Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Contabilitate


Index » legal » Contabilitate
LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE - STUDIU PRIVIND CONTABILITATEA ACTIVELOR IMOBILIZATE LA MUZEUL DE ETNOGRAFIE MARAMURES


LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE - STUDIU PRIVIND CONTABILITATEA ACTIVELOR IMOBILIZATE LA MUZEUL DE ETNOGRAFIE MARAMURES




UNIVERSITATEA DE VEST "VASILE GOLDIS"

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SPECIALIZAREA: CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

LUCRARE DE LICENTA




LUCRARE DE LICENTA

STUDIU PRIVIND CONTABILITATEA ACTIVELOR IMOBILIZATE LA MUZEUL DE ETNOGRAFIE MARAMURES

INTRODUCERE

Au existat multe discutii asupra definirii contabilitatii. Astfel, de-a lungul timpului contabilitatea a fost definita ca arta, tehnica de lucru, stiinta, mijloc de comunicare. Daca aceasta este privita din punct de vedere a abilitatilor si indemanarii profesionistului contabil de a reflecta realitatile economice dintr-o entitate, atunci contabilitatea este o arta. Daca, insa, in aplicarea ei, utilizeaza principii, procedee si instrumente de cunoastere a realitatii economice, atunci poate fi definita ca o stiinta.

Patrimoniul intra in atentia contabilitatii daca este folosita in activitatea economica in vederea obtinerii de bunuri si servicii destinate vanzarii, cumpararii, ori in alte activitati care satisfac necesitatile societatii. Fiecare patrimoniu economic are doua componente, si anume:

  • patrimoniul economic, care este format din bunuri materiale: constructii,

utilaje tehnologice, materiale, marfuri etc. si bunuri nemateriale: crent, valori in curs de decontare, brevete, etc.;

  • patrimonial juridic, care este format din drepturile si obligatiile cu valoare

economica ce reprezinta provenienta juridica a elementelor patrimoniale concrete.

Pentru a-si putea realiza obiectul de activitate, contabilitatea trebuie sa aiba o

metoda proprie de lucru. Aceasta metoda de lucru se concretizeaza in respectarea unor principii de lucru, si anume:

a)      principiul dublei reprezentari, potrivit caruia patrimoniul agentilor

economici este reprezentat in contaiblitate ca un patrimoniu economic, format din bunuri economice si in acelasi timp ca un patrimoniu juridic format din drepturi si obligatii; este de fapt o reprezentare dubla a aceleiasi realitati, intre aceste forme existand intotdeauna o egalitate perfecta;

b)      principiul dublei inregistrari, orice operatiune contabila se inregistreaza prin

modificarea a cel putin doua elemente patrimoniale;

c)      principiul inregistrarii cronologice si sistematice inregistrarile in

contabilitate se fac chronologic, adica conform succesiunii lor in timp, precum si sistematic pe grupe sau strucuturi ale patrimoniului;

d)      principiul inregistrarii sintetice si analitice: in contabilitate operatiile

economice si financiare se pot face grupe de bunuri, drepturi si obligatii, in care caz folosim contabilitatea sintetica; in cadrul grupurilor respective se poate face o detaliere pana la feluri de bunuri, drepturi sau obligatii, caz in care folosim contabilitatea analitica;

e)      principiul generalizarii si sintetizarii informatiilor, informatiile obtinute din inregistrarea si prelucrearea datelor privind operatiile economice si financiare ale agentilor economici sunt sintetizate cu ajutorul documentului numit "bilant contabil"; ca atare, bilantul contabil este un document de sinteza contabila care ne prezinta situatia patrimoniului economic si juridic la un moment dat, precum si rezultatele financiare obtinute.

Contabilitatea poate fi definita si ca un sistem de informare care se bazeaza pe culegerea de informatii referitoare la patrimoniul si fluxurile patrimoniale ale unitatilor economice, pe prelucrarea acestora si apoi punerea acestora la dispozitia diferitilor utilizatori in vederea luarii deciziilor.

