 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Administratie | Contabilitate | Contracte | Criminalistica | Drept | Legislatie |
ARGUMENT
Structurata in trei capitole, lucrarea prezinta importanta capitalurilor proprii unei societati, fara de care aceasta nu poate exista. Cu ajutorul lor, societatea isi procura mijloacele economice necesare: utilaje, cladiri, mijloace de transport, stocuri de materii prime si materiale, obiecte de inventar, marfuri etc.
Am ales aceasta tema pentru a putea intelege mai bine structura capitalurilor proprii unei firme, cum se constituie capitalul, o rezerva, o prima de capital, etc., si nu in ultimul rand pentru a-mi forma o imagine clara in ceea ce priveste reflectarea in contabilitate a operatiunilor ce au loc la infiintarea unei societati comerciale.
Lucrarea prezinta structura capitalurilor proprii la firma S.C ARISTOCRAT S.R.L., societate cu actionar unic.
In capitolul I am prezentat cateva date generale legate de societate.
In cel de-al II - lea capitol am prezentat importanta si structura capitalurilor proprii in general, atat definitii cat si exemple.
In cel de-al III - lea capitol am redat structura capitalurilor proprii firmei S.C. ARISTOCRAT S.R.L.
Pe parcursul intocmirii acestei lucrari am inteles ca nu este atat de usoara intocmirea unui proiect, acesta cerand in primul rand timp si rabdare, si depinde in mare parte de abilitate celui care il concepe. Aceasta lucrare m-a ajutat sa inteleg ca nu exista castig fara sacrificiu.
In ansamblu, lucrarea are scopul unei informari complete despre modul de constituire a capitalului unei societati.
I. Istoricul firmei:
S.C ARISTOCRAT S.R.L. , cu sediul in Rm. Valcea, str. General Magheru nr. 25 conform statutului functioneaza cu asociat unic. Activitatea preponderenta (cod si denumire clasa CAEN) 2812 - fabricarea de elemente de dulgherie si tamplarie din metal.
Structura societatii se poate observa din organigrama societatii (anexa 1). Aceasta cuprinde: Directorul executiv, Responsabilul de Management, directorul Tehnic, Directorul Economic, Responsabilul de Contractare si Responsabilul Control Calitate. Directorul Executiv mai are in subordine Directorul de productie, Responasabilul cu aprovizionarea si respoansabilul metrologic. Aceasta organigrama este conforma cu standardul ISO 9001: 2000 AJA (Anglo Japanese American), UKAS Quality Management.
Organizarea contabilitatii patrimoniale necesita folosirea mai multor categorii de documente contabile care asigura atat reflectarea operatiilor economico - financiare, cat si crearea premiselor necesare pentru prelucrarea, stocarea raportarea ulterioara a datelor si respectiv informatiilor obtinute.
Activitatea de marketing are ca scop promovarea firmei la nivel local dar nu numai. Concretizarea acestei activitati este realizata prin pliantele si calendarele distribuite, spoturi la radio si TV, echipament personalizat purtat de personalul lucrativ la locul unde are loc lucrarea, bennere publicitare si panouri amplasate in oras si in afra acestuia.
Pentru a pastra standardele calitatii produselor si serviciilor , S.C. ARISTOCRAT S.R.L. a implementat sistemul ISO 9001: 2000 AJA (Anglo Japanese American) . Acest standard presupune un management al calitatii foarte bine elaborat si care urmareste in de-a aproape fiecare aspect al calitatii.
Denumirea, forma juridica, sediul si durata societatii
1.1.1 Denumirea societatii
Denumirea societatii este ARISTOCRAT S.R.L.
1.1.2 Forma juridica a societatii comerciale
ARISTOCRAT S.R.L. este o societate cu capital integral privat, cu raspundere limitata, cu asociat unic, fiind persoana juridica romana, conform art.1, alin.(2) din Legea nr. 31/1990 republicata in 1988.
1.1.3 Sediul societatii
Sediul societatii este in Romania, judetul Valcea, Rm. Valcea, str. Constantin Brancusi, nr.1, bl. 13, sc. D, ap.16
Sediul societatii va putea fi schimbat pe baza hotararii adunarii generale a asociatilor, conform art.113, lit. b) din Legea nr.31/1990 republicata in 1998.
1.1.4 Durata societatii
Societatea este infiintata pe o durata nelimitata de timp, avand personalitate juridica de la data inmatricularii ei in Registrul Comertului Valcea.
Societatea va putea infiinta sucursale, filiale, agentii, reprezentante sau alte sedii secundare, precum si puncte de lucru, in tara si in strainatate, cu indeplinirea procedurilor legale.
Scopul si obiectul de activitate al societatii
1.2.1 Scopul societatii
ARISTOCRAT S.R.L. isi va desfasura activitatea in domeniul: 281. Fabricarea de constructii metalice; activitate principala: 281.2 Fabricarea de dulgherie si tamplarie din metal.
1.2.2 Obiectul de activitate al societatii
Societatea are cuprins in obiectul de activitate urmatoarele domenii de activitate: productie, comert intern, servicii, import-export, constructii.
Capitalul social
Societatea are un capital social total in valoare de 60 000 lei RON. Numar parti sociale: 6000. Valoarea unei parti sociale: 10 lei RON. Durata societatii: nelimitata. Cod unic de inregistrare: R 5615996 atribuit in data de 11.05.1994
Activitatea societatii
Activitate principala: 2812 - Fabricarea de elemente de dulgherie si tamplarie din metal.
CAPITOLUL II
II. Contabilitatea capitalurilor proprii:
2.1 Definitii si delimitari privind capitalurile
Ca surse de finantare, cu un caracter stabil, capitalurile reprezinta echivalentul valoric al resurselor investite in active de proprietari (capitaluri proprii) sau terte persoane (datorii pe termen lung si mediu). Caracteristica acestor resurse este termenul de decontare mai mare de un an.Tocmai aceasta caracteristica le atribuie caracterul de capitaluri permanente.
Avand in vedere modul de constituire si destinatiile pe care le dobandesc, capitalurile permanente se pot delimita in urmatoarele categorii (grupe):
capitaluri proprii
provizioane
capitaluri imprumutate si datorii asimilate pe termen lung
1.Capitalurile proprii (activul net) reprezinta echivalentul valoric al resurselor investite in active si pentru care entitatea nu trebuie sa acorde echivalent in bunuri sau servicii unei terte persone. Reprezinta dreptul actionarilor asupra activelor unei entitati dupa deducerea tuturor datoriilor. Egalitatea bilantiera ce sta la baza determinarii capitalurilor proprii (activ net) este urmatoarea:
ACTIV - DATORII = CAPITALURI PROPRII
In elaborarea situatiilor financiare, conceptul de capital este sinonim cu activele nete sau cu capitalurile proprii ale entitatii. Modificarile in capitalurile proprii, intre cele doua momente ( inceputul si sfarsitul exercitiului), reflecta cresterea sau reducerea activului net in cursul exercitiului financiar, respectiv performantele / nonperformantele entitatilor. Capitalurile proprii ale unei entitati sunt identificate si contabilizate pe urmatoarele elemente structurale:
a) capital social
b) prime de capital
c) rezerve din reevaluare
d) rezerve
e) rezultat reportat
f) rezultatul exercitiului
a) Capitalul social reprezinta dreptul proprietarilor asupra unei societati comerciale, ce corespunde acelei parti din capitalul propriu asigurata prin aportul in natura si/sau in numerar al actionarilor sau asociatilor. La infiintarea societatilor comerciale marimea capitalului social este stabilita prin actul constitutiv.
Sub aspectul marimii sale, capitalul social se identifica cu valoarea nominala a tuturor actiunilor sau partilor sociale, respectiv cu valoarea aportului in natura sau in numerar, a rezervelor incorporate si profitului net repartizat pentru majorarea capitalului sau a altor operatii ce pot conduce la modificarea acestuia.
Strans legat de capitalul social distingem o serie de elemente specifice pe acre le vom defini si structura.
Astfel:
actiunile sunt titluri de valoare negociabile pe piata financiara si reprezinta o unitate de drept de proprietate intr-o societate comerciala;
Actiunea reprezinta o fractiune a capitalului societatilor in comandita pe actiuni si pe actiuni, fractiune care este in mod necesar un titlu de valoare, de valoare egala. Din punct de vedere juridic, actiunea este insemnul prin care dreptul actionarului este incorporat, adica un titlu de credit constatator al drepturilor si obligatiilor care decurg din calitatea de actionar. Conform Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, actiunile vor cuprinde: denumirea si durata societatii, durata contractului de societate; numarul din Registrul Comertului in care este inregistrata societatea; capitalul social; numarul actiunilor si nuamrul de ordine; valoare nominala a actiunilor si a varsamintelor efectuate; avantajele acordate fondatorilor.
Asa cum se statueaza in Legea nr. 31/1990 a societatilor comerciale actiunile se impart in: actiuni la purtator si actiuni nominative. Actiunile la purtator se caracterizeaza prin aceea ca sunt dotate cu posibilitatea de a circula; circulatia actiunilor nominative este supusa unor formalitati de inregistrare in registrul actionarilor tinut a sediul societatii, si atunci cand capitatul a fost varsat in intregime.
