Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Contabilitate


Index » legal » Contabilitate
ORGANIZAREA CONTABILITATII STOCURILOR


ORGANIZAREA CONTABILITATII STOCURILOR




ORGANIZAREA CONTABILITATII STOCURILOR

1. OBIECTIVELE SI FACTORII CONTABILITATII STOCURILOR

Obiectivele contabilitatii stocurilor sunt in principal legate de realizarea functiilor comerciale ale intreprinderii. Principalele obiective ce revin in acest domeniu sunt:

a) urmarirea si controlul realizarii programului de aprovizionare. Prin organizarea evidentei aprovizionarii pe grupe si feluri de stocuri, precum si a cheltuielilor de transport-aprovizionare pe feluri de cheltuieli, comparate permanent cu prevederile programelor, se asigura informatii utile cu privire la stadiul aprovizionarii.




b) asigurarea integritatii patrimoniale a stocurilor la locurile de depozitare si urmarirea permanenta a miscarii lor. Organizand contabilitatea mijloacelor circulante materiale pe gestiuni si in cadrul lor pe feluri de stocuri, cantitativ si valoric, se asigura inregistrarea exacta si la timp a cuantumului miscarilor si a diferentelor rezultate la inventariere, sesizarea stocurilor fara utilitate sau cu miscare lenta, pentru luarea masurilor necesare lichidarii acestora.

c) urmarirea utilizarii rationale a mijloacelor materiale aprovizionate impune un asemenea mod de organizare care sa permita respectarea normelor de consum specific la eliberarea lor din depozit.

d) asigurarea delimitarii cheltuielilor de transport-aprovizionare de valoarea materialelor aprovizionate impune organizarea contabilitatii astfel incat acestea sa poata furniza informatii cu privire la nivelul si structura cheltuielilor de transport-aprovizionare.

e) inregistrarea si controlul valorificarii stocurilor de marfuri si a celorlalte categorii de stocuri destinate spre a fi livrate tertilor.

f) evidenta si urmarirea stocurilor de produse in procesul obtinerii si livrarii la preturi competitive.

g) evaluarea realista a stocurilor si determinarea influentelor asupra patrimoniului si rezultatelor, prin aplicarea corecta a regulilor de evaluare.

h) promovarea principiului prudentei si a principiului continuitatii activitatii la evaluarea si inregistrarea in contabilitate a stocurilor.

Realizarea acestor obiective este conditionata de studierea si luarea in considerare a factorilor care influenteaza organizarea contabilitatii activelor circulante materiale:

- marimea intreprinderii : determina alegerea metodei de contabilitate sintetica a stocurilor ;

- caracteristicile tehnico-productive ale activelor circulante materiale in functie de care se face clasificarea acestora, influenteaza organizarea contabilitatii analitice si a evidentei operative, care are la baza nomenclatorul stocurilor.

- organizarea contabilitatii activelor circulante materiale este influentata si de sursele de provenienta a lor (funizori interni sau externi, din productie proprie, din scoaterea din functiune a unor obiecte de inventar, din prelucrare la terti etc.), determinand in principal conturile sintetice utilizate si preturile de evaluare.

CONTINUTUL SI STRUCTURA STOCURILOR

Stocurile sunt active :

a)      detinute pentru a fi vandute pe percursul desfasurarii normale a activitatii;

b)      in curs de productie, in vedera vanzarii ;

c)      sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile ce urmeaza a fi folosite in procesul de productie sau pentru prestare de servicii.

Valoarea realizabila neta este pretul de vanzare ce ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii, mai putin costurile estimate pentru finalizarea bunului si costurile necesare vanzarii.

Stocurile includ:

- bunurile cumparate si detinute cu scopul revanzarii (marfurile achizitionate de un detalilist in vedera ravanzarii sau terenurile si alte propriatati imobiliare detinute cu scopul de a fi revandute );

- produse finite si productia aflata in curs de executie;

- materiile prime, materialele si alte consumabile destinate utilizarii in procesul de productie;

- costul serviciilor efectuate de un prestator de servicii, pentru care intreprinderea nu a inregistrat inca venitul aferent.

Corespunzator celor trei stadii ale circuitului economic mijloacele circulante se gasesc concomitent fie in sfera productiei, fie in sfera circulatiei. Deci, capitalul banesc este pus in miscare transformandu-se in stocuri diferite in functie de natura si obiectul activitatii intreprinderii.

Problema care se pune este ca aceste stocuri sa se gaseasca la un nivel normal, la un nivel optim, adica marimea lor sa fie rationala. Asadar, intre planificarea economica si planificarea financiara exista o stransa legatura. Planificarea financiara stabileste cu ajutorul unor modele financiare necesarul optim de surse pentru constituirea unor stocuri optime, iar planificarea economica determina marimea stocurilor optime cu ajutorul unor modele adecvate. Din acest punct de vedere se poate face o clasificare a stocurilor, existand doua notiuni pentru stocul util:

-        stoc normal, optim, ideal care asigura nivelul de rentabilitate optima ;

-        stoc util efectiv, respectiv minimul de stoc care este necesar la functionarea intreprinderii.

In situatia iregularitatilor posibile, intreprinderea constituie uneori si alte tipuri de stocuri cum ar fi:

-        stocul de siguranta care asigura continuitatea procesului de productie in cazul perturbarii procesului normal de aprovizionare ;

-        stocul de conditionare care exprima cantitatea de materii prime si materiale necesare continuitatii productiei in perioada operatiilor de conditionare necesare, impuse de procesul tehnologic si prevazute in normele tehnice ;

-        stocul pentru transport interior care exprima cantitatea de materii prime necesare continuitatii fabricatiei pe perioada transportului de la un depozit central la locurile (punctele) de consum, sau de vanzare, in cazul marfurilor ;

-        stocul de iarna care cuprinde cantitatea de materii prime si materiale in scopul asigurarii continuitatii procesului de productie pe perioada in care, datorita conditiilor climatice, nu este posibila exploatarea si transportul unor materiale.