Imobilizarile sunt o parte importanta a partimoniului unei societati si sunt reprezentate prin active: bunuri si valori detinute de o intreprindere pe o perioada indelungata. Activele de natura imobilizarilor prezinta urmatoarele caracteristici:

-         participa la mai multe cicluri economice;

-         nu se consuma la prima utilizare;

-         nu-si schimba forma in urma procesului de productie;

-         alocarea valorii asupra bunurilor si proceselor la care participa se

face in mod sistematic pa intreaga durata de viata utila;

In tara noastra, imobilizarile sunt reprezentate prin investitiile nemateriale, materilale si financiare. Cele mai rprezentative sunt investitiile materiale (activele fixe corporale) si cele nemateriale (activele fixe necorporale). Acestea sunt de fapt imobilizarile amortizabile.

Prin amortizare intelegem alocarea sisitematica a valorii amortizabile a unei active pe intreaga durata de viata utila.

Valoarea amortizabila este reprezentata prin costul activului sau o alta valoare substituita costului in situatiile financiare din care s-a scazut valoarea reziduala.

Durata de viata utila, reprezinta perioada in cadrul careia se estimeaza ca intreprinderea va utiliza activul in conditii normale sau numarul unitatilor de productie sau a altor unitati similare ce se estimeaza ca vor fi obtinute de intreprindere prin folosirea activului respectiv.

Costul reprezinta suma platita in numerar sau echivalente de numerar, ori valoarea justa a altor contraprestatii efectuate pentru achizitionarea unui activ la data achizitiei sau constructiei acestuia.

Valoarea reziduala reprezinta valoarea neta pe care o intreprindere, estimeaza ca o va obtine pentru un activ, la sfarsitul duratei de viata utile a acestuia, dupa deducerea prealabila a costurilor de cedare estimate.

Valoarea contabia este valoarea la care un activ este recunoscut in bilant, dupa scaderea amortizarii cumulate pana la acea data, precum si a pierderilor cumulate din depreciere.

Avand in vedere aspectele prezentate, se desprind urmatoarele conceptii privind continutul, rolul si importanta amortizarii:

a)          conceptia administrativa considera amortizarea, un proces de constatare

contabila, a pierderii de valoarea suferita de activele imobilizate, ca efect al folosirii progresului tehnic, actiunii factorilor de mediu sau a altor cauze cu efecte ireversibile.

b)         Conceptia contabila defineste amortizarea ca un proces de constatare a

valorii deprecierii unei imobilizari, prin afectarea cheltuielilor de exploatare si a rezultatului din exploatare aferent perioadei contabile;

c)          conceptia financiara are in vedere evidentierea recuperarii costului

activului odata cu incasarea contavalorii produselor, lucrarilor sau serviciilor vandute, la a caror producere au participat imobilizarile amortizabile; astfel are loc refacerea capitalului consumat realizandu-se indirect autofinantarea, prin crearea resurselor necesare procurarii de noi imobilizari, atunci cand cele existente vor deveni neutilizabile.

In continuare voi prezenta organizarea si conducerea activitatii financiar-contabile in general, contabilitatea activelor fixe si amortizarea lor, in cadrul Muzeului de Etnografie Maramures.

CAPITOLUL 1

ORGANIZAREA SI CONDUCEREA ACTIVITATII FINANCIAR CONTABILE IN INSTITUTIILE PUBLICE

 