Societatile pe actiuni pot emite, pe langa actiunile ordinare, si actiuni preferentiale cu dividend prioritar fara drept de vot.Actiunile preferentiale nu pot depasi o patrime din capitalul social si au aceeasi valoare nominala ca si actiunile ordinare.
partile sociale sunt titluri de valoare care nu se pot negocia pe piata financiara;
capitalul subscris nevarsat reprezinta angajamentul investitorilor de a plati pentru actiunile subscrise, la o data viitoare sau in transe , o suma de bani sau sa transfere alte resurse pe numele societatii comerciale;
capitalul subscris varsat reprezinta capitalul care este eliberat si concretizat efectiv in bani si/sau in natura, realizat de catre actionari sau asociati;
valoarea de randament a titlului este valoarea corespunzatoare profiului net nerepartizat ce revine pe o actiune, capitalizat in functie de rata medie a dobanzii pe piata;
valoarea matematica reprezinta activul net aferent unei actiuni;
dreptul de subscriere este titlul de valoare negociabil care reprezinta pierderea de valoare inregistrata de o actiune veche, in cazul emisiunii de actiuni noi, pentru aport in numerar la un pret de emisiune inferior valorii contabile vechi;
dreptul de atribuire este un titlu de valoare negociabil care reprezinta pierderea de valoare inregistrata de o actiune veche in cazul cresteriii de capital prin operatii interne
b) Primele de capital reprezinta diferenta dintre pretul de emisiune si valoarea nominala a actiunilor create pentru remunerarea aporturilor in numerar sau in natura, provenite din operatiile de fuziune sau de conversie a unor obligatiuni in actiuni.
c) Rezervele din reevaluare sunt reprezentate de sumele ce se stabilesc ca diferenta in plus sau in minus intre valoarea justa si valoarea inregistrata in contabilitate pentru imobilizarile corporale supuse reevaluarii.
d) Rezervele sunt structuri ale capitalurilor proprii constituite in principal din profitul realizat de entitate si din alte resurse, cum ar fi primele de capital, rezervele din reevaluarea activelor si alte surse prevazute de lege in scopul asigurarii unei masuri suplimentare de protectie impotriva efectelor pierderilor pentru entitate.
e) Actiunile proprii sunt clasificate ca active imobilizate in functie de intentia societatii cu privire la durata de detinere, pe termen scurt sau pe termen lung, stabilita cu ocazia achizitiei sau reclasarii. Actiunile proprii sunt prezentate in bilant ca o corectie a capitalului.
f) Rezultatul reportat se refera la profitul sau pierderea din exercitiile anterioare, a carui repartizare sau acoperire,pe baza hotararii adunarii generale a actionarilor sau asociatilor, a fost amanata. Profitul reportat majoreaza capitalurile proprii ale entitatilor, iar pierderea reportata le diminueaza.
g) Rezultatul exercitiului curent este reprezentat de profitul sau pierderea realizata si inregistrata si care contribuie la majorarea, respectiv diminuarea capitalurilor proprii ale entitatilor.
h)Subventiile pentru investitii. Acestea cuprind subventii aferente activelor si subventii aferente veniturilor. Ele pot fi primite de la: guvernul propriu-zis, agentii guvernamentale, alte institutii similare nationale si internationale. In cadrul subventiilor sunt urmarite distinct: subventiile guvernamentale, imprumuturile nerambursabile cu un caracter de subventie, donatii si alte sume primite cu caracter de subventie. Subventiile se recunosc pe o baza sistematica drept venituri ale perioadelor corespunzatoare cheltuielilor aferente, pe care aceste subventii urmeaza sa le compeseze.
2. Provizioanele sunt structuri ale capitalurilor permanente, ce reprezinta o sursa specifica ce se constituie la inchiderea exercitiului prin majorarea cheltuielilor de exploatare privind provizioanele. Ele sunt destinate finantarii pierderilor si cheltuielilor pe care evenimente trecute sau prezente le fac probabile si care devin exigibile in exercitiul urmator. Acestea se refera la litigii, garantii acordate clientilor, restructurare, anumite impozite etc.
3.Imprumuturi si datorii asimilate pe termen lung reprezinta echivalentul valoric al resurselor financiare provenite de la terti, pe un termen limitat, dar mai mare de un an. Datoriile pe termen lung au caracter rambursabil si sunt purtatoare de dobanzi. Avand in vedere modul de obtinere ( de pe piata de capital, de la asociati sau de la banci), acestea sunt individualizate pe urmatoarele structuri contabile si financiare: imprumuturi din emisiunea de obligatiuni, credite bancare pe termen lung , datorii ce privesc imobilizarile financiare , alte imprumuturi si datorii asimilate. Sunt utilizate pentru finantarea activitatii de investitii si de exploatare, apelandu-se la capitaluri disponibile pe piata financiar - bancar.
2.2 Organizarea sistemului de documente si a evidentei operative a capitalurilor
Organizarea sistemului de informatii privind nivelul, structura capitalurilor, entitatilor, presupune existenta unui intreg sistem de documente, judicios ales si organizat.
Certificatul de inregistrare la Registrul Comertului, este documentul ce atesta infiintarea societatii comerciale si existenta sa ca persoana morala si juridica.
Pentru inregistrarea sau autorizarea functionarii, asociatul, actionarul, administratorul, comerciantul sau imputerniciti ai acestora solicita acest fapt Biroului unic din cadrul camerei de comert si industrie teritoriale printr-o cerere de inregistrare tip. Solicitantul va pune la dispozitia aceluiasi birou toate datele, actele si documentele prevazute de reglementarile in vigoare, astfel incat in nume si pe cheltuiala solicitantului sa se poate obtina rezervarea firmei, si dupa caz, a emblemei, redactarea actelor constitutive si autentificarea acestora, efectuarea varsamintelor privind aportul in numerar la capitalul social, obtinerea evaluarii prin expertiza a bunurilor subscrise ca aport in natura etc.
Biroul unic are obligatia ca imediat dupa primirea dosarului depus de solicitant, sa procedeze la inregistrarea definitiva a acestuia intr-un registru deschis in acest scop si la transmiterea informatiilor necesare catre toate autoritatile publice implicate in procedura de inregistrare si autorizare. Certificatul de inregistrare se elibereaza intr-o perioada legala de la primirea dosarului. Acesta va cuprinde atat codul unic cat si anexa cu vize, autorizatii si, dupa caz, acorduri necesare functionarii. Eliberarea certificatului de inregistrare si a anexei da dreptul comerciantului sa-si inceapa activitatea.
Camerele de comert si industrie teritoriale transmit pe cale electronica Ministerului Finantelor Publice datele din cererea de inregistrare tip pentru atribuirea codului unic de inregistrare. Dupa primirea codului, intreaga documentatie ce a stat la baza solicitarii inregistrarii se transmite Ministerului Finantelor Publice.
Documentatia de infiintare a societatii comerciale, mentionata mai sus, va sta la baza inregistrarilor in contabilitate privind drepturile de creanta fata de actionari sau asociati, privind aporturile subscrise si constituirea capitalurilor proprii.
Aporturile subscrise de actionari, la infiintarea societatii comerciale, presupun pentru concretizarea lor, aparitia a o serie de documente, diferentiate in functie de aport, in bani sau in natura. Astfel, pentru aporturile in bani, depuse in casieria unitatii se intocmeste chitanta, din care originalul se preda asociatului, iar exemplarul doi se anexeaza la Registrul de casa, cu precizarea numelui celui ce aporteaza. In cazul depunerilor numerarului prin contul deschis la banca, depunatorul intocmeste foaia de varsamant, iar societatea comerciala incaseaza suma conform extrasului de cont. Pentru aportul in natura ( imobilizari, stocuri, titluiri imobilizate etc.) se intocmeste procesul - verbal de predare - preluare in care sunt inscrise caracteristicile bunurilor aportate, starea lor, precum si valoare stabilita prin elaborarea in prealabil a unui raport de expertiza de catre o comisie de evaluare sau de un expert autorizat. In raport de natura bunurilor aduse se va organiza si o evidenta operativa si analitica dupa metode adecvate.
In figura 2.1 este redat sintetic sistemul documentelor in care sunt reflectate operatiile economice ce privesc capitalurile societatii comerciale.
A. Documente legate de crearea capitalurilor (infiintarea societatii comerciale)
contract de societate legalizat
statut de societate legalizat
sentinta de autorizare
certificat de inmatriculare
cod fiscal
B. Documente privind depunerea efectiva a aporturilor
chitanta
registrul de casa
foaie de varsamant- chitanta
extrasul de cont
proces verbal de predare-preluare
raport de expertiza pentru stabilirea valorii reale a aportului in natura etc.
C. Documente legate de majorarea, diminuarea si amortizarea capitalurilor
hotararea adunarii generale a actionarilor
prospect privind emisiunea de actiuni si obligatiuni
borderoul actiunilor si obligatiunilor subscrise
registrul inventar
situatie de calcul a amortizarii
ordin de bursa
proces-verbal de anulare etc.
D. Documente determinate de lichidarea capitalurilor
hotararea judecatoreasca
hotararea judecatorului sindical
hotararea adunarii creditorilor
cererile debitorilor/creditorilor
planul de reorganizare juridica
declaratii de creante etc.
In cele relatate mai sus se regasesc documentele privind capitalul societatii comerciale.
In cadrul societatilor se mai organizeaza si o serie de evidente operative, cu ajutorul unor registre, astfel evidenta operativa a actionarilor ( asociatilor) societatii comerciale (cu preadare la S.A.) se realizeaza cu ajutorul Registrului asociatilor (actionarilor). In acest registru se tine evidenta nominala pe fiecare asociat (actionar) cu numarul de parti sociale ( actiuni) subscrise si valoarea nominala a acestora, varsaminte efectuate la capitalul social subscris, mentiuni speciale privind cesionarea partilor sociale sau a titlurilor de proprietate.
2.3 Evaluarea curenta a capitalului
In principiu, capitalurile se evalueaza si inregistreaza in contabilitate la valoarea nominala. Astfel, pentru capitalul social o asemenea valoare este indicata pe actiunile si partile sociale, in calitatea lor de titluri de valoare.
Evaluarea capitalului social la valoarea nominala impune calcularea si evidentierea distincta a primelor de capital (prime de emisiune, de fuziune si de aport).