In gestiune stocurile sunt grupate in stocuri propriu-zise si productia in curs de executie, si cuprind urmatoarele categorii:

A.     In cadrul stocurilor propriu-zise sunt incluse :

a) marfurile, respectiv bunurile pe care unitatea patrimoniala le cumpara in vederea revanzarii ;

b) materiile prime, care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in produsul finit integral sau partial, fie in starea lor initiala ;

c) materialele consumabile care participa sau ajuta la procesul de fabricatie sau de exploatare, fara a se regasi, de regula, in produsul finit ;

d) produsele, respectiv:

-        produsele finite, adica produsele care au parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul unitatii patrimoniale, putand fi depozitate in vederea livrarii sau expediate direct clientilor;

-        produsele reziduale reprezentand rebuturile, materialele recuperabile sau deseurile ;

e) ambalajele care cuprind bunurile necesare pentru protectia materialelor si marfurilor pe timpul transportului si depozitarii sau pentru prezentarea lor comerciala. In aceasta categorie de stocuri se includ ambalajele refolosibile achizitionate goale sau odata cu materialele si marfurile aprovizionate, cele confectionate in unitate si cele restituite de clienti, potrivit contractelor incheiate cu acestia. Ambalajele si materialele de ambalat executate in sectiile de fabricatie ale intreprinderii pentru a fi vandute ca atare se cuprind in stocurile de produse finite.

f) obiectele de inventar care reprezinta bunuri cu o valoare mai mica decat limita prevazuta de lege pentru a fi considerate mijloace fixe (8 mil.lei la ora actala), indiferent de durata lor de serviciu sau cu o durata mai mica de un an, indiferent de valoarea lor, precum si bunurile asimilate acestora (echipamentul de protectie, echipamentul de lucru, imbracamintea speciala, mecanismele, dispozitivele, verificatoarele, SDV-urile, aparatele de masura si control si alte obiecte similare).

B. Productia in curs de executie - care reprezinta productia ce nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare prevazute in procesul tehnologic, precum si produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate in intregime.

Dupa apartenenta la patrimoniu stocurile se pot grupa in:

-        stocuri aflate in gestiune care fac parte din patrimoniul propriu al unitatii. Acestea se gasesc fie in depozitele sau spatiile proprii (depozite, magazii, magazine, locuri de productie), fie se afla la terti (materii si materiale aflate la terti, obiecte de inventar la terti, produse aflate la terti etc.).

-        stocuri aflate in gestiune, dar care nu fac parte din patrimoniul propriu. Acestea sunt stocurile primite spre prelucrare sau in custodie (in conturi in afara bilantului).

In functie de provenienta lor, stocurile se pot grupa in:

-        stocuri provenite din cumparari din afara unitatii patrimoniale cum sunt: materii prime, materiale consumabile, marfuri, obiecte de inventar, ambalaje etc.

-        stocuri provenite din productie proprie: produsele si lucrarile realizate de agentul economic, ca urmare a exercitarii obiectului sau de activitate.

3. ORGANIZAREA CONTABILITATII STOCURILOR

3.1. CLASIFICAREA SI CODIFICAREA STOCURILOR

Pentru organizarea in mod unitar si corect a contabilitatii stocurilor de materii prime, materiale, produse, marfuri si obiecte de inventar este necesar in primul rand sa se identifice atat categoriile mari de stocuri gestionate de intreprindere, cat si gruparea acestora dupa diverse criterii, deci cunoasterea fiecarui fel de bun in parte.

Clasificarea stocurilor se face avand la baza doua criterii esentiale:

- natura fizica a bunurilor ;

- ordinea cronologica, succesiunea derularii lor in ciclul de exploatare, respectiv destinatia, utilitatea.

Pentru urmarirea operatiunilor de aprovizionare si livrare, de pastrare, de folosire si de evidentiere, aceasta organizare este reflectata intr-o lista a tuturor stocurilor, pe categorii,

denumita nomenclator. In nomenclator, in afara denumirii, fiecarui bun i se atribuie un cod. Codificarea da posibilitatea inlaturarii confuziilor intre bunuri, usureaza emiterea documentelor primare prin inlocuirea denumirilor lungi cu semne cifrice sau litere conventionale, asigura prelucrarea automata a datelor.

3.2 REGULI SI METODE DE EVALUARE A STOCURILOR

Notiunea si principiile

Potrivit art. 7 alin. 1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991 "inregistrarea in contabilitate a bunurilor mobile si imobile se face la valoarea de achizitie, de productie sau la pretul pietei, dupa caz".

Pentru conducerea contabilitatii stocurilor cateva probleme deosebite se cer rezolvate corect si intr-o maniera unitara, intre care:

-     relatia cantitate - valoare si pretul de evaluare ;

-     actualizarea valorii stocului final ;

-     corelatia contabilitate sintetica - evidenta analitica ;

-     posibilitatea reflectarii reale a elementelor materiale cu ajutorul conturilor contabile.

Conform Regulamentului privind aplicarea Legii contabilitatii, pentru ca prin evaluare sa se dea o imagine fidela a patrimoniului, la efectuarea evaluarii trebuie respectate cateva principii:

-        principiul stabilirii obiectului evaluarii. Obiectul evaluarii reprezinta continutul acesteia; de aceea el trebuie delimitat in timp si spatiu de multitudinea si diversitatea elementelor ce intra in obiectul contabilitatii. De exemplu, la produse, materiale, marfuri se utilizeaza metoda sintetica de evaluare care grupeaza mijloacele cu caracteristici asemanatoare si le cuantifica valoric o singura data si nu pentru fiecare unitate fizica de masura. Daca obiectul evaluarii il constituie bunuri materiale vandute tertilor, se utilizeaza preturile pentru exprimarea baneasca a lor, iar daca bunurile se folosesc in cadrul fluxurilor interne ele sunt evaluate prin intermediul costurilor de productie;

-        principiul valorii reale presupune ca elementele patrimoniale sa fie evaluate la un pret care sa exprime valoarea reala a lor;

-        principiul alegerii formei de evaluare in functie de scopul urmarit. Astfel, pentru inregistrarile curente in contabilitate se practica evaluarea la costul de productie realizat, pretul efectiv de procurare sau de obtinere a elementelor supuse evaluarii. Pentru evaluarile facute periodic se foloseste valoarea actuala sau de utilitate;

-        principiul prudentei impune ca la evaluarea elementelor sa se tina seama de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii in viitor;

-        principiul permanentei metodelor impune continuitate in aplicarea normelor si a regulilor utilizate la evaluare in tot cursul exercitiului si de la un exercitiu la altul, in vederea asigurarii comparabilitatii informatiilor contabile. In cazuri justificate unitatea patrimoniala poate schimba metoda de evaluare, mentionand in documentele de sinteza influenta acestor modificari asupra situatiei patrimoniale si financiare si a rezultatului exercitiului.