1.1           Domeniul financiar contabil

Unitatea administrativa este compusa din mai multe departamente, dintre care amintim atributiile departamentului financiar contabil:

a) Elaboreaza bugetul de venituri si cheltuieli, instrument de baza al conducerii si planificarii financiare si al asigurarii echilibrului financiar. In elaborarea si executia bugetului de venituri si cheltuieli intreprinderea este obligata sa-si acopere cheltuielile de productie si circulatie, sa obtina profituri din care sa restituie fondurile primite de la societate, sa-si asigure dezvoltarea proprie, sa creeze resurse pentru participarea personalului la profit si pentru acoperirea cheltuielilor necesare satisfacerii unor nevoi social-culturale;

b) Cuprinde in bugetul de venituri si cheltuieli, in functie de specificul activitatii:

venituri, cheltuieli, rezultate financiare privind productia, prestari servicii si alte activitati de baza sau auxiliare;

fondurile proprii ale intreprinderii;

credite bancare;

varsaminte la bugetul de stat, local si bugetul asigurarilor sociale;

♦ alte venituri, resurse si cheltuieli.

c) Elaboreaza propuneri pentru planul de credite si de casa;

d) Efectueaza studii si analize in vederea cresterii eficientei fondurilor, sporirii acumularilor banesti si accelerarii vitezei de circulatie a mijloacelor circulante;

e) Urmareste situatia stocurilor de valori materiale si ia masuri pentru incadrarea in nivel maxim;

f) Ia masuri pentru executarea intocmai a bugetului de venituri si cheltuieli, precum si efectuarea la termen si in cuantumul stabilit a varsamintelor cuvenite bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale si bugetului local, dupa caz;

g) Asigura crearea resurselor financiare pentru acoperirea costurilor de productie si de circulatie, desfasurarea normala a activitatii economice, rambursarea creditelor bancare, precum si mentinerea echilibrului intre venituri si cheltuieli;

h) Face inventarierea bunurilor aflate in patrimoniul unitatii si ia masuri corespunzatoare, potrivit legii;

i) Stabileste sau propune, dupa caz, trecerea pe seama cheltuielilor de productie a lipsurilor de valori materiale constatate la inventariere peste normele legale, in cazul in care lipsurile nu se datoreaza culpei unei persoane fizice, precum si scaderea din gestiune a altor pagube, in conditiile prevederilor legale;

j) Indeplineste, de asemenea, si alte atributii stabilite prin lege in domeniul finantelor, al preturilor si tarifelor, al controlului financiar si evidentei contabile.

1.2. Atributiile compartimentului financiar contabil

 

 

Biroul financiar contabil, preturi, analize economice, control financiar intern asigura indeplinirea sarcinilor ce revin unitatii, cu respectarea legislatiei in vigoare in acest domeniu.

In activitatea sa, efectueaza activitati economice pentru toate domeniile de activitate ale unitatii si raspunde de punerea in valoare cu maxima eficienta a tuturor resurselor materiale si umane din intreprindere.

Biroul financiar are atributii si raspunderi in urmatoarele domenii:

1. Planificare financiara;

2. Analize economice si urmarirea indicatorilor financiari;

3. Tarife si preturi;

4. Costuri;

5. Controlul financiar intern.

1. Planificarea financiara

In domeniul planificarii financiare, compartimentul financiar are urmatoarele atributii:

a) Asigura prin planul financiar fondurile necesare realizarii ritmice a planului de productie;

b) Intocmeste, pe baza analizelor efectuate, calcule de fundamentare si prognoza asupra indicatorilor financiari privind productia, veniturile, rentabilitatea, impozitele, viteza de rotatie a mijloacelor circulante, repartizarea profiturilor si alti indicatori;

c) Transmite serviciului finante - analize - preturi, proiectului bugetului de venituri si cheltuieli si colaboreaza cu acesta la definitivarea indicatorilor;

d) Raspunde de defalcarea pe trimestre a indicatorilor financiari, asigurand incadrarea in indicatorii anuali aprobati, esalonarea pe trimestre in corelare cu ceilalti indicatori;

e) Intocmeste trimestrial, impreuna cu celelalte birouri, propuneri de credite si de casa pe care le depune la banca finantatoare;

f) Raspunde de realizarea planului de productie cu un volum cat mai redus de fonduri banesti, ia masuri pentru reducerea permanenta a cheltuielilor materiale;

