinda decat ceea ce este o consecinta directa si necesara a neexecutarii obligatiei''.

Raspunderea debitorului contractual este astfel conditionata de existenta unei legaturi de cauzalitate intre fapta pagubitoare, concretizata in neexecutarea prestatiei de catre debitor si prejudiciul suferit de credito.

3 Executarea silita in natura

Neexecutarea voluntara a obligatiilor asumate atrage raspunderea contractuala a debitorului ori de cate ori imprejurarile cauzei o permit Tribunalele Arbitrare care aplica cu prioritate principiul executarii silita in natura a obligatiilor.

Executarea silita in natura asigura primordialitatea contractului intrucat creditorul primeste prestatia care ii este datorata.

5 Stingerea obligatiilor comerciale altfel decat prin plata

Obligatia comerciala internationala se poate stinge si altfel decat prin plata in urmatoarele conditii :

a)COMPENSATIA- concretizeaza in stingerea a doua obligatii pana la concurenta celei mai mici dintre ele.

Compensatia poate fi :

-         judiciara,

-         conventionala,

-         legala

b)DAREA IN PLATA- se realizeaza prin intelegerea dintre debitor si creditor, prin efectul careia debitorul urmaeza sa execute o alta prestatie creditorului decat cea la care s-a obligat initial

c)REMITEREA DE DATORIE SI IMPOSIBILITATEA FORTUITA DE EXECUTARE: -remiterea de datorie reprezinta renuntarea cu titlu a creditorului de a valorifica creanta pe care o are impotriva debitorului sau.

Aceste doua modalitati opereaza in conditiile stabilite de dreptul comun.

d)NOVATIA- este o conventie prin care partile unui raport juridic obligational sting o obligatie existenta, inlocuind-o cu o noua obligatie.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Contracte




CONTRACTE COMERCIALE SPECIALE
Principiul irevocabilitatii donatiilor
Ipoteza valabilitatii contractului
EFECTELE CONTRACTULUI DE COMERT INTERNATIONAL
Conditiile cerute pentru lucrul vandut
Ipoteza nulitatii absolute a contractului
FORMAREA CONTRACTULUI DE COMERT INTERNATIONAL
Efectele obligatiei de garantie in caz de evictiune consumata
Desfiintarea titlului locatorului, rezilierea, pieirea lucrului si instrainarea prin acte intre vii
CONTINUTUL CONTRACTULUI DE COMERT INTERNATIONAL