Forma de evaluare

In functie de modul de efectuare in timp a evaluarii si de scopul urmarit exista doua forme principale de evaluare: evaluarea curenta si evaluarea periodica.

Evaluarea curenta este practicata la inregistrarea operatiilor economice in contabilitate pe tot parcursul desfasurarii activitatii, fiind numita si evaluare contabila. Aceasta se face la valoarea de intrare a bunurilor in patrimoniu, stabilita in functie de caile de dobandire a bunului respectiv.

Evaluarea periodica se efectueaza in doua momente principale:

-        la inventarierea elementelor patrimoniale, numita si evaluare de inventar;

-        cu ocazia alcatuirii bilantului contabil, numita evaluare bilantiera.

A. Evaluarea stocurilor la intrarea in patrimoniu.

La data intrarii in patrimoniu bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, denumita valoare contabila, care se stabileste astfel:

-        bunurile reprezentand aport la capitalul social sau obtinute cu titlu gratuit, se evalueaza la valoarea de utilitate, in functie de pretul pietei, utilitatea, starea si amplasarea acestora;

-        bunurile procurate cu titlu generos se evalueaza la costul de achizitie. Costul de achizitie este format din urmatoarele elemente:

Ø       pretul de cumparare al bunurilor din care sunt deduse taxele recuperabile (TVA) , precum si rabaturile si remizele;

Ø         taxele nerecuperabile (taxele vamale aferente bunurilor importate);

Ø       cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau intrarea in gestiune a bunurilor. Acestea sunt cheltuieli directe sau indirecte legate de aprovizionare pana la intrarea bunurilor in gestiune. Ele pot fi: costuri externe (cheltuieli de tranzit, transport extern, asigurare) si costuri interne (cheltuieli de transport pe parcurs intern, cheltuieli de incarcare - descarcare, receptie - manipulare, comisioane etc.).





Nu se includ in costul de achizitie cheltuielile financiare aferente finantarii necesare constituirii stocurilor si nici sconturile financiare acordate pentru plata inainte de scadenta.

B. Evaluarea stocurilor cu ocazia inventarierii.

Cu ocazia inventarierii bunurile se evalueaza la valoarea actuala sau de utilitate a fiecarui element, denumita valoare de inventar si stabilita in functie de utilitatea bunului in unitate si pretul pietei.

Valoarea de inventar este deci, egala cu valoarea actuala, care este o valoare estimata, apreciata in functie de piata si de utilitatea pentru intreprindere.

Valoarea de utilitate sau pretul pietei, ca baza de evaluare a bunurilor la inventariere, se identifica, in principal, in functie de destinatia lor:

-        bunurilor destinate vanzarii, produselor finite si unor materiale li se stabileste, de regula, valoarea de inventar sub forma valorii nete de realizare care este data de pretul de vanzare din care se scad cheltuielile ramase de efectuat pentru comercializarea lor, cum sunt cheltuielile de transport, comisioane cedate etc.

-        productia in curs de executie se evalueaza la valoarea componentelor materiale;

-        incorporate la care se adauga costurile stadiilor de prelucrare tehnologica parcursa;

-        materiile prime si materialele consumabile destinate utilizarii in exploatare se evalueaza la costul lor de inlocuire (de reaprovizionare).

C. Evaluarea stocurilor la incheierea exercitiului prin bilant contabil.

La incheierea exercitiului, evaluarea bilantiera constituie o actiune completa, efectuandu-se cu prilejul inchiderii conturilor, in vederea intocmirii bilantului contabil. In bilantul contabil elementele se evalueaza si se reflecta la valoarea de intrare in patrimoniu, respectiv valoarea contabila pusa de acord cu rezultatele inventarierii, stabilindu-se:

-        diferente cantitative constatate in plus sau in minus intre situatia scriptica din contabilitate si situatia faptica de pe teren, care se inregistreaza in contabilitate pentru punerea acesteia de acord cu realitatea;

-        diferente rezultate din compararea valorii de intrare (contabile) a elementelor patrimoniale;

-        si valoarea de utilitate (de inventar) a acelorasi elemente, stabilite la inventariere. Tinand seama de principiul prudentei aceste diferente sunt tratate astfel:

Ø       pentru stocurile la care au rezultat diferente in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare, in bilant ele se mentin la valoarea de intrare.

Plusul de valoare egal cu diferenta dintre valoarea de inventar si valoarea de intrare (mai mica), fiind o majorare incerta, nu se inregistreaza in contabilitate.

Ø       pentru stocurile la care au rezultat diferente in minus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare, in bilant ele se mentin la valoarea de intrare.

Diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare (mai mare) se inregistreaza in contabilitate prin constituirea unui provizion.

In concluzie, valoarea contabila si valoarea de inventar sunt cele doua marimi intre care se misca evaluarea elementelor patrimoniale in contabilitate. Pornind de la aceste marimi, cu ocazia intocmirii bilantului contabil, intra in rol "principiul prudentei" in evaluarea si decontarea elementelor patrimoniale. Aceasta consta, de fapt, in compararea valorii contabile cu valoarea de inventar, cu retinerea in evaluare a valorii celei mai mici.

D. Evaluarea stocurilor la data iesirii.

La data iesirii din patrimoniu sau la darea in consum, bunurile se evalueaza si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare. Aceasta reprezinta o fateta oarecum mai dificila a problemei intrucat evaluarea trebuie sa se faca la un anumit pret, sau dupa un anumit "caz", in stare sa permita stabilirea contravalorii stocului final cat mai corect, de asa maniera incat diversele influente conjuncturale de consumuri si mai ales de pret sa fie transferate integral asupra perioadei de gestiune care se inchide.

Regulamentul privind aplicarea Legii contabilitatii recomanda evaluarea si inregistrarea iesirii bunurilor din gestiune utilizand una din urmatoarele metode:

-        metoda "costului mediu ponderat" (CMP) ;

-        metoda "primei intrari - primei iesiri" (FIFO) ;

-        metoda "ultimei intrari - primei iesiri" (LIFO) ;

-        metoda "pretului standard".

1.      Metoda costului mediu ponderat (CMP)

Metoda costului mediu ponderat presupune calculul costului aferent fiecarui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate in stoc la sfarsitul perioadei si a costurilor elementelor similare produse sau cumpararea in timpul periodei .

Costul mediu ponderat se calculeaza ca raport intre valoarea totala stocului initial

(Si) plus valoarea totala a intrarilor (Vi) si cantitatea existenta in stocul initial (Qs) plus cantitatile intrate (Qi).