g) Asigura calculul documentatiilor de preturi, conform instructiunilor in vigoare;

h) Urmareste si analizeaza periodic evolutia preturilor, tarifelor si a acumularilor cuprinse intre ele;

i) Efectueaza lucrari corectoare a preturilor si tarifelor la produsele si serviciile la care se inregistreaza rentabilitati mari, ca urmare a supraevaluarii cheltuielilor de productie si antecalcul;

j) Ia masuri de extindere a metodelor moderne de stabilire a preturilor si tarifelor in vederea cresterii operativitatii si determinarii acestora;

k) Efectueaza, ori de cate ori este necesar, lucrarile privind reasezarea preturilor de productie;

l) Ia masuri impreuna cu atelierele de productie si celelalte birouri, ca unitatea sa-si desfasoare activitatea astfel incat sa asigure acoperirea cheltuielilor de productie si de circulatie pe seama veniturilor proprii si sa obtina rezultate financiare, care sa-i permita restituirea intr-un termen cat mai scurt a fondurilor banesti primite din credite bancare.

2. Analiza economica si urmarirea realizarii indicatorilor financiari

a) Raspunde de realizarea integrala si la timp a indicatorilor bugetului de venituri si cheltuieli, propune operativ colectivului de conducere masuri concrete si eficiente de recuperare a nerealizarilor si de prevenire sau inlaturare a unor situatii nefavorabile;

b) Asigura respectarea stricta a nivelului de cheltuieli, ia masuri si urmareste cresterea rentabilitatii produselor si eliminarea pierderilor;

c) Raspunde de eliminarea imobilizarilor financiare si stabileste masuri de reducere, in circuitul economic, a stocurilor supramotivate, fara miscare si disponibile, precum si masuri de prevenire a formarii de noi imobilizari, respectand normele legale existente in acest sens;

d) Analizeaza activitatea economico-financiara pe baza de bilant, stabileste masuri concrete si eficiente pentru imbunatatirea continua a activitatii economico-financiare;

e) Ia masuri cu caracter preventiv pentru evitarea pierderilor de mijloace circulante, raspunde de indeplinirea intocmai a masurilor stabilite in acest domeniu;

f) Urmareste permanent utilizarea eficienta a creditelor si ia masuri pentru diminuarea lor, conform necesitatilor stricte ale productiei;

g) Asigura desfasurarea ritmica a operatiunilor de decontare cu furnizorii si clientii si stabileste impreuna cu bancile masuri pentru incasarea, intr-un termen cat mai scurt, a contravalorii produselor livrate, a lucrarilor executate sau serviciilor prestate, raspunde de exercitarea controlului economico-preventiv in domeniul sau de activitate, de exactitatea si realitatea datelor, lucrarilor si rapoartelor statistice;

h) Asigura plata la termen a sumelor care constituie obligatia unitatii fata de bugetul de stat, bugetul local, bugetul asigurarilor sociale si alte obligatii fata de terti;

i) Asigura si raspunde de efectuarea corecta si la timp a calculului privind dreptul de retribuire a personalului si efectueaza platile, retinerile si varsamintele conform actelor in vigoare;

j) Conduce evidenta tuturor sumelor banesti ridicate din banca, privitoare la fonduri, salarii, premii, ajutoare medicale, etc., si efectueaza punctaje cu banca lunare;

k) Organizeaza si asigura evidenta debitorilor, persoanelor fizice si juridice pe baza de titluri executorii certe sau documente de evidenta primara ce justifica temeinicia acestora, debite clasate in dosarul fiecarui debitor;

l) Urmareste zilnic scadentele bancare si asigura verificarea acestora cu refuzul platilor nedatorate sau amanarea conform instructiunilor in vigoare, urmareste extrasele de cont ale bancii, asigurand recuperarea sumelor eronat platite din cont.