Intrucat actiunile prin care este reprezentat capitalul propriu sunt titluri de valoare negociabile, in sistemul de gestiune financiara a intreprinderii valorii nominale i se asociaza si alte categorii de valori cum sunt: valoarea de piata, valoarea de rentabilitate (valoarea financiara, valoarea de randament) si valoarea patrimoniala (valoarea matematica contabila si valoarea matematica intriseca).
I. Valoarea de piata este o valoare de cumparare - vanzare a actiunilor stabilita, de regula , prin negociere la bursa de valori pe baza raportului dintre cerere si oferta, raport numit cotatie..
In mod concret, pretul de piata al unei actiuni este determinat de: dividendele asteptate de actionari; stabilitatea financiara a intreprinderii; situatia activului industrial al intreprinderii; situatia generala a pietei de capital si in limita ratei dobanzii in acel moment opozabila pietei financiar - bancare.
O speficitate, prezenta in modelul contabil anglo - saxon, este stabilirea valorii de piata a actiunilor, in special a actiunilor preferentiale. Pentru aceste actiuni, valoarea de piata variaza invers proportional cu rata dobanzii practicata pe piata financiar - bancara.
Exemplu: Daca o intreprindere emite actiuni in valoare nominala de 1000 unitati monetare, pentru care ofera o rata de 9,5 % si ulterior se constata o crestere a dobanzii la 12 % pe piata financiar - bancara, posesorii vor cauta sa scape de ele in conditiile in care valoarea de piata se micsoreaza.
In stransa legatura cu valoarea de piata si valoarea nominala a actiunilor este pretul de emisiune sau cursul de actiune care trebuie platit de catre toate persoanele care subscriu actiunile in momentul emiterii lor. Acesta poate fi egal cu valoarea nominala, deci cursul este alpari, iar daca este superior valorii nominale, avem curs suprapari, iar in situatia inversa, subpari.
II. Valoarea de rentabilitate este o valoare bazata pe rezultatul intreprinderii. Ea poate fi financiara si de randament.
a) valoarea financiara (VF) exprima echivalentul corespunzator capitalizarii dividendului anual pe o actiune la o rata medie a dobanzii pe piata, sau ea corespunde sumei totale care plasata la o dobanda sigura va produce un avantaj egal cu veniturile titlurilor.
Dividendul distribuit pe o actiune
VF =
Rata medie a dobanzii pe piata
Se precizeaza ca rata dobanzii este cea corespunzatoare titlurilor de valoare cu venituri fixe (obligatiuni) majorate in functie de riscurile de curs (riscuri care sunt nesemnificative, in principiu, pentru o actiune). In ceea ce priveste dividendul luat in calcul este cel distribuit in cursul exercitiului sau media aritmetica a dividendelor distribuite in cursul ultimelor cinci exercitii.
b) valoarea de randament (VR) este valoarea corespunzatoare profitului net pe o actiune care se poate capitaliza in cursul unui exercitiu financiar, la o rata medie a dobanzii de piata.
Venitul titlurilor este egal cu dividendele plus cota parte unitara din profit incorporata in rezerve.
Dividendul distribuit pe o actiune + Cota parte din profit pe o actiune incorporata in rezreve
VR=
Rata medie a dobanzii pe piata
III. Valoarea patrimoniala consta in calculul valorii titlurilor pornind de la situatia patrimoniala evidentiata in bilant, in acest sens, se disting valoarea matematica contabila, valoarea matematica intrinseca si valoarea de lichidare.
a) valoarea matematica - contabila a titlurilor sau valoarea bilantiera este egala cu situatia contabila neta sau activul net contabil raportat la numarul de titluri.
Relatia de calcul a activului net contabil (ANC) este de forma:
ANC= Active - Datorii
Sau
ANC= Capitalurile proprii
Exemplu: Intreprinderea S.C. " X" S.A. are o structura a capitalurilor proprii de forma:
* Capitalul social 60 000 RON
* Rezerve (+) 12 000 RON
= Activ net contabil 72 000 RON
* Numarul de actiuni 60 titluri
72 000 RON
Valoarea contabila a unei actiuni= =
1 200 RON/actiune
60 titluri
b) valoarea matematica - intrinseca a titlurilor se calculeaza impartind activul net intrinsec la numarul de actiuni.
La randul sau, activul net intrinsec se determina pe baza relatiei:
Activul activul provizioanele pentru capitalul
Net = net + riscuri si cheltuieli - subscris
Intrinsec contabil nejustificate * nevarsat
* Sunt considerate rezerve deghizate
c) valoarea de lichidare a titlurilor sau valoarea casata este cea care rezulta din vanzarea fortata a intreprinderii intr-un interval limitat.
Si la evaluarea obligatiunilor emise de entitate , contabilitatea curenta utilizeaza categorii distincte de valori , cum sunt:
a) valoarea nominala ,ca si cea de la actiune , este inscrisa pe titlul de credit (titlul de valoare-obligatiune);
b) valoarea de emisiune , reprezinta pretul de vanzare al obligatiunii , negociat la bursa de valori.Poate fi egala si cu valoarea nominala;
c) valoarea de rambursare, se prezinta ca o valoare stimulativa de restituire a imprumutului ;la valoarea nominala se adauga o prima de rambursare .
2.4 Contabilitatea capitalurilor proprii
Cu pondere in structura capitalurilor permanente, capitalurile proprii vor fi tratate pe structuri si forme. Se constituie prin aportul actionarilor sau asociatilor, prin autofinantare si prin alte surse financiare neramburasbile.
2.4.1 Contabilitatea operatiilor privind capitalul social
Pentru intelegerea acestei structuri a capitalurilor proprii, cu pondere, se vor aborda tre mari categorii de operatii ce privesc constituirea capitalului social; cresterea (marirea ) capitalului social; diminuarea (reducerea) capitalului social.
2.4.1.1.Contabilitatea operatiilor de constituire a capitalului social
Capitalul social este specific societatilor comerciale si reprezinta un element indispensabil al entitatii.Societatea se poate constitui numai daca intregul capital a fost subscris si fiecare acceptant a varsat numerar jumatate din valoarea actiunilor subscrise (la societatile de capital),iar la S.N.C.si societatile in comandita simpla se constituie prin Contract de societate , incheiat in forma autentica.
La societatile de capital actiunile ce reprezinta alte aporturi decat in numerar , vor trebui acoperite integral , iar aporturile in creante nu sunt admise.La S.R.L.aporturile in natura vor reprezenta cel mult 60% din capitalul social.Prestatiile in munca si creantele nu pot constitui aport.Partile sociale au o valoare egala si nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile.
a)Organizarea contabilitatii sintetice a capitalului entitatilor , se realizeaza cu ajutorul contului 101 "Capital".Denumirea contului 101 este adaptata, conform reglementarilor contabile romanesti care se armonizeaza cu Standardele Internationale de Contabilitate, contul avand denumirea "Capital", cu precizarea ca entitatea are latitudinea ca in functie de forma sa juridica sa faca completarea care i se potriveste , respectiv:capital social, patrimoniul regiei sau patrimoniul public .Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta capitalului social , atat subscris , cat si varsat in natura si/sau in numerar, de actionarii sau asociatii societatii, conform actelor de constituire si a documentelor justificative privind varsamintele de capital , precum si evidenta maririi si reducerii capitalului.
Se organizeaza si o contabilitate analitica a capitalului social, pe actionari sau asociati cu ajutorul "Registrului actionarilor sau asociatilor" cuprinzand : numarul si valoarea nominala a actiunilor sau a partilor sociale , subscrise si varsate , sau numai subscrise , precum si natura capitalurilor.
Contul este structurat in P.C.G. pe 4 conturi sintetice de gradul II , corespunzator formei juridice a entitatii si celor doua momente in care apare: cel al subscrierii si cel al varsarii efective a capitalului astfel : 1011 "Capital subscris nevarsat"; 1012 "Capital subscris varsat"; 1015 "Patrimoniul regiei"; 1016 "Patrimoniul public".
Toate conturile fac parte din categoria capitalurilor proprii si au functie contabila pasiva.Contul 101 "Capital" ,reflecta in credit , atat constituirea cat si cresterea,prin corespondenta cu acele conturi care arata modalitatea de constituire sau majorare.In debit,se oglindesc diminuarile de capital, prin corespondenta cu acele conturi corespunzatoare modalitatilor de micsorare.
b)Pentru reflectarea de contabilitate a operatiilor economice privind capitalul, se mai utilizeaza si contul specific 456 "Decontari cu asociatii privind capitalul",care tine evidenta aporturilor subscrise de asociati sau actionari , pentru constituirea si cresterea capitalului social. Este un cont cu functie contabila de activ.
Relatiile societatii comerciale cu actionarii sau asociatii, privind capitalul social subscris, poate avea diverse forme. Pentru respectarea principiului contabilitatii, al necompensarii, este indicata o delimitare a conturilor de creante fata de asociati, de cele care exprima obligatii si in acelasi timp posibilitatea asigurarii controlului si urmaririi distincte a efectelor fiecarui tip de operatie, legata de capitalul social, care implica relatii cu actionarii si asociatii.
Pentru toate acestea s-a impus folosirea si dezvoltarea contului 456 "Decontari cu asociatii privind capitalul" in conturi sintetice de gradul II sau conturi analitice de forma:
- 4561 "Decontari cu asociatii pentru capitalul subscris" (sau 456.1)
- 4564 "Decontari cu asociatii pentru capitalul varsat anticipat" (sau 456.4)
- 4565 "Decontari cu asociatii aflati in dificultate" (sau 456.5
- 4567 "Decontari cu asociatii privind capitalul de rambursat" (456.7)
Vom aborda in caontinuare operatiile de constituire a capitalului pe categorii de societati comerciale. Pentru aceasta trebuie cunoscut cadrul legal, pentru a intelege operatiile economice ce privesc constituirea capitalului social, in functie de tipul de societate.