Si + Vi

CMP =

Qs + Qi SQi

Metoda costului mediu ponderat poate fi aplicata in doua variante:

-         actualizarea costului unitar mediu ponderat dupa fiecare intrare ;

-         actualizarea periodica a costului unitar mediu ponderat fie lunar, fie la alte perioade, care in principiu sa nu depaseasca durata medie de stocare.

2.      Metoda prima intrare/ prima iesire FIFO ( first-in, first-out ).

Potrivit acestei metode,bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul primului lot intrat respectiv al articolului care este mai vechi in stoc. Pe masura epuizarii lotului bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul lotului urmator in ordine cronologica.Ca urmare, stocurile sunt evaluate cu costurile ultimelor loturi achizitionate.

3.      Metoda ultima intrare/prima iesire LIFO (last-in,first-out )

Iesirile sunt evaluate la costurile ultimului lot intrat, respectiv al articolului care este cel mai recent. Dupa epuizarea ultimului lot, cantitatile iesite vor fi evaluate la costul lotului anterior.

Metodele FIFO si LIFO dau rezultate extreme, prima evaluand stocul final la ultimul cost de achizitie, mai mare determinand ca iesirile sa aiba o valoare mai mica decat valoarea determinata prin metoda LIFO. La metoda CMP evaluarile se situeaza ca marime intre valorile date de celelalte doua metode.

4.      Metoda costului standard

Intreprinderile in cadrul contabilitatii interne de gestiune pot sa determine costuri si preturi prestabilite pentru a evalua stocurile folosind costurile standard. Aceste costuri pot fi costuri antecalculate sau costuri medii dintr-o perioada anterioara. In cazul folosirii acestei metode de evaluare, bunurilor li se stabileste anticipat costurile de inregistrare, cu ajutorul carora se evalueaza si inregistreaza intrarile si iesirile. Diferentele dintre costul de inregistrare (standard) si costurile efective de achizitie sau de productie se evidentiaza in conturi distincte. In cazul folosirii preturilor standard se cere o reactualizare a lor, ca urmare a evolutiei preturilor, cel putin odata pe an .

Alegerea metodei este la latitudinea conducerii unitatii patrimoniale, dar potrivit principiului permanentei metodelor, o metoda adoptata trebuie sa fie aceeasi in tot cursul exercitiului, precum si de la un exercitiu la altul (conform art. 20).

Reevaluarea fiind supusa caracterului international al practicii, Regulamentul prevede ca diferentele constate in plus intre valoarea de inventar si valoarea contabila nu se inregistreaza in contabilitate, mentinandu-se valoarea de intrare, iar diferentele constatate in minus se inregistreaza in contabilitate pe seama constituirii provizioanelor.

Noul sistem contabil accepta reevaluarea intervenita in urma unor prevederi legale exprese. In aceste cazuri valoarea contabila este modificata si substituita cu valoarea curenta (actuala). In perioada inflationista cum este si cazul Romaniei la ora actuala, excedentul de

valoare ce rezulta din reevaluare este delimitat ca o structura distincta a capitalurilor proprii, fiind denumita "diferenta de reevaluare", care se transfera la rezerve sau capital social, potrivit legii.

Sistemul de inventar

Organizarea sistemului de contabilitate a stocurilor si a circuitului valorilor materiale la SC CEREST SRL utilizeaza metoda inventarului permanent.

In conturile de stocuri se inregistreaza toate operatiile de intrare a stocurilor (cantitativ si valoric) evaluate la pretul de achizitie, costul de productie, pretul standard, dupa caz, precum si fiecare operatie de iesire din stoc, atat valoric cat si cantitativ, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in orice moment a stocurilor:

Sf = Si + I - E unde: Sf - sold final

Si - sold initial

I - valoarea intrarilor

E - valoarea iesirilor

Structuri de preturi

Daca privim evaluarea marfurilor prin prisma doar a celor doua momente caracteristice prin repetabilitate, aprovizionare si vanzare, putem identifica doua tipuri de preturi : a) preturi de cumparare ;

b) preturi de vanzare ;

a) Preturile de cumparare (Pc) reprezinta echivalentul sumei platite sau de platit pentru marfurile furnizate de alte intreprinderi (furnizori) .

Aceste preturi se caracterizeaza prin : - fluctuatie;

- negociabilitate.

Pretul de cumparare este doar o componenta, desigur de baza , a costului de

achizitie, folosit cu ocazia evaluarii marfurilor intrate in patrimoniu .

b) Preturile de vanzare (Pv) exprima echivalentul banesc al sumelor incasate sau de incasat ca urmare a vanzarii marfurilor . Daca privim acest pret prin prisma participantilor posibili la circuitul comercial, se pot decupa doua structuri :

- pretul de vanzare al angrosistilor ;

- pretul de vanzare al detailistilor.

      Pretul de vanzare se compune din : - pretul de cumparare (Pc);

- adaos comercial (A).

Pv = Pc + A

sau

- cost de achizitie (Ca)

- marja bruta (Mb)

Pv = Ca + Mb

      Cunoscand modul de calcul al costului de achizitie : Pv = Pc + Cha + Mb

      Marja bruta serveste pentru acoperirea cheltuielilor de exploatare si asigurarea beneficiului net (Bn) : deci , Mb = Ce + Bn

iar , Pv = (Pc + Cha) + (Ce + Bn)

sau, Pv = Ca + Ce + Bn

      Adaosul comercial reprezinta suma cuprinsa in pretul de vanzare destinata

acoperirii cheltuielilor de circulatie C si asigurarii beneficiului B intreprinderii vanzatoare. A = C + B

Adaosul comercial se adauga la pretul de cumparare pentru a obtine pretul de vanzare.

Principalele caracteristici ale sale sunt :

-         marimea adaosului comercial se stabileste de catre intreprinderea

vanzatoare, dar se negociaza cu clientul in momentul stabilirii pretului de vanzare care il include ;

-         marimea adaosului comercial fluctueaza odata cu fluctuatia pretului de vanzare pe grupe sau sortimente de marfuri ;

-         nivelul adaosului comercial se diferentiaza in functie de natura marfurilor desfacute si profilul intreprinderii.

Adaosul comercial se poate stabili :

-         procentual ;

-         in suma absoluta ;

-         mixt , prin combinarea procentului cu suma fixa ;

-         ca diferenta intre pretul de vanzare si cel de cumparare.