3. Preturi si tarife

a) Raspunde de modul de stabilire a preturilor si tarifelor din competenta unitatii;

b) Face propuneri pentru extinderea metodelor moderne de determinare a preturilor si tarifelor in vederea cresterii operativitatii si eficientei in stabilirea acestora, precum si respectarea legislatiei existente in domeniul preturilor;

c) Intocmeste documentatiile pentru propuneri de preturi si tarife la produse noi, asigurand corecta determinare a costurilor, valorificarea maxima a rezervelor interne si sporirea acumularilor;

d) Raspunde de intocmirea corecta a documentatiilor pentru stabilirea si modificarea preturilor si tarifelor;

e) Efectueaza lucrarile privind stabilirea limitelor maxime de preturi;

f) Urmareste si analizeaza evolutia preturilor, tarifelor si acumularilor cuprinse in ele.

4. Costuri

a) Raspunde de respectarea stricta a nivelului costurilor in atelierele de productie, precum si a nivelului cheltuielilor administrative, ia masuri pentru eliminarea pierderilor si cresterea rentabilitatii, prin defalcarea costurilor pe ateliere si sectoare de productie;

b) Intocmeste analize comparative ale costurilor cu nivele atinse in unitati similare din tara, examineaza critic nivelul costurilor realizate si structura cheltuielilor materiale si stabileste masuri pentru reducerea sistematica a acestora;

c) Asigura colectarea costurilor cu planul de productie, fortelor de munca si stabileste cu normele de consum de materii prime;

d) Asigura defalcarea indicatorilor anuali si trimestriali, pe ateliere;

e) Asigura indeplinirea prevederilor privind reducerea costurilor si cresterea rentabilitatii produselor, ia masuri pentru valorificarea tuturor resurselor de materii prime si materiale;

f) Exercita controlul economic preventiv asupra incadrarii in costurile planificate de catre sectoarele de productie.

5. Auditul si controlul financiar intern

a) Efectueaza controlul gestionar de fond la toate unitatile si gestiunile proprii;

b) Intocmeste lista de control financiar intern;

c) Organizeaza desfasurarea si valorificarea, conform normelor legale a actiunilor de control preventiv economic;

d) Urmareste, in cadrul actiunilor de control si control preventiv, aplicarea sanctiunilor disciplinare, contraventionale sau penale, precum si stabilirea raspunderii materiale sau civile, dupa caz, impotriva celor vinovati;

e) Sesizeaza conducerii unitatii si, dupa caz, organului superior de control din Ministerul de Finante, asupra cazurilor in care conducerea unitatii nu a luat masuri pentru stabilirea raspunderii materiale si recuperarea pagubelor;

Biroul financiar preturi, control financiar intern exercita atributiile din acest domeniu, atat cele prevazute mai sus, altele cu caracter specific ce decurg din actele normative in vigoare sau dispuse de conducerea intreprinderii, de asemenea poate exercita si alte atributii prevazute pentru intreprinderi pe linie financiara, control financiar intern.

1.3. Metode de evaluare a patrimoniului unitatii

1.3.1. Preturile folosite in evaluarea patrimoniului

Obiectul evaluarii il reprezinta toate structurile patrimoniale si extrapatrimoniale si anume: activele, pasivele, veniturile si alte operatii ce se fac obiectul contabilitatii.

La evaluarea elementelor patrimoniale si extrapatrimoniale detinute de agentii economici se folosesc:

Costul, care este format din totalitatea cheltuielilor efectuate in vederea obtinerii unor bunuri economice. Ele pot fi:

costul de achizitie, folosit pentru bunurile procurate cu titlu oneros, format din: pretul de cumparare (de livrare al furnizorului), cheltuielile de transport - aprovizionare, ambalajele nerecuperabile, taxele nerecuperabile, alte cheltuieli necesare pentru punerea in starea de utilizare sau intrare in gestiune a bunului respectiv;

costul de productie, care, in sens larg, reflecta ansamblul eforturilor materiale si financiare pe care le suporta agentii economici pentru obtinerea unui produs (bun economic). In competenta lui intra costul de achizitie al materiilor prime si materialelor consumate si cheltuielile de prelucrare a acestora, in vederea transformarii lor in produs finit.