Constituirea capitalului la S.C. "X " S.R.L.:
= 101.1 60 000 RON
"Decontari cu actionarii/asociatii "Capital subscris nevarsat"
privind capitalul
= 456 60 000 RON
"Conturi la banci in lei" "Decontari cu actionarii/asociatii
privind capitalul
= 101.2
"Capital subscris nevarsat" "Capital subscris varsat" 60 000 RON
Constituirea capitalului la societatile de persoane si capital S.R.L.
Societatea cu raspundere limitata (S.R.L.) este cea mai reprezentativa, in cadrul acestei categorii de societati si se constituie pentru un capital social ce nu poate fi mai mic decat limite stabilita conform cadrului legal din tara noastra si se divide in parti sociale egale. Partile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile. Administratorii, vor elibera, la cerere, un certificat constatator al drepturilor asupra partilor sociale.
S.R.L.-ul se poate constitui si prin actul de vointa al unei singure persoane. In acest caz se intocmeste statutul. La societatea care se infiinteaza de catre un asociat unic, valoare aportului in natura, va fi stabilita pe baza unei expertize de specialitate.
Si in cazul acestui tip de societate comerciala, asociatii se pot afla, la expirarea termenului de varsare a apoturilor, in una din situatiile:
1.asociati, care au varsat integral aporturile subscrise, la termenul legal;
2. asociati, care efectueaza varsarea aporturilor, dupa apelul la capitalul subscris nevarsat (in intarziere);
3. asociati, care se afla in imposibilitatea de a aduce aporturile subscrise la capitalul societatilor (in dificultate);
4. asociati, care efectueaza varsamintele anticipat.
2.4.1.2 Contabilitatea operatiilor operatiilor privind cresterea capitalului social
Marirea capitalului se va putea face numai dupa publicarea in Monitorul Oficial a hotararii Adunarii extraordinare a actionarilor sau asociatilor, acordandu-se pentru exercitarea dreptului de preferinta, un termen de cel putin o luna, cu incepere din ziua publicarii. Societatea pe actiuni isi va putea mari capitalul cu respectarea dispozitiilor prevazute pentru constituirea societatii, iar in caz de subscriptie publica, prospectul de emisiune va trebui depus la Registrul comertului. De asemenea, se va depune, ultimul bilant aprobat, contul de profit si pierdere si raportul cenzorilor. Daca, marirea capitalului social, se face prin aport in natura, Adunarea extraordinara care a hotarat aceasta crestere, va numi unul sau mai multi experti pentru analiza si evaluarea bunurilor aduse ca aport in natura. Dupa depunerea Raportului de expertiza, Adunarea extraordinara, intrunita din nou, poate hotara marirea capitalului, avand in vedere concluziile expertilor.
Actiunile emise pentru marirea capitalului, vor fi oferite spre subscriere: mai intai vechilor actionari, care isi exercita dreptul de preferinta, in interiorul termenului hotarat, in mod proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda; dupa expirarea acestui termen vor putea fi subscrise si de public.
Cresterea capitalului social se poate realiza prin:
1. emisiunea de noi actiuni, la societatile pe actiuni, ca urmare, noi aporturi in numerar si/sau in natura;
2. incorporarea rezervelor, a beneficiilor, a primelor de capital (prin o serie de operatiuni interne);
3. conversia creantelor bugetare restante sau a obligatiunilor in actiuni, sau conversia unui angajament financiar in capital.
1. Cresterea capitalului social prin emisiunea de actiuni noi, ca urmare a noi aporturi in numerar si/sau in natura
Problemele se pun diferit pentru aporturile in numerar si cele in natura.
a) Cresterea capitalului social prin aporturi in numerar
Aporturile in numerar, la societatile comerciale, ocupa o pondere deosebita si ele sunt facute pentru procurarea de noi resurse banesti, destinate dezvoltariii sau a finantarii investitiilor financiare. Cresterea capitalului prin aporturi in numerar se poate efectua prin: cresterea valorii nominale a actiunilor existente si prin emiterea de noi actiuni. In cazul primei modalitati, se evita cresterea numarului initial de actiuni si, in acelasi timp, nu se modifica nici echilibrul financiar intre actionari. In acest caz, va fi nevoie de consimtamantul tuturor actionarilor. Ce-a de-a doua modalitate cere din partea societatii sa stabileasca pretul de emisiune pentru actiunile noi. Actiunile sunt emise in mod asemanator ca si la constituire, ele avand o valoare nominala, iar pretul de emisiune sau de piata se poate afla in una din urmatoarele doua situatii: pretul de emisiune este egal cu valoarea nominala; pretul de emisiune este mai mare decat valoarea nominala, caz in care apare prima de emisiune, ce va fi egala cu diferenta intre pretul de emisiune si valoarea nominala. Deci, la aceasta varianta vechii actionari beneficiaza de o prima de emisiune.
Exemplu: S.C "X" S.R.L. emite 1000 actiuni noi la un pret de e misiune de 0,55 RON.Noile aporturi se realizeaza astfel:
500 RON in numerar
50 RON materii prime
1000 * 0,5 = 500 RON (valoarea nominala veche)
456 = % 550 RON
500 RON
50 RON
% = 456 550 RON
500 RON
50 RON
101.1 = 101.2 500 RON
b) Cresterea capitalului social prin aporturi in natura
Aceasta crestere de capital genereaza, cresterea potentialului economic al societatii, prin integrarea in activul acesteia, a bunurilor aportate. Aportul in natura la capitalul societatii, este supus evaluarii de catre un expert, care intocmeste si raportul de expertiza. In acest caz de aportare, nu se pune problema protectiei financiare a vechilor actionari, deoarece beneficiarii actiunilor emise, pentru a remunera aportul in natura, sunt chiar aportorii in natura. Intre, valoarea reala a bunurilor aduse ca aport si aprtea de capiatl care se mareste, va exista de regula, o diferenta ce se inregistreaza in contabilitate ca prima de aport.
Exemplu: S.C. "X" S.R.L. hotaraste majorarea capitalului social prin emisiunea a 1000 de actiuni, cu o valoare nominala (V.N.) = 9 RON si valoarea de emisie(noua) = 10 RON.
Aportarea capitalului se face in numerar si jumatate in banca.
1000 * 9 = 9 000 RON (V.N.)
1000 * 10= 10 000 RON
= % 10 000 RON
9 000 RON
1 000 RON
= 456 10 000 RON
5 000 RON
5 000 RON
101.1 = 101.2 9 000 RON
2. Cresterea capitalului social prin operatiuni interne
Aceasta cale de crestere a capitalului social, se realizeaza pe seama: rezervelor, beneficiilor sau a primelor de capital incorporate in masa capitalului.
Operatiunea produce modificari numai in structura capitalurilor proprii, deoarece reflecta o crestere virtuala de capital, prin transformarea unui tip de capital prppriu in alt tip de capital propriu, de aceea aceste modalitati sunt cresteri de capital din operatii interne.
Incorporarea rezervelor in masa capitalului, poarta denumirea de capitalizarea rezervelor. O asemenea operatie, se realizeaza pentru imbunatatirea imaginii societatii in fata actionarilor, fiind de fapt un aspect de ordin financiar si mai putin de ordin contabil, care contribuie la consolidarea capitalului. Incorporarea rezervelor societatii in masa capitalului este determinata si de volumul mare al acestora, in raport cu masa capitalului, si pe moment nu exista alte resurse disponibile pentru cresterea capitalului societatii. Capitalizarea rezervelor, genereaza cresterea cifrei statutare si deci cresterea prestigiului societatii, deoarece rezervele s-au format din capitalul lor, din afacerile pe care le-a derulat societatea, care au fost profitabile. In situatia incorporarii in capitalul social a rezervelor, cu exceptia celor legale, precum si a beneficiilor, se retine ca entitatea are obligatia sa impoziteze aceste operatii cu o cota de 5 %.
Capitalizarea rezervelor se poate realiza pe doua cai:
- prin emisiunea de noi actiuni. In aceasta situatie protectia financiara a vechilor actionari este asigurata prin detinerea de catre acestia a drepturilor de atribuire (D.A.) ca titluri negociabile. Subscritorii noilor actiuni emise pot fi: atat vechii actionari, care utilizeaza drepturile lor, cat si noii actionri, cu conditia ca acestia sa cumpere D.A.-uri in paritatea necesara.
prin cresterea valorii nominale a actiunilor vechi, pe seama noilor sporiri de capital.
Exemplu: S.C. "X" S.R.L. hotaraste majorarea capitalului social cu 400 RON astfel:
- 50 RON din prime de emisiune existente (104.1)
- 150 RON din rezerve din reevaluare existente (105)
- 100 RON din profitul curent ( 129)
- 100 RON din profitul reportat ( 117)
% = 101.2 400 RON
50 RON
150 RON
100 RON
100 RON
3. Cresterea capitalului social prin conversia creantelor bugetare restante sau a obligatiunilor in actiuni si a unor obligatii financiare in capital.
a) Societatile comerciale, la care statul sau autoritatile administratiei publice locale sunt actionari, au posibilitatea convertirii creantelor bugetare restante in actiuni, a caror valoare nominala totala majoreaza capitalul social. Operatiile de aceasta natura se vor reflecta in debitul contului in care sunt inregistrate creantele bugetare (respectiv conturile ce reflecta obligatiile fata de buget) si creditul contului "456" - "Decontari cu actionarii privind capitalul".
b) Conversia obligatiunilor in actiuni, produce modificari in masa capitalurilor proprii, fara ca societatea sa apeleze la trezorerie. Aceasta operatie, se produce de cele mai multe ori, cand societatea prezinta o situatie financiara precara si nu poate sa onoreze dobanda fixa la obligatiuni. Operatia este foarte importanta pentru societate, deoarece marirea capitalului se face prin atragerea mai multor actionari, vechi detinatori de obligatiuni.