In cazul in care evaluarea marfurilor se face la pret de vanzare apare necesitatea folosirii categoriei economice de rabat .

Rabatul comercial are acelasi continut si scop, ca adaosul. In suma absoluta sunt egale, dar procentual se diferentiaza . Deosebirea dintre rabat si adaos consta in modul de calcul al preturilor:

- procentul de adaos se aplica la pretul de cumparare al marfii, suma rezultata adaugindu-se la aceasta pentru a obtine pretul de vanzare ;

- procentul de rabat se aplica la pretul de vanzare, suma rezultata scazindu-se din acesta pentru a determina pretul de cumparare.

Ca urmare apare necesitatea transformarii procentului de adaos in procent de rabat si invers .

Pentru transformarea adaosului in rabat se foloseste procedeul sutei majorate cu procentul (Pa) de adaos :

A R =




iar, pentru transformarea rabatului in adaos, se foloseste procedeul sutei micsorate cu procentul (Pr) de rabat :

R A =

Daca evaluarea marfurilor se face la cost de achizitie apare categoria economica de marja bruta . Aceasta, are in principiu aceeasi esenta ca adaosul, dar nivelul cheltuielilor de acoperit este mai redus, exceptandu-se cheltuielile direct legate de cumpararea marfurilor care intra in structura costului de achizitie .

Adaosul sau marja, incluse in pretul de vanzare, exprima de fapt, rezultatele brute din vanzarea marfurilor. Rezultatele nete, sub forma beneficiului sau profitului net se calculeaza : Rezultatul net = Vanzari de marfuri - Costul complet al marfurilor vandute

(Rn) (Ca) (Cc)

Costul complet al marfurilor vandute - exprima suma cheltuielilor efectuate de unitatea patrimoniala pentru vanzarea marfurilor si se compune din :

- costul de achizitie al marfurilor vandute ;

- cheltuielile necesare functionarii intreprinderii.

3.3. ORGANIZAREA ACTIVITATII PRIVIND STOCURILE, CIRCUITUL DOCUMENTELOR PRIMARE SI A EVIDENTEI OPERATIVE

In cadrul intreprinderii stocurile ocazioneaza numeroase operatii care pot fi grupate dupa continutul lor in operatii de aprovizionare si conservare, operatii de eliberare din depozite, inventariere, operatiuni de vanzare din magazine. Aceste operatiuni sunt consemnate in diferite documente si evidente operative specifice.

Aprovizionarea se face de regula, din afara, adica de la alte intreprinderi, iar unele materiale si produse se obtin din productia proprie. Pentru urmarirea modului in care sunt realizate contractele de aprovizionare, serviciul de aprovizionare organizeaza o evidenta operativa, care cuprinde: Registrul de comenzi si Fisa de urmarire a executarii comenzilor.

In cadrul executarii comenzii si a contractului de aprovizionare, intreprinderea cumparatoare primeste de la furnizor avizul de insotire a marfii si/sau factura.

Avizul de insotire a marfii se emite, pe masura livrarii, de compartimentul vanzari si serveste ca document pentru eliberarea si scaderea depozitului, a produselor, a marfurilor sau altor valori destinate vanzarii, trimise pentru prelucrare la terti, in custodie sau spre pastrare. Este un document care circula de la furnizor la cumparator si insoteste bunurile pe timpul transportului.

Daca in momentul livrarii bunurilor intreprinderea poate intocmi Factura, ea nu va mai emite avizul de insotire, decat pentru bunurile trimise pentru prelucrare la terti sau in custodie. Pe langa functiile avizului de insotire, factura realizeaza si functiile de transport pentru viza de control financiar preventiv si reprezinta un act justificativ pentru decontarea contravalorii ei. Documentul care sta la baza vanzarilor /cumpararilor de marfuri este factura. Pentru furnizor, este un document de vanzare a marfurilor, pentru client un document de cumparare.

Factura cuprinde :

a)      Pretul unitar al marfurilor care inmultit cu cantitatea vanduta / cumparata, pentru fiecare sortiment de marfa permite stabilirea valorilor partiale. Acestea insumate dau valoarea totala a marfii .

b)      Reducerile de pret, care pot fi de doua tipuri :

1.Reducerile comerciale pot fi : rabaturi, remize, risturnuri

Rabaturile sunt reduceri de pret acordate de furnizor clientului pentru unele defecte de calitate continute de marfa .

Remizele sunt reduceri acordate asupra pretului de vanzare convenit, in functie de importanta cantitatii vandute sau de rolul de revanzator al clientului . Se calculeaza, in general prin aplicarea unui procent asupra pretului de vanzare .

Risturnurile reprezinta reduceri de pret calculate asupra ansamblului de operatii efectuate de acelasi partener pentru o anumita perioada convenita de comun acord (exemplu : risturnuri de 1% asupra vanzarilor de catre acelasi client si care au depasit valoarea de 000.0000 lei convenita prin contract ).

Reducerile financiare apar sub forma sconturilor sau sconturilor de reglementare, care sunt reduceri acordate de catre furnizor clientului pentru plata / incasarea inainte de termenul de exigibilitate.

a) Pretul ambalajelor

Ambalajele pot fi facturate separat de marfa sau pot fi incluse in pretul marfurilor. De regula sunt facturate separat si se platesc odata cu plata contravalorii marfurilor.

b) Pretul transportului

Factura cuprinde de cele mai multe ori si pretul transportului de marfuri, daca

acesta trebuie platit de client furnizorului .

In acest caz, transportul facturat clientului devine element aditiv al facturii. Este vorba de cheltuielile de transport suportate de client conform prevederilor contractuale, dar efectuate de furnizor in contul acestuia .

c) In conditiile aplicarii taxei pe valoarea adaugata (TVA) factura cuprinde si acest element cu caracter fiscal.TVA este o taxa fiscala care priveste vanzarile de marfuri si prestarile de servicii. Ea este datorata statului de catre vanzator si este facturata cumparatorului. Vanzatorul are insa si calitatea de colector de TVA . Ca urmare in factura trebuie sa apara distinct pretul marfurilor si serviciilor si separat suma TVA .

Exemplu: Factura

TABELUL 1

Furnizor....... F A C T U R A Cumparator.......

FISCALA

Nr. facturii .........

Data(ziua,luna,anul) .....

Nr. aviz insotirea marfii .....

( daca etse cazul)

 

Cota T.V.A. 19 %

Nr.

Crt.