Pretul este reprezentat de valoarea care se incaseaza la livrarea bunurilor economice.

Este format, in principiu, din costul de productie al producatorului, cheltuieli de desfacere, profitul agentului economic.

In practica economica exista o mare varietate de preturi cu o structura diferentiata, in functie de natura acestora.

Tariful este echivalentul pretului pentru lucrari executate si servicii prestate.

Inregistrarea in contabilitate a elementelor patrimoniale se face, potrivit standardelor internationale de contabilitate, la costul istoric, adica la costul efectiv al acestora. Evaluarea patrimoniului la cost istoric permite obtinerea de informatii obiective asupra acesteia si se sprijina pe ideea ca un capital este mentinut daca activele nete la sfarsitul perioadei exprimate la preturile efective ale intrarilor sunt egale cu costurile de la inceputul perioadei.

Costul istoric al elementelor de activ se formeaza in functie de modalitatea procurarii acestora si anume:

♦ in cazul cumpararii elementelor de activ, costul istoric este dat de achizitie in structura mentionata mai inainte;

♦ in cazul producerii in unitate a unor elemente de activ, costul istoric este dat de productie, format din elementele aratate;

♦ in cazul contributiei unor persoane la cresterea capitalului agentului economic, costul istoric este dat de valoarea atribuita bunurilor aduse in unitate.

1.3.2. Momentele evaluarii patrimoniului

Convergenta principiilor de organizare a contabilitatii se concretizeaza in realizarea acelei "imagini fidele" a realitatii economice reflectate in contabilitatea financiara.

In evaluarea elementelor patrimoniale se disting patru momente prevazute in mod concret de legislatia contabila, conform Legii Contabilitatii nr. 82/1991(R si A) si anume:

♦ evaluarea la data intrarii in patrimoniu;

♦ evaluarea la data iesirii din patrimoniu sau la darea in consum;

♦ evaluarea la data inventarierii elementelor patrimoniale;

♦ evaluarea la inchiderea exercitiului.

a) Evaluarea la data intrarii in patrimoniu

Bunurile si valorile intrate in patrimoniul unitatii se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, denumita si valoare contabila, care se stabileste astfel:

♦ bunurile reprezentand aport la capitalul social sau cele obtinute cu titlu gratuit, la valoarea de utilitate, in functie de pretul pietei, utilitatea, starea si amplasarea acestora;

♦ bunurile procurate cu titlu oneros la valoarea de achizitie, denumita cost de achizitie;

♦ bunurile produse in unitatea patrimoniala, la costul de productie;

♦ creantele si datoriile se inregistreaza in contabilitate la valoarea lor nominala.

b) Evaluarea la data iesirii din patrimoniu sau la darea in consum

La iesirea din patrimoniu prin vanzare, consum, distrugere, etc., elementele patrimoniale se evalueaza si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.

c) Evaluarea la data inventarierii elementelor patrimoniale

Inventarierea periodica a elementelor patrimoniale se face pentru cel putin doua scopuri:

♦ verificarea realitatii stocurilor scriptice reflectate de contabilitate, cu care ocazie se compara stocurile scriptice cu cele faptice constatate la inventariere, ambele reflectate la preturile de intrare, reflectate in contabilitate.

Cu aceasta ocazie se pot constata plusuri sau minusuri de inventar, care se inregistreaza in contabilitate.