Deci se produce conversia celor 500 de obligatiuni cu VN=0,6 lei bucata. Prin conversia obligatiunilor in actiuni se lichideaza imprumutul datorat de 300 RON, creste capitalul social cu 250 RON iar diferenta de 50 RON se inregistreaza ca prima de emisiune.
104.1 - prime de emisiune
101.2 - capital social varsat
161 - imprumuturi din emisiunea de obligatiuni
% 300 RON
101.2 250 RON
50 RON
2.4.1.3 Contabilitatea diminuarii capitalului social
In activitatea oricarei entitati economice pot interveni situatii care impun diminuarea capitalului social. In acest sens, se au in vedere: dificultatile care survin in legatura cu gestionarea unui capital, care depasesc necesitatile intreprinderii in perioadele de criza; retragerea unor actionari sau asociati; acoperirea sau solutionarea pierderilor din exercitiile anterioare, sau din cel care se incheie; realizarea (valorificarea ) unei parti din activul unitatii.
Diminuarea capitalului social se realizeaza prin rambursasri (restituiri) partiale catre actionari sau asociati. Aceasta cale de reducere (micsorare) a masei capitalului social, poate avea loc, atunci cand: capitalul este supradimensionat fata de activitatea ce o desfasoara societatea comerciala, atunci cand se reduc investitiile dintr-un sector de activitate sau cand se hotararste vanzarea unei parti activul societatii, ce nu mai este necesar pentru activitatea ce o va desfasura.
Diminuarea se poate realiza prin: micsorarea valorii nominale a actiunilor, reducerea numarului de actiuni, prin rascumparare de actiuni si anularea lor de societatea comerciala. Rambursarea efectiva catre actionari consta in aceea ca, fiecare dintre ei primeste in numerar o suma proportionala cu numarul de actiuni pe care le detin.
Avem trei cai de reducere a capitalului social si anume:
a) Prin retragerea actionarilor/asociatilor, care solicita restituirea aporturilor proprii anterior aduse
Exemplu:
Un numar de actionari se retrag din societate solicitand plata prin casierie a sumei ce li se cuvine de 500 RON.
Utilizam conturile: 101.2 "Capital social subscris varsat" - pasiv si 456 "decontari cu asociatii privind capitalul" - bifunctional , aici cu rol de pasiv.
101.2 = 456 500 RON
(-P) (+P)
Debit 101.2 = diminuarea capitalului social prin retragerea actionarilor
Credit 456 = datoria societatii fata de actionari privind sumele de plata catre acestia.
Se restituie actionarilor suma prin casieria. Utilizam conturile 456 "Decontari cu asociatii privind capitalul" - bifunctional (pasiv) si 531.1 "Casa in lei" - activ.
456 = 531.1 500 RON
(-P) (-A)
Debit 456 = stingerea datoriei fata de actionari
Credit 531.1 = efectuarea platii cu numerar (diminuarea numerarului din casierie)
b) Prin acoperirea pierderilor precedente (din anii anteriori)
Se recurge la diminuarea capitalului social pentru acoperirea pierderii, atunci cand nu exista alte surse de acoperire a acesteia ( rezerve, profit curent etc.).
Exemplu:
Se hotaraste acoperirea unei pierderi precedente (reportate) de 100 RON, prin diminuarea capitalului social.
Utilizam conturile: 101.2 "Capitalul social subscris varsat" - pasiv si 117 "Rezultat reportat" - bifunctional, aici cu rol de activ.
101.2 = 117 100 RON
(-P) (-A)
Debit 101.2 = diminuarea capitalului social
Credit 117 = acoperirea pierderii precedente (reportate)
c) Prin rascumpararea de la actionari si anularea actiunilor proprii
Daca la constituirea capitalului social, societatea a vandut actionarilor actiunile proprii, primind de la acestia o suma de bani (la valoarea nominala a actiunii), acum, societatea primeste actiunile inapoi si restituie actionarolor sumele de bani.
Operatiunea se numeste rascumpararesi are loc la un pret de rascumparare egal, mai mare sau mai mic decat valoarea nominala a actiunii.
Actiunile proprii rascumparate se anuleaza, determinand diminuarea capitalului social.
Avem cazurile:
- Pret rascumparare = Valoare nominala
Exemplu:
Se rascumpara de la actionari prin cont 100 de actiuni la pret de rascumparae de 0,5 lei/buc, valoare nominala = 0,5 lei/buc, dupa care se anuleaza.
Pentru a inregistra rascumpararea utilizam conturile: 502 "Actiuni proprii" (activ) si 512.1 "Conturi la banci in lei" (activ).
502 = 512.1 50 RON (1000 actiuni * 0,5 lei/buc)
(+A) (-A)
Debit 502 = recuperarea actiunilor de la actionari
Credit 512.1 = plata contravalorii actiunilor rascumparate
Pentru a inregistra anularea,utilizam conturile: 502 "Actiuni proprii" - activ si 101.2 "Capital social subscris varsat" - pasiv.
101.2 = 502 50 RON ( 100 actiuni * 0,5 lei/buc.)
(+A) (-A)
Debit 101.2 = diminuarea capitalului social
Credit 512.1 = palta contravalorii actiunilor rascumparate
Observatie: Rascumpararea si anularea actiunilor se face la pret de rascumparare iar diminuarea capitalului social numai la valoare nominala. In acest caz, valorile coincid. Daca ele difera, ele se inregistreaza diferente, dupa cum urmeaza:
- Pret rascumparare > Valoare nominala
Exemplu:
Se rascumpara prin cont si se anuleaza 100 de actiuni la pret de rascumparare 0,7 lei/buc, valoare nominala = 0,5 lei/buc.
Rascumpararea se inregistreaza identic:
502 = 512.1 70 RON ( 100 de actiuni * 0,7 lei/buc)
(+A) (-A)
Anularea presupune inregistrarea unei diferente nefavorabile deoarece, societatea plateste actionarilor un pret pe actiune mai mare decat valoarea nominala.
Aceasta diferenta se inregistreaza ca o cheltuiala exceptionala privind operatiile de capital, prin contul 672.8 - activ.
Utilizam de asemenea, conturile 502 si 101.2 si avem:
% = 502 70 RON (100 actiuni * 0.7lei/buc)
(-P) 101.2 (-A) 50 RON (100 actiuni * 0.5lei/buc)
(+A) 672.8 20 RON ( 100 actiuni * 0.2le/buc)
Contul de cheltuieli se inchide (se crediteaza) prin contul 121 "Profit si pierderi" - bifunctional.
121 = 672.8 20 RON
(+A) (-A)
Pret rascumparare < Valoare nominala
Exemplu:
Se rascumpara prin cont si se anuleaza 100 de actiuni la pret de rascumparae 0,4 lei/buc, valoare nominala = 0,5 lei/buc.
Rascumpararea se inregistreaza identic:
502 = 512.1 40 RON ( 100 actiuni * 0,4 lei/buc)
(+A) (-A)
Anularea presupune inregistrarrea unei diferente favorabile, deoarece societatea palteste actionailor un pret pe actiune mai mci decat valoarea nominala.
Aceasta diferenta se inregistreaza ca un venit exceptional din operatii de capital, prin contul 772.8 - pasiv.
101.2 = % 50 RON ( 100 actiuni * 0,5 lei/buc)
(-P) (-A) 502 40 RON (100 actiuni * 0,4 lei/buc)
(+A) 772.8 10 Ron ( 100 actiuni * 0,1 lei/buc)
Contul de venituri se inchide (se debiteaza) prin contul 121 "Profit si pierdere) - bifunctional.
772.8 = 121 10 RON
(-P) (-A)
2.4.1.4 Contabilitatea amortizarii capitalului
In esenta, amortizarea capitalului, presupune rambursarea depunerilor catre actionari, fara ca prin acesta sa se reduca masa capitalului social. De regula, rambursarea se face din rezerve constituite, disponibile, sau prin efectuarea unei parti din profit. Acesta amortizare a capitalului se efectueaza, ca urmare dispozitiilor statutare, sau prin hotararea Adunarii generale extraordinare a actionarilor.
Din punct de vedere contabil, in scopul de a indica, capitalul de origine, si rezerva sau profitul, care se substituie la fractiunea rambursata actionarilor, se creeaza doua analitice la contul 101.2 "Capitalsubscris varsat": 101.2/1 - "Capital neamortizat" si 101.2/2 - "Capital amortizat. Actiunile echivalente capitalului amortizat nu vor participa la primul dividend, avand un regim diferit, la partajul capitalului realizat in cazul lichidarii societatii.
Exemplu: O societate comerciala are un capital subscris varsat de 50 RON. Se hotaraste sa se amortizeze capitalul cu 5 RON prin afectarea unei parti din rezervele disponibile.