Denumirea sortimentului de plata

U.M.

Cantitatea

Pretul unitar

( fara T.V.A. )

- lei -

Valoarea

- lei -

Valoarea

T.V.A.

- lei -

0

1

2

3

4

5 (3x4)

6

1.

3.

A

B

C

kg

kg

kg

100

300

400

1.200

4.500

9.600

120.000

1.350.000

3.840.000

2800

256.500

729.600

Semnatura si stampila furnizorului

Date privind expeditia

Numele delegatului .....

Buletinul / caretea de identitate

Seria ... Nr... eliberat(a)

Mijlocul de transport ...

Nr......

Expedierea s-a efectuat in prezenta noastra la data de ... Ora..

Total

din care:

accize

2300.000

4.237.000

x

Semnatura de primire

Total de plata

( col. 5+col.6)

26.537.000 Lei

TVA de plata catre stat se determina ca diferenta intre suma TVA incasata de la clienti si suma platita furnizorilor .

Lunar se efectueaza calculul :

TVA de plata = TVA incasata pentru - TVA platita pentru

pe o luna vanzarile lunii cumpararile lunii

TVA de plata = TVA colectata - TVA deductibila

Reflectarea contabila a elementelor facturii pentru cumparari de marfuri

===============================================================

Pret marfa ..........

Remize ...(-)......

Pret net .......... D cont marfuri

Scont ...(-)...... C cont venituri financiare

Pret net financiar ........

TVA ...(+)..... D cont TVA deductibila

Suma de plata........ C cont furnizori

================================================================

Contabilizarea elementelor facturii de vanzare

================================================================

Pret marfa ........

Remize ...(-).... C cont venituri din vanzarea marfurilor

Pret net ........ D cont cheltuieli financiare

Scont .....(-)....

Net financiar ........

TVA ...(+)..... C cont TVA colectata



Suma de incasat ........ D cont clienti

================================================================

Reducerile de pret cu caracter comercial se pot factura odata cu marfa sau ulterior facturarii acesteia , printr-o factura distincta .

Reducerile financiare, indiferent de momentul acordarii / obtinerii lor, nu influenteaza pretul marfurilor si reprezinta cheltuieli financiare pentru vanzator si venituri pentru cumparator .

Receptia reprezinta operatia de luare in primire a valorilor materiale aprovizionate de la furnizor, moment in care se executa urmatoarele lucrari de receptionare:

-        receptia transportului se executa in momentul preluarii transportului de la caraus si consta in verificarea starii ambalajelor. In cazul in care delegatul serviciului aprovizionarii al intreprinderii cumparatoare constata deteriorari ale ambalajului procedeaza la desfacerea coletului si inventariaza continutul. Pentru lipsurile constatate se intocmeste Proces verbal de constatare care se semneaza de delegatul organizatiei de transport si de cei al intreprinderii destinatare.

-        receptia cantitativa este efectuata de catre gestionarul care preia in magazie bunurile sosite. Prin receptie se confrunta datele din comanda cu avizul de insotire sau factura primita de la furnizor si cu bunurile efectiv sosite, adica concordanta intre sortimentele si cantitatile de materiale inscrise in factura cu cele primite.

In cazul in care se constata deteriorari sau lipsuri la receptia valorilor materiale, precum si nepotriviri calitative fata de datele indicate in documentele insotitoare, se intocmeste Nota de receptie si constatare de diferente.

Daca materialele se primesc in transe sau sosesc inainte de primirea facturii de la furnizor, precum si in cazul in care materialele respective au fost achitate si lasate un timp in custodia furnizorului, la sosirea acestora, pentru consemnarea receptiei, se intocmeste Nota de intrare receptie.

Bonul de predare, transfer, restituire este folosit pentru predarea la magazie a produselor si materialelor obtinute din productie proprie, pentru transferul materialelor de la un depozit la altul in cadrul intreprinderii si pentru restituirea celor neutilizate la sfarsitul perioadei.

Bonul de consum si Fisa limita de consum sunt documente utilizate la eliberarea stocurilor de active circulante materiale din depozite.

Valorile materiale trimise pentru prelucrare la terti se elibereaza pe baza avizului de insotire a marfii pe care se face mentiunea "pentru prelucrare la terti". La inapoierea materialelor prelucrate se controleaza daca s-a primit cantitatea prelucrata corespunzatoare in raport cu normele de consum, iar pe documentele de receptie, pentru o evidenta corecta, se face mentiunea "din prelucrare".

Fisa de magazie este un document de evidenta operativa a depozitului si se intocmeste

separat pentru fiecare fel, calitate sau sortiment de stocuri materiale.

Documentele referitoare la intrarea valorilor materiale, dupa inregistrarea in fisele de magazie se predau serviciului de aprovizionare. Dupa verificare, avizare si inregistrare in

evidenta tehnico-operativa a aprovizionarii aceste documente se trimit la compartimentul de contabilitate.

In cazul stocurilor de marfuri, fiind activele circulante specifice activitatii desfasurate de SC CEREST SRL formele si documentele aprovizionarii sunt prezentate in cele ce urmeaza:

Aprovizionarea cu marfuri se face direct de la intreprinderile producatoare de marfuri din categoria celor supuse comercializarii in magazinele prin care isi desfasoara firma activitatea.

Procesul de aprovizionare se desfasoara pe baza contractelor incheiate cu furnizorii, in care se precizeaza marfurile ce se achizitioneaza, cantitatile si termenele de livrare, modalitatile si termenele de plata , conditiile de transport si ambalaj, etc .

a) Aprovizionarea fara delegat, are loc in concordanta cu prevederile contractuale si ale graficului de livrari . Pe baza acestuia din urma furnizorul procedeaza la autoreceptia lotului de marfuri, intocmind un proces verbal de autoreceptie ,dispozitia de livrare , factura si certificat de calitate .

Urmeaza ambalarea marfurilor, incarcarea in mijlocul de transport si expedierea lor, cu aceasta ocazie fiind incredintate carausului. Ca documente de transport se intocmesc: scrisoarea de trasura , scrisoarea de transport , buletinul de magazie .

Carausul asigura transportul marfurilor la destinatie, anuntarea destinatarului si incredintarea bunurilor beneficiarului . Acesta numeste o comisie de receptie care procedeaza la receptia cantitativa si calitativa a lotului de marfa .