♦ determinarea valorilor de inventar a diferitelor componente patrimoniale. Valoarea de inventar, care se stabileste la data inventarierii, este reprezentata de valoarea actuala sau de utilitate a fiecarui element patrimonial. Valoarea de utilitate este o notiune cu continut contabil, constand in evaluarea unui bun cu ocazia inventarierii, cu pretul prezumtiv a se putea obtine de la un eventual cumparator al unitatii, in stadiul si la locul unde se afla bunul in cauza.

d) Evaluarea la inchiderea exercitiului financiar

Are loc, de regula, la sfarsitul anului si reprezinta o aplicare practica a principiului prudentei, adica a contabilizarii pierderilor probabile si a necontabilizarii profiturilor previzibile, chiar daca acestea sunt foarte probabile. In acest scop, valoarea de intrare, denumita si valoarea contabila, se compara cu valoarea de utilitate stabilita pe baza inventarierii elementelor patrimoniale. Diferentele intre cele doua valori sunt tratate si regularizeaza in felul urmator:

In cazul elementelor patrimoniale de activ:

- diferentele constatate in plus, intre valoarea de intrare (din contabilitate) si valoarea de inventar (din inventarele intocmite), nu se inregistreaza in contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare;

- diferentele constatate in minus, intre valoarea de inventar stabilita la inventariere si valoarea de intrare a elementelor patrimoniale de activ, se inregistreaza in contabilitate ca amortizare, in cazul cand deprecierea este ireversibila sau se constituie provizioane de depreciere, atunci cand deprecierea este reversibila, valoarea contabila a acestor elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare.

In cazul elementelor patrimoniale de pasiv:

- diferentele constatate in minus, intre valoarea de inventar (din inventarele intocmite) si valoarea de intrare (din contabilitate), nu se inregistreaza in contabilitate, aceste elemente patrimoniale mentinandu-se in contabilitate, la valoarea lor de intrare;

- diferentele constatate in plus, intre valoarea stabilita la inventariere si valoarea de intrare a elementelor de pasiv, se inregistreaza in contabilitate prin constituirea de provizioane de depreciere, valoarea acestor elemente patrimoniale mentinandu-se in contabilitate, de asemenea, la valoarea lor de intrare.

Aceasta evaluare se face si la Muzeul de Etnografie Maramures in cele patru momente, cu precizarea ca inventarierea se face la sfarsitul exercitiului financiar.

1.3.3. Reevaluarea patrimoniului economic

In cursul exercitiului financiar pot avea loc reevaluari ale elementelor patrimoniale, dar numai in baza unor dispozitii legale.

Prin reevaluarea activelor si pasivelor patrimoniale se modifica valoarea contabila a acestora, data de costul istoric al intrarii lor, urmand ca ea sa fie schimbata cu valoarea lor de inlocuire, respectiv cu valoarea lor curenta.

Necesitatea reevaluarii decurge din existenta in contabilitate a elementelor patrimoniale cu existenta lunga la nivelul agentilor economici si anume, imobilizarile corporale si cele financiare. Imobilizarile necorporale nu fac obiect al reevaluarii.

Reevaluarea celor doua categorii de imobilizari are loc numai atunci cand valoarea noua rezultata in urma reevaluarii este mai mare decat valoarea contabila. Deci, reevaluarea se face numai atunci cand apare o diferenta in plus. Daca imobilizarile ar avea la un moment dat o valoare mai mica decat cea inregistrata in contabilitate, apare o depreciere a lor, reversibila, constituindu-se in contabilitate un provizion.

CAPITOLUL 2

CONTABILITATEA ACTIVELOR FIXE

2.1. Continutul si structura activelor fixe

 

Capitalul imobilizat la Muzeul de Etnografie Maramures este alcatuit din urmatoarele bunuri:

♦ instalatii, constructii si terenuri;

♦ terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea diversi comercianti;

♦ statuile si monumentele istorice;

Unitatea administrativa desfasoara activitati economice, care imobilizeaza capital in active corporale si necorporale supuse deprecierii, prin utilizare sau in timp va calcula, va inregistra in contabilitate si va recupera uzura fizica si morala a acestora, pentru refacerea capitalului angajat.

Aceste operatiuni sunt numite generic "amortizarea capitalului imobilizat".