Se pot utiliza mai multe variante de urmarire si reflectare in contabilitate. Utilizam, in spiritul unei informari complete si reale, de catre contabilitate, urmatoarea varianta:
- inregistrarea hotararii de amortizare a capitalului, pentru fractiunea amortizata de 5 RON:
101.2 = 456 5 RON
"Capital social subscris varsat" "Decontari cu asociatii
privind capitalul"
- afectarea rezervelor la amortizarea cu 5 RON:
106.8 = 101.2/2 5 RON
"Alte rezerve" "Capital amortizat"
- virarea cotei corespunzatoare de capital neamortizat de 45 RON:
101.2 = 101.2/1 45 RON
"Capital social subscris varsat" "Capital neamortizat"
- rambursarea efectiva a actiunilor in valoare de 5 RON:
456 = 512.1 5 RON
"Decontari cu asociatii "Conturi la banci in lei"
privind capitalul"
2.4.2 Contabilitatea primelor legate de capital
Primele de capital (capitalul aditional) se constituie ca excedent intre valoarea de emisiune si valoarea nominala (primele de emisiune); intre valoarea contabila sau intriseca a actiunilor stabilite in urma fuziunii societatilor si valoarea lor nominala (primele de fuziune), intre valoarea bunurilor primite ca aport si valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale subscrise (primele de aport) si intre valoarea nominala a obligatiunilor convertite in actiuni si valoarea nominala a actiunilor (prime de conversie a obligatiunilor in actiuni).
Evidenta primelor legate de capital se realizeaza prin contul sintetic de gradul I, cu functie de pasiv, 104 "Prime legate de capital" care se dezvolta pe cele doua sintetice de gradul II 104.1 "Prime de emisiune", 104.2 "Prime de fuziune". 104.3 "Prime de aport" si 104.4 "Prime de conversie a obligatiunilor in actiuni". Se crediteaza cu primele de capital calculate la constituirea, cresterea si fuziunea capitalului social. Se debiteaza cu primele incorporate in capitalul social sau rezerve, dupa caz. Soldul creditor reprezinta primele de capital delimitate ca o structura distincta a capitalului propriu.
Operatiile care se inregistreaza in contabilitate privind primele legate de capital sunt cele legate de constituirea lor ca sursa de finantare si de utilizare pentru acoperirea cheltuielilor de stabiliment sau de incorporarea lor in rezerve.
Exemplu: Cu ocazia subscrierii aporturilor, valoarea la pret de emisiune este de 1 200 RON, iar valoarea nominala a actiunilor subscrise de 1 000 RON. Primele de emisiune constituite au urmatoarea destinatie: 60 RON pentru acoperirea cheltuielilor de constituire, 40 RON pentru constituirea de rezerve si 100 RON pentru cresterea capitalului social.
a) constituirea capitalului social si a primelor de capital:
456 = % 1 200 RON
" Decontari cu asociatii
privind capitalul"
104 200 RON
"Prime legate de capital"
101.1 1 000 RON
"Capital subscris nevarsat"
b) utilizarea primelor pentru acoperirea cheltuielilor de constituire :
104 = 201 60 RON
"Prime legate de capital" "Cheltuieli de constituire"
c) incorporarea primelor de capital in capitalul social si in rezervele intreprinderii:
104 = % 140 RON
"Prime legate de capital" 101.2 100 RON
"Capital subscris varsat"
106.1 40 RON
"Rezerve legale"
2.4.3 Contabilitatea rezervelor
Rezervele reprezinta o componenta distincta si relativ importanta a capitalurilor proprii, constituindu-se din profitul brut si din cel net, dupa caz. Constituirea si in anumita masura, utilizarea rezervelor, prezinta aspecte particulare de la o categorie la alta, existand separatii, inclusiv din punct de vedere contabil: rezerve legale, rezerve statutare si contractuale, rezerve de valoare justa si alte rezerve.
Rezervele sunt reflectate in contabilitate cu ajutorul contului 106 "Rezerve",cu detaliere pe forme ale acestora, cu ajutorul conturilor sintetice de gradul II:
1. Rezerve legale. In prezent ele seconstituie la incheierea exercitiului financiar in functie de cota legala de 5% care se aplica la profitul brut pana la maxim 20 % sau 25 % din capitalul social. Dupa cum unitatea dispune numai de capital indigen si respectiv capital mixt, romansc si strain. Aceste rezerve, de regula, nu asigura protejarea capitalului social, in sensul ca nu se folosesc pentru acoperirea eventualelor pierderi, pe care unitatea le poate inregistra, sau care sunt reportate din exercitiile anterioare, sau pentru marirea masei capitalului social.
2. Rezervele statutare sau contractuale se constituie, de asemenea, anual, in functie de prevederile actului constitutiv al societatii comerciale, avand ca sursa profitul net. Se utilizeaza, potrivit prevederilor actului constitutiv, pentru finantarea unor instalatii, acoperirea unor pierderi viitoare, pentru cresterea masei capitalului social s.a.
3. Rezervele de valoare justa apar numai in situatiile financiare anuale consolidate.
In categoria "Alte rezerve" sunt incluse: atat sumele care pe baza Hotararii adunarii generale a actionarilor, se repartizeaza din profitul net, cat si cele provenite din prime de capital, dar si din alte resurse.
Evidenta constituirii si utilizarii acestor forme ale rezervelor se organizeaza cu ajutorul contului de pasiv 106 "Rezerve", care se dezvolta pe conturi sintetice de gradul II corespunzatoare celor patru categorii de rezerve si anume: 106.1 "Rezerve legale", 106.3 "rezerve statutare sau contractuale", 106.4 "Rezerve de valoare justa" si 106.8 "Alte rezerve".
Contul 106, ca de altfel si conturile sale sintetice de gradul II, reflecta in credit, constituirea rezervelor prin corespondenta cu debitul conturilor care arata consumarea rezervelor, prin corespondenta cu creditul conturilor care arata destinatia sau modalitatea de utilizare a lor.
Exemple:
Din profitul brut, aferent exercitiului care se incheie, se constituie rezerve legale in suma de 5 RON:
129 = 106.1 5 RON
"Repartizarea profitului" "Rezerve legale"
Din profitul net, realizat la incheierea anului financiar, se repartizeaza sumele de 4 RON pentru rezerve statutare si 3 RON pentru alte rezerve:
129 = % 7 RON
"Repartizarea profitului" 106.3 4 RON
"Rezerve statutare sau
contractuale"
3 RON
"Alte rezerve"
Se transfera la rezerve primele de capital de 1 RON
104.1 = 106.8 1 RON
"Prime de emisiune" "Alte rezerve"
Se acopera pierderile inregistrate in exercitiile anterioare in suma de 3,5 RON
106.8 = 117 3,5RON
"Alte rezerve" "Rezultatul reportat"
Pe baza documentelor legale, se incorporeaza in capitalul social, suma de 6,5 RON din care: 2 RON din rezerve statutare si 4, 5 RON din alte rezerve:
% = 101.2 6,5RON
106.3 "Capital subscris varsat" 2RON
"Rezerve statutare
sau contractuale"
"Alte rezerve" 4,5RON
2.4.4 Contabilitatea rezervelor din reevaluare
O alta categorie de rezerve reflectata distinct de contabilitate, o reprezinta rezervele din reevaluari. Ulterior recunoasterii initiale ca actic, o imobilizare corporala, trebuie prezentata la valoarea reevaluata, care reprezinta valoarea justa, la momentul reevaluarii, mai putin orice amortizare ulterioara, cumulata aferenta si pierderile ulterioare, cumulate din depreciere.
Reevaluarile trebuie efectuate cu suficienta regularitate, astfel incat valoarea contabila sa nu difere in mod semnificativ de valoarea care poate fi determinata pe baza valorii juste de la data bilantului.
Valoarea justa a terenurilor si a cladirilor, este de obicei, valoarea lor de piata. Aceasta valoare este determinata pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de evaluatori autorizati. Atunci cand nu exista nici o posibilitate de a determina valoarea de piata, acele active sunt evaluate la costul de inlocuire, mai putin amortizarea corespunzatoare. Frecventa reevaluarilor depinde de evolutia valorii juste a imobilizarilor corporale.
Din reevaluare pot rezulta doua situatii:
A. Daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci aceasta se trateaza ca:
1) o crestere a rezervei din reevaluare, din cadrul capitalurilor proprii, daca nu a existat o descrestere anterioara, recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acestui activ, sau:
2) un venit, care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior la acelasi element de activ.
B. Daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile nete, atunci acesta se trateaza ca:
1) o cheltuiala, cu intreaga valoare a deprecierii, daca in rezerva din reevaluare nu este inregistrata o suma referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau:
2) o scadere a rezervei din reevaluare, din cadrul capitalurilor proprii, cu minimul dintre valoarea acelei rezerve si valoarea descresterii, iar eventuala diferenta ramasa neacoperita, se inregistreaza ca o cheltuiala de exploatare cu amortizarea acelei categorii de active corporale.
Contabilizarea diferentelor din reevaluari se organizeaza cu ajutorul contului 105 "Rezerve din reevaluare". Este un cont bifunctional. Se crediteaza cu ocazia majorarii valorii activului corporal, ca rezultat al reevaluarii, in corespondenta cu debitul conturilor aferente activelor corporale reevaluate. Se crediteaza, cu descresterea valorii activului, prin creditul conturilor de active corporale reevaluate. Se mai debiteaza si cu surplusul din reevaluare, care se transfera direct la "Alte rezeve".
Evaluarea ulterioara recunoasterii initiale ca activ se face si la data bilantului. Pentru aceasta exista tratamentul de baza si cel alternativ , in privinta valorii bilantiere a imobilizarilor corporale. Tratamentul alternativ, prevede ca, ulterior recunoasterii initiale, imobilizare corporala, sa fie prezentata in bilant la valoarea reevaluata pe baza valorii juste la momentul reevaluarii, numai pentru amortizarea cunulata si pierderile din deprecieri.