Urmarind concordanta cu prevederile din contract si documentele de livrare si transport, comisia de receptie intocmeste Nota de receptie si constatare diferente . In cazul constatarii unor urme de violare a ambalajelor se intocmeste un Proces verbal de constatare opozabil furnizorului sau carausului dupa caz . Daca partial sau total marfa nu este acceptata de firma, ca fiind necorespunzatoare sortimental, calitativ sau nelivrata al temenele prevazute, este luata in custodie, intocmindu-se Proces verbal de luare in custodie. Ulterior ea se restituie furnizorului .

In nota de receptie marfa se evalueaza la pretul ei de cumparare sau costul de achizitie. Pe baza documentelor primare se fac inregistrari in evidenta operativa si se intocmesc documentele centralizatoare, care se inregistreaza in contabilitatea sintetica.

b) Aprovizionarea prin delegat propriu are loc cand furnizorul si beneficiarul se afla in aceeasi localitate. Delegatul unitatii se prezinta la furnizor cu comanda si o delegatie de ridicare a marfurilor si eventual, cu documentul necesar efectuarii platii .

Participand la receptia marfurilor si ambalajelor, delegatul le preia si semneaza documentele de livrare. El poarta raspunderea integritatii lotului de marfa si ambalaje .

La sosirea lui se procedeaza la verificarea cantitativa si calitativa si se intocmeste "Nota de receptie si constatare diferente" .

In cazul lipsurilor de marfa constatate la receptie se intocmeste "Decizia de imputare" sau se ia delegatului un Angajament de plata .

c) Aprovizionarea cu delegat al intreprinderii furnizoare, presupune prezentarea acestuia la unitatea cumparatoare unde se primesc si verifica marfurile de catre comisia de receptie si se intocmesc documentele de receptie.

d) Aprovizionarea prin intermediul depozitelor de repartizare, se intalneste in cadrul firmei studiate atat pentru activitatea de comercializare a produselor nealimentare, caz in care depozitul deserveste raioanele, pe grupele de marfuri pe care sunt organizate, cat si pentru activitatea de comert cu amanuntul a produselor alimentare, deservind toate punctele de lucru. Depozitul de repartizare efectueauza doua operatii :

- receptia marfurilor sosite de la furnizor, prin una din formele anterioare.

- distribuirea marfurilor catre raioane sau puncte de lucru. Aceasta se efectueaza pe baza "Graficului de distributie" si a "Notei de predare restituire" care justifica descarcarea gestiunii depozitului si incarcarea gestiunii beneficiare. Nota de predare-restituire sta la baza completarii "Raportului de gestiune" cu intrarile de marfuri si a "Fisei de magazie" cu iesirile de marfuri .

Formele si documentele de vanzare a marfurilor se pot imparti in doua categorii si anume: - vanzarea catre consumatori individuali ;

- vanzarea catre persoane juridice.

Dupa modalitatea de incasare a banilor, vanzarea poate fi in numerar sau prin virament.Deoarece societatea comerciala Cerest SRL are ca principala activitate comertul cu amanuntul, este orientata inspre vanzarea catre consumatori individuali, drept pentru care sunt prezentate elemente specifice in cazulacestui tip de cumparator.

Vanzarea catre consumatorii individuali se face, de regula, cu incasarea in numerar, prin emiterea bonului fiscal de catre aparatul electronic de marcat fiscal odata cu incasarea contravalorii marfurilor. Societatea practica si vanzarea pe baza tichetelor de masa sau vanzarea prin retinerea din contul de card al cumparatorului a sumei reprezentand pretul produselor cumparate.

Organizarea evodentei operative a marfurilor : se face in mod diferit la depozite fata de celelalte gestiuni de marfuri, de vanzare cu amanuntul :

a) La depozite, evidenta operativa este organizata cu ajutorul "Fisei de magazie" in care gestionarul opereaza cantitativ si valoric, intrarile si iesirile de marfuri, stabilind stocul de marfuri dupa fiecare operatie .

Datele din Fisa de magazie se confrunta periodic cu cele de la contabilitate pentru controlul exactitatii lor .

b) In magazine, organizarea evidentei operative si a contabilitatii analitice prezinta particularitati datorate formelor si documentelor vanzarii marfurilor care furnizeaza numai informatii valorice .

Evidenta operativa se organizeaza cu ajutorul "Raportului de gestiune", intocmit zilnic sau periodic de gestionar si numai in etalon valoric. Acesta cuprinde miscarile valorice ale marfurilor si ambalajelor si soldul scriptic determinat zilnic sau periodic .

3.4. ORGANIZAREA CONTABILITATII ANALITICE A STOCURILOR

Continutul economic al mijloacelor circulante materiale este foarte divers in functie de sursele si caile de procurare, destinatie, activitatile deservite, regimul financiar etc. Datorita acestei mari diversitati, ca si "metamorfozei" economice sub impactul careia afecteaza agentul economic, in organizarea evidentei mijloacelor circulante materiale, alaturi de

contabilitatea sintetica s-a dezvoltat in paralel si o contabilitate analitica a stocurilor, capabila sa furnizeze cele mai diverse informatii despre gestionarea si consumarea acestora.

Intrucat S.C. CEREST SRL. foloseste ca "sistem de inventar" metoda inventarului permanent, in acest caz contabilitatea analitica a stocurilor se poate organiza in functie de specificul activitatii si necesitatile proprii ale unitatii patrimoniale, dupa una din urmatoarele metode: - metoda operativ-contabila (pe solduri) ;

- metoda cantitativ-valorica (pe fise de cont analitic) ;

- metoda global-valorica.

Intrucat in societate se foloseste metoda cantitativ-valorica pentru gestiunile de materiale si pentru marfurile aflate in depozite si metoda global-valorica pentru marfurile din gestiunile de vanzare cu amanuntul, sunt prezentate in continuare acestea.

METODA CANTITATIV-VALORICA (pe fise de cont analitic) consta in tinerea evidentei cantitative pe feluri de stocuri in cadrul fiecarei gestiuni, iar in contabilitate - a celei cantitativ-valorice. Conturile sintetice care reflecta stocurile de valori materiale se desfasoara in analitic pe gestiuni. Verificarea exactitatii din evidenta de la locurile de depozitare si

contabilitate se efectueaza prin punctajul periodic dintre cantitatile operate in fisele de magazie si cele din fisele de cont analitic din contabilitate. In metoda cantitativ-valorica se folosesc urmatoarele formulare tipizate comune: Fisa de magazie, Fisa de cont analitic pentru valori materiale, Fisa de cont pentru operatii diverse, Borderou de predare a documentelor etc.