Capitalul imobilizat supus amortizarii este reflectat in patrimoniul unitatii administrative prin bunurile si valorile destinate sa deserveasca activitatea pe o perioada mai mare de un an si care se consuma treptat.

Activele corporale, aferente capitalului imobilizat, sunt:

a) terenurile, inclusiv investitiile pentru amenajarea acestora;

b) active fixe;

Sunt considerate mijloace fixe obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizeaza ca atare si indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

a) are o valoare de intrare mai mare decat limita stabilita prin Hotararea Guvernului. Aceasta valoare poate fi actualizata anual, in functie de indicele de inflatie;

b) are o durata de utilizare mai mare de un an.

Pentru obiectele care sunt folosite in loturi, seturi sau care formeaza un singur corp, la incadrarea lor ca active fixe se are in vedere valoarea intregului corp, lot sau set.

Sunt, de asemenea, considerate active fixe supuse amortizarii:

a) investitii efectuate la active fixe luate cu chirie;

b) capacitatile puse in functiune partial, pentru care nu s-au intocmit formele de inregistrare ca active fixe. Acestea se cuprind in grupele care urmeaza a se inregistra, la valoarea rezultata prin insumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;

c) investitiile efectuate pentru descoperiri;

d) investitiile efectuate la activele fixe, in scopul imbunatatirii parametrilor tehnici initiali, prin majorarea valorii de intrare a activului fix.

Sunt considerate active corporale, dar nu se supun amortizarii: activele fixe aflate in proprietatea publica, lacurile, baltile, iazurile, care nu sunt rezultatul unei investitii, precum si terenurile, inclusiv cele impadurite.

Nu sunt considerate active fixe:

a) motoarele, aparatele si alte subansamble ale activelor fixe, procurate in scopul inlocuirii componentelor uzate cu ocazia reparatiilor de orice fel, care nu modifica parametrii tehnici initiali ai activului fix;

b) sculele, instrumentele si dispozitivele speciale ce se folosesc, fie la fabricarea anumitor produse in serie, fie la executarea unei anumite comenzi, indiferent de valoarea si durata lor de functionare normala;

c) constructiile si instalatiile provizorii;

d) animalele care nu au indeplinit conditiile pentru a fi trecute la animale adulte, animale de ingrasat, pasariile si coloniile de albine;

e) padurile;

f) investitiile efectuate pentru realizarea lucrarilor miniere din afara perimetrelor de exploatare, precum si cele de foraj, executate pentru exploatari, prospectiuni geologice si geofizice, forajele pentru alimentarea cu apa, care nu au dat rezultate, sondele situate in gaz, capul unor zacaminte de titei, precum si sondele de cercetare geologica, care au pus in evidenta acumulari de hidrocarburi, dar care, din motive geologico-tehnice si economice obiective, nu pot fi exploatate;

g) prototipurile, atat timp cat servesc ca model la executarea productiei de serie, inclusiv seria zero sau sunt supuse incercarilor in vederea omologarii la producator;

h) echipamentul de protectie si de lucru, imbracamintea speciala, precum si accesoriile de pat, indiferent de valoarea si durata lor de utilizare.

Duratele normale de functionare, precum si clasificarea activelor fixe, se aproba prin hotararea guvernului. La determinarea lor se va tine cont de parametrii tehnico-economici stabiliti de proiectanti si de producatori prin cartile sau documentatiile tehnice ale activelor fixe respective, precum si de efectele uzurii morale.

Aceste durate vor fi revizuite periodic, dar nu mai tarziu de 5 ani.

2.2. Contabilitatea amortizarii activelor fixe necorporale si corporale

Prin folosirea in procesul de productie, activele fixe isi pierd treptat din valoare.

Aceasta pierdere din valoare nu rectifica pretul de inregistrare al imobilizarilor, ci se inregistreaza intr-un cont rectificativ distinct.

Includerea pierderii din valoare a imobilizarilor, ca urmare a folosirii, adica a deprecierii lor ireversibile, asupra cheltuielilor fiecarui exercitiu si