Exemple:
In urma efectuarii operatiei de reevaluare a unei instalatii tehnologice a rezultat o valoare justa mai mare decat valoare neta contabila, deci o crestere a valorii activului cu 200 RON, amortizarea cumulata fiind de 120 RON:
% = 105 200 RON
213.1 "Rezerve din reevaluare" 80 RON
"Echipamnte tehnologice"
281.3 120RON
"Amortizarea instalatiilor,
mijloacelor de transport,
animalelor si plantatiilor"
La o data ulterioara se hotaraste ca din plusul de valoare rezultat in urma reevaluarii anterioare sa se utilizeze suma de 350 Ron pentru majorarea rezervelor proprii:
105 = 106.8 350 RON
"Rezerve din reevaluare" "Alte rezerve"
Se inregistreaza descresterea de valoare a activului in conditiile in care, in urma reevaluarii, valoarea justa este mai mica decat valoarea neta contabila. Descresterea valorii activului este de 50 RON, iar amortizarea cumulata inregistrata este de 255 RON:
% = 213.1 305RON
"Echipamente tehnologice" 255RON
"Amortizarea instalatiilor,
mijloacelor de transport,
animalelor si plantatiilor"
105 50RON
"Rezerve din reevaluare"
2.4.5 Contabilitatea rezultatului exercitiului si a rezultatului reportat
Sunt componente importante ale capitalurilor proprii. Prezinta o mare importanta pentru finantarea dezvoltarii unitatii, stimularii salariatilor, a sporirii eficientei activitatii desfasurate de entitate etc.
Profitul sau pierderea, se urmareste in contabilitate cu date cumulate de la inceputul anului financiar pana la incheierea acestuia, fiind denumit si rezultat al exercitiului curent. Aceste rezultate sunt reflectate de contabilitate cu ajutorul contului 121 "Profit si pierdere". El necesita o metodologie de calcul si mai ales de determinare a profitului impozabil. Rezultatul exercitiului se determina ca diferenta intre venituri si cheltuieli. El are o dimensiune bruta si o dimensiune neta, diferenta intre aceste dimensiuni fiind asociata impozitului pe profit. Impozitul pe profit se compune din impozitul curent si impozitul amanat, acesta din urma fiind datorat diferentelor temporare dintre valoarea contabila si baza de impozitare aferenta activelor si datoriilor.
Dupa intocmirea si aprobarea bilantului contabil anual, este necesar sa se inchida contul 121 "Profit si pierdere", pentru rezultatul exercitiului incheiat, aceasta in vederea reflectarii in cadrul lui, numai a profitului sau pierderii care priveste noul exercitiu. Pe baza hotararii Adunarii generale a asociatilor sau actionarilor, o parte sau intregul rezultat net aferent exercitiului incheiat, se poate reporta, in scopul solutionarii lui in exercitiile urmatoare, in sensul repartizarii profitului pe destinatii, conform cadrului legal, sau acoperirii pierderii. Pentru reflectarea in contabilitate a sumelor rezultatelor exercitiului a caror solutionare a fost amanata, se foloseste contul bifunctional 117 "Rezultatul reportat". Acest cont are precizat in planul de conuri un cont sintetic de gradul II, contul 117.1 "Rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat sau pierderea neacoperita". Contul 117.1 oglindeste in credit, profitul, iar in debit, pierderea, a caror repartizare si respectiv acoperire, va avea loc in exercitiile urmatoare. Efectele (rezultatele) obtinute ca urmare a trecerii la aplicarea reglementarilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE sunt urmarite si inregistrate cu ajutorul altui cont sintetic de gradul II deschis la contul 117 "Rezultatul reportat", respectic contul 117.2 "Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplcarea reglementarilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE". Este un cont bifunctional ce reflecta in credit rezultatul favorabil provenit din astfel de operatii, iar in debit rezultatul nefavorabil. Soldul creditor indica nivelul profitului reportat, provenit din trecerea la aplicarea reglementarilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE, iar cel debitor reflecta pierderea reportata obtinuta din astfel de operatii economice.
Pentru determinarea rezultatului net, corespunzator perioadei curente, trebuie sa se includa si corectarea unor erori contabile ce pot apare din aplicarea gresita, a unor metode contabile, interpretarea gresita a unor operatii economice (evenimente), o serie de omisiuni, fraude, calcule matematice gresite etc. Corectarea acestor erori va afecta rezultatul curent, dar si recalcularea informatiilor corespunzatoare precedente. Evidenta rezultatului reportat provenit din corectarea erorilor contabile se tine cu ajutorul contului 117.4 "Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile". Este un cont bifunctional. In credit inregistreaza rezultatul favorabil provenit din corectarea erorilor contabile, iar in debit rezultatul favorabil.
Exemplul 1:
a) Se inregistreaza profitul net de 60 RON, provenit din exercitiul incheiat si a carui repartizare a fost amanata:
121 = 117.1 60 RON
"Profit si pierdere" "Rezultatul reportat reprezentand
profitul nerepartizat sau
pierderea neacoperita"
b) Profitul net reportat si inregistrat anterior de 60 RON, se repartizeaza in exercitiul urmator sau in alte exercitii viitoare astfel: 30 RON se incorporeaza in capitalul social, 20 RON se transfera la alte rezerve si 10 RON se cuvin actionarilor ca dividende.
117.1 = % 60 RON
"Rezultatul reportat reprezentand 101.2 30 RON
profitul nerepartizat sau "Capital subscris varsat"
pierderea neacoperita" 106.8 20 RON
"Alte rezerve"
457 10 RON
"Dividende de plata"
Exemplul 2:
a) Se inregistreaza pierderea d e10 RON, provenita din exercitiul precedent si a carei acoperire a fost amanata:
117.1 = 121 10 RON
"Rezultatul reportat reprezentand "Profit si pierdere"
profitul nerepartizat sau
pierderea neacoperita"
b) Pierderea reportata si inregistrata anterior, de 10 RON, se acopera in exercitiul urmator sau in alte exercitii viitoare, dupa cum urmeaza: 0,4 RON din rezerve statutare sau contractuale, 0,2 RON din alte rezerve, 0,3 RON din profitul exercitiilor urmatoare si 0, 1 RON din capitalul social:
% = 117.1 10RON
106.3 "Rezultatul reportat reprezentand 0,4RON
"Rezerve statutare profitul nerepartizat sau
sau contractuale" pierderea neacoperita"
106.8 0,2RON
"Alte rezerve"
129 0,3RON
"Repartizarea profitului"
101.2 0,1RON
"Capital social varsat"
2.4.6 Contabilitatea subventiilor pentru investitii
Subventiile pentru investitii sau subsidiile de capital reprezinta resursele obtinute de la bugete sau alte intreprinderi interesate in vederea procurarii sau crearii de active imobilizate (in special echipamente) sau de a finanta activitati pe termen lung (exemplu, prime de dezvoltare pentru intreprinderile care creeaza noi locuri de munca). De asemenea, sunt asimilate subventiilor pentru investitii imobilizate primite cu titlu gratuit prin donatie si cele constatate in plus cu ocazia inventarierii patrimoniului.
IAS 20 "Contabilitatea subventiilor guvernamentale si prezentare a informatiilor legate de asistanta guvernamentala" face o clasificare a subventiilor in urmatoarele categorii:
Subventiile guvernamentale reprezinta asistenta acordata de guvern sub forma unor transferuri de resurse catre o intreprindere in schimbul respectarii, in trecut sau in prezent, a anumitor conditii referitaore la activitatea de exploatare a acestei societati. Subventiile nu cuprind acele forme de asistenta guvernamentala carora nu li se poate atribui o anumita valoare, precum si acele tranzactii cu guvernul care nu se pot distinge de operatiunile comerciale ale intreprinderii.
Subventiile aferente activelor reprezinta subventii guvernamentale pentru acordarea carora principala conditie este ca intreprinderea beneficiara sa cumpere, sa construiasca sau sa achizitioneze intr-un fel active pe termen lung. De asemenea, pot exista si conditii secundare care sa restrictioneze tipul sau amplasarea activelor sau perioadele in care acestea urmeaza a fi achizitioante ori detinute.
Subventiile aferente veniturilor cuprind toate subventiile guvernamentale diferite de cele pentru active.
Imprumuturile nerambursabile sunt imprumuturi al caror creditor se angajeaza sa dispenseze debitorul de rambursarea acestora daca se indeplinesc anumite conditii prestabilite.
Subventiile guvernamentale, inclusiv subventiile nemonetare la valoare justa, nu se recunosc pana cand nu exista suficienta siguranta ca:
a) intreprinderea va respecta conditiile acordarii lor si
b) subventiile vor fi primite
Subventiile guvernamentale trebuie recunoscute ca venit, pe baza sistematica, de-a lungul perioadelor necesare pentru a le corela cu costurile aferente pe care aceste subventii urmeaza a le compensa.
Standardul prezinta doua abordari referitoare la tratamentul contabil al subventiilor guvernamentale:
a) o abordare din puctul de veder al capitalului, sub incidenta creia o subventie este creditata direct interesului actionarilor si
b) o abordare din punctul de vedere al venitului, sub incidenta careia o subventie este inclusa in venit de-a lungul uneia sau mai multor perioade.
Inregistrarea in acest caz este:
"Subventii" "Venituri din subventii
de exploatare"
Subventiile legate de activele amortizabile sunt recunoscute de regula drept venit de-alungul perioadelor si in proportia in care este recunoscuta amortizarea acelor active.
Tipurile de inregistrari contabile sunt:
a) inregistrarea dreptului de incasare a subventiei:
"Subventii" "Subventii pentru investitii"
b) incasarea subventiei:
"Conturi curente la banci" "Subventii"
c) recunoasterea venitului aferent subventiei pe masura amortizarii activului amortizabil:
"Subventii pentru investitii" "Venituri din subventii
pentru investitii"
Subventiile pentru activele neamortizabile se recunosc la venituri de-alungul perioadelor care confirma costul realizarii obligatiilor de a caror indeplinire a fost conditionata acordarea subventiei.