Evidenta cantitativa a materialelor se tine la gestiune cu ajutorul fiselor de magazie care se aranjeaza in ordinea fiselor de cont analitic din contabilitate. In fisele de magazie inregistrarile se fac zilnic de gestionar sau persoana desemnata pe baza documentelor de intrare si de iesire a materialelor. Dupa inregistrare, documentele respective se predau la contabilitate pe baza de borderou. In contabilitate documentele primite se inregistreaza in fisele de cont analitic pentru valori materiale si se stabilesc stocurile si soldurile, dupa ce in prealabil s-a verificat modul de emitere si completare a documentelor privind miscarea materialelor. Controlul inregistrarilor din conturile sintetice si cele analitice ale stocurilor se asigura lunar, cu ajutorul balantei de verificare intocmita separat pentru fiecare cont de stoc.

METODA GLOBAL-VALORICA consta in tinerea evidentei numai valoric, atat la nivelul gestiunii, cat si in contabilitate. La evidenta operativa a fiecarei gestiuni nu se mai intocmeste si inregistreaza miscarile de stocuri in fisa de magazie, cantitativ pe fiecare fel si sortiment de materiale sau marfuri. Fisele de magazie sunt inlocuite cu "Registrul de gestiune" in care zilnic sunt inregistrate valoric intrarile si iesirile, pe baza documentelor justificative si se stabileste soldul la sfarsitul zilei. La serviciul de contabilitate se verifica legalitatea si realitatea documentelor inscrise in raportul de gestiune, iar daca acestea sunt corecte se inregistreaza in fisa contabila analitica care se tine pe fiecare gestiune in parte. Aceasta metoda se aplica in special pentru evidenta marfurilor aflate in unitatile comerciale cu amanuntul si pentru alte bunuri.

Pentru contabilitatea materialelor consumabile si obiectelor de inventar, S.C. CEREST SRL aplica metoda cantitativ-valorica, iar pentru gestiunile de marfuri foloseste metoda global-valorica, completata cu o evidenta cantitativ-valorica, necesara pentru satisfacerea unor nevoi de gestiune comerciala si analiza financiara a stocurilor de marfuri, avand in vedere nivelul foarte ridicat al acestora - 50,13% din activul bilantier.

3.5. ORGANIZAREA CONTABILITATII SINTETICE A

STOCURILOR

Pentru organizarea contabilitatii sintetice a stocurilor, "cadrul general" a prerezervat o clasa distincta de conturi din planul general de conturi, denumita "Conturi de stocuri si productie in curs de executie".

Clasa "Conturi de stocuri si productie in curs de executie" este simbolizata in planul

de conturi cu cifra 3, in cadrul ei incluzandu-se mai multe grupe de conturi simbolizate cu doua cifre, din care prima cifra este 3 si reprezinta clasa.

Grupele de conturi nu sunt operationale, in sensul ca nu se folosesc la contarea operatiilor care fac obiectul inregistrarii in contabilitate. Ordinea de asezare a grupelor de conturi urmeaza criteriul general de ordonare a activelor in structura planului de conturi si in bilantul contabil, respectiv in ordinea crescatoare a lichiditatii stocurilor.

In cadrul clasei a 3-a, grupele sunt ordonate astfel:

Ø      grupa 30 - "Stocuri de materii prime si materiale"

Ø      grupa 32 - "Obiecte de inventar"

Ø      grupa 33 - "Productia in curs de executie"

Ø      grupa 34 - "Produse"

Ø      grupa 35 - "Stocuri aflate la terti"

Ø      grupa 37 - "Marfuri"

Ø      grupa 38 - "Ambalaje"

Ø      grupa 39 - "Provizioane pentru deprecierea stocurilor si a productiei in curs de executie".

In cadrul acestor grupe sunt organizate conturile sintetice, operationale, care se folosesc in contabilitatea curenta pentru contarea si inregistrarea operatiilor economice. Ele se clasifica astfel:

-        conturi sintetice de gradul I, sunt cele simbolizate cu 3 cifre. Unele dintre acestea nu se detaliaza pe alte conturi sintetice de grad superior, situatie in care sunt operationale. Altele se detalieaza pe conturi de grad superior, situatie in care conturile sintetice de gradul I raman neoperationale.

-        conturi sintetice de gradul II sunt cele simbolizate cu 4 cifre si provin din detalierea conturilor cu 3 cifre.

In ultima grupa a acestei clase de conturi, grupa 39 "Provizioane pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie", sunt inscrise conturi de provizioane pentru fiecare categorie de stocuri.

In afara conturilor din clasa a 3-a, care au ca obiect de inregistrare stocurile si productia in curs de executie, contabilitatea formarii si utilizarii acestora necesita stabilirea unor corespondente cu conturile din alte clase:

Clasa 4 "Conturi de terti", in principal pentru:

-        relatiile cu furnizorii in cazul achizitionarilor (cont 401 "Furnizori",408 "Furnizori - facturi nesosite") ;

-        relatiile cu asociatii, pentru aportul in natura la capital (cont 456 "Decontari cu asociatii privind capitalul") ;

Clasa 6 "Conturi de cheltuieli", pentru inregistrarea pe cheltuieli a stocurilor utilizate in activitatea de exploatare, de comercializare, in structura lor, dupa natura, respectiv dupa continutul economic (cont 600 "Cheltuieli cu materiile prime", 601 "Cheltuieli cu materialele consumabile", 602 "Cheltuieli privind obiectele de inventar", 607 "Cheltuieli privind marfurile", 608 "Cheltuieli privind ambalajele").







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Contabilitate




Manual Contabilitate EXPERT X5
Principii Contabile Generale
Organizarea contabilitatii stocurilor
STUDIUL COMPARATIV PRIVIND BILANTUL PE PLAN MONDIAL
PRACTICA DE SPECIALITATE LUCRARE DE SINTEZA - Contabilitate si Informatica de Gestiune
PRINCIPIILE CONTABILITATII
PROIECT DE PRACTICA - CONTABILITATEA TREZORERIEI LA S.C. OTELINOX S.A.
SALARIUL SI FORMELE DE SALARIZARE
LUCRARE DE DIPLOMA PENTRU CONTABILITATEA CAPITALURILOR PROPRII
LUCRARE CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE - CALCULUL,CONTABILITATEA DREPTURILOR SALARIALE SI A RETINERILOR GENERATE DE ACESTEA