Subventiile sub forma de compensare a cheltuielilor sau pierderilor aparute intr-o perioada contabila precedenta este recunoscuta drept venit al perioadei in care urmeaza a fi incasata, tipul de inregistrare contabila fiind:
"Subventii" "Venituri din subventii de
exploatare pentru asigurari si
protectia sociala"
O subventie guvernamentala care urmeaza a fi primita drept compensatie pentru cheltuieli sau pierderi deja suportate in cursul exercitiului (eliminarea efectelor unor calamitati), fara a exista costuri viitoare aferente, se recunoaste ca venit in perioada in care devine creanta, este inregistrata in grupa veniturilor extraordinare:
"Subventii" "Venituri din subventii pentru
evenimente extraordinare si
altele similare"
Pentru contabilitatea intreprinderii din Romania, s-a adoptat solutia contabilizarii subventiilor in capitalurile proprii, dar numai temporar, urmand sa fie transferate in cote rationale, asupra veniturilor pe masura amortizarii imobilizarilor finantate sau realizarii activelor imobilizate. Daca subventia a servit la finantarea de imobilizari neamortizabile, cota parte anuala este determinata raportand suma subventiilor la numarul de ani stabiliti pentru indeplinirea obligatiilor prevazute in contract.
Subventiile pentru investitii sunt evidentiate prin contul 131 "Subventii penti investitii" care se crediteaza cu subventiile de primit sau incasate de la bugetul de stat sau din alte surse pentru finantarea investitiilor, precum si cu valoarea bunurilor de natura activelor imobilizate primite cu titlu gratuit sau constatate in plus la inventariere. In debitul contului se inregistreaza cotele parti din subventii asimilate veniturilor pe masura amortizarii sau realizarii prin vanzare a activelor imobilizate, finanatte pe aceasta cale. Soldul creditor reprezinta subventiile pentru investitii delimitate in pasiv ca sursa de finantare a imobilizarilor create pe aceasta cale.
Subventiile se prezinta in bilant fie ca venit amanat, fie prin deducerea subventiei pentru obtinerea valorii contabile nete a activului, standardul acceptand ambele alternative.
Exemplu: O intreprindere investetste 6 000 RON in achizitia unei instalatii tehnice, amortizata liniar timp de 5 ani. In anul achizitiei intreprinderea primeste o subventie guvernamentala de 1 000 RON pentru achizitia respectivei instalatii.
METODA PREZENTARII SUBVENTIEI IN BILANT CA VENIT AMANAT:
a) achizitia:
213 = 404 6 000 RON
b) primirea subventiei:
512.1 = 472 1 000 RON
c) amortizarea activului ( 6 000 / 5 ani):
681.1 = 281.3 1 200 RON
d) amortizarea subventiei ( 1 000 / 5 ani):
472 = 758.4 200 RON
Prezentare in bilant:
213 - 4 800 RON
( 6 000 - 1 200 RON)
472 - 800 RON
( 1 000 - 200 RON)
Prezentare in contul de profit si pierdere
Pierdere 1 000 RON
METODA SCADERII SUBVENTIEI PENTRU A OBTINE VALOAREA NETA A ACTIVULUI:
a) achizitia:
213 = 404 6 000 RON
b) obtinere subventie:
512.1 = 213 1 000 RON
c) amortizarea activului:
( 6 000 - 1 000 ) / 5 ani = 1 000 RON
681.1 = 281.3 1 000 RON
Prezentare in bilant:
213 - 4 000 RON
( 6 000 RON - 1 000 RON - 1 000 RON )
Prezentare in contul de profit si pierdere
Pierdere 1 000 RON
Rambursarea subventiilor guvernamentale. O subventie guvernamentala care devine rambursabila se inregistreaza ca o ajustare a unei estimari contabile. Reluand exemplul de mai sus se considera ca la sfarsitul anului 2 intreprinderea nu va putea indeplini conditiile asociate acordarii subventiei deci o va rambursa.
METODA REDUCERII SOLDULUI CONTULUI DE VENIT AMANAT CU SUMA RAMBURSATA:
a) la sfarsitul anului 2 contul 472 se prezinta stfel:
D 472 C
(1) 200 RON 1 000 RON
(2) 200 RON
SFC 600 RON
b) rambursarea subventiei:
% = 512.1 1 000 RON
472 600 RON
658.8 400 RON
METODA CRESTERII VALORII NOMINALE A ACTIVULUI CU SUMA RAMBURSATA:
a) rambursarea subventiei:
213 = 512.1 1 000 RON
Amortizarea anuala 1 200 RON
( 6 000 RON / 5 ani)
Amortizarea calculata dupa scaderea subventiei din valoarea activului (1 000 RON)
( 6 000 RON - 1 000 RON / 5 ani)
Surplus de amortizare anuala 200 RON
b) surplusul amotizarii pe 2 ani inclus in cheltuieli (200 RON * 2ani):
681.1 = 281.3 400 RON
Monografie privind inregistrarea in contabilitate a principalelor operatiuni economice privind capitalurile proprii
1. Capitaluri:
= 456
101.1, 104
- din profitul realizat in anul curent:
129
- din profitul realizat in exercitiile precedente:
- din rezerve:
- din primele legate de capital:
- retragerea capitalului subscris de catre actionari/asociati:
456
- acoperirea pierderilor contabile din exercitiile precedente:
2. Rezerve:
- prime legate de capital:
- profitul curent:
- profitul nerepartizat aferent exercitiilor precedente:
3. Subventii pentru investitii:
203, 205, 211, 212, = 131
213, 214, 445, 512
203, 205, 211, = 131
212, 213, 214
Capitolul III
Contabilitatea capitalurilor proprii la S.C. ARISTOCRAT S.R.L
Datele si informatiile proprii circuitului economic al patrimoniului sunt consemnate in cadrul documentelor contabile. Prin si pe baza acestor documente se formalizeaza in scris si organizeaza material, procesele de culegere, prelucrare, stocare si transmitere a datelor.
Formularele folosite ca documente contabile pot fi tipizate si netipizate.
Nu sunt admise corecturi in documentele justificative privind mijloacele banesti si alte operatii prevazute prin dispozitii legale.
Capitalul propriu este definit ca interes rezidual al actionarilor si poate fi subclasificat in bilant.
S.C. ARISTOCRAT S.R.L. are o structura a capitalurilor proprii de forma:
75 000 RON
Valoarea contabila a unei actiuni = = 1 200RON/actiune
60 titluri
Capitalul social este specific societattilor comerciale si reprezinta un element indispensabil al entitatii. Aporturile in natura reprezentate prin bunuri, trebuie aduse in momentul constituirii societatii si preluate in activul acesteia, in baza "Procesului verbal e predare - preluare" si a celorlalte documente justificative, ce atesta intrarea in gestiune a bunurilor, corespunzator naturii acestora. Aporturile in natura nu pot depasi 60% din capitalul social subscris.
Operatiunile de constituire a capitalului necesita cunoasterea cadrului legal, pentru a intelege operatiile economice ce privesc constituirea capitalului social.
Constituirea capitalului la S.C. ARISTOCRAT S.R.L.:
456 = 101.1 60 000 RON
512.1 = 456 60 000 RON
101.1 = 101.2 60 000 RON
Se hotaraste sa se amortizeze capitalul cu 3000 RON prin afectarea unei parti din rezervele disponibile.
Se pot utiliza mai multe variante de urmarire si reflectare in contabilitate. Utilizam, in spiritul unei informari complete si reale, de catre contabilitate, urmatoarea varianta:
- inregistrarea hotararii de amortizare a capitalului, pentru fractiunea amortizata de 3000 RON:
101.2 = 456 3000 RON
"Capital social subscris varsat" "Decontari cu asociatii
privind capitalul"
- afectarea rezervelor la amortizarea cu 3000 RON:
106.8 = 101.2/2 3000 RON
"Alte rezerve" "Capital amortizat"
- virarea cotei corespunzatoare de capital neamortizat de 57.000 RON:
101.2 = 101.2/1 57.000 RON
"Capital social subscris varsat" "Capital neamortizat"
- rambursarea efectiva a actiunilor in valoare de 3000 RON:
456 = 512.1 3000 RON
"Decontari cu asociatii "Conturi la banci in lei"
privind capitalul"
** A se vedea Anexa nr. 2 si nr. 3 ( Nota contabila si Registrul Jurnal) precum si anexa nr.4 .
BIBLIOGRAFIE
Ana Alexandrina Contabilitatea evenimentelor si tranzactiilor,
ed. CD/PRESS
Aureliana - Guoadelia Contabilitate, manual pentru clasa a XII - a,
Cojocea, Alexandru ed. Economica Preuniversitaria, 2002
Saceanu
Corina - Graziella Contabilitate financiara (editie revizuita si
Dumitru, Mihai Ristea Imbunatatita), ed. Margaritar
Gheorghe Popescu Contabilitatea si fiscalitatea
Veronica Popescu microintreprinderilor, editia a V-a, aprilie
2006, ed. Gestiunea - Bucuresti
Gheorghe Popescu CONTABILITATEA simplificata,
Veronica Popescu armonizata cu directivele europene si
FISCALITATEA societatilor comerciale,
editia a V-a 2006, ed. Gestiunea - Bucuresti
Octavian Bojian Contabilitate generala , ed. Eficient
Radu Baluna, Sorin Contabilitate financiara, ed. Sitech
Domnisoru, Simona
Manea, Victoria
Barbacioru
Violeta Isai Contabilitate , manual pentru clasa a XI-a ,
ed. All Educational
Codul fiscal si normele metodologice de aplicare, ed. C.H. Beck, Bucuresti 2007, actualizat 10.01.2007
Iacob Petru Pantea, Contabilitatea financiara actualizata la
Gheorghe Bodea standardele europene , Editie noua, iulie
2005, Ed. Intelcredo - Deva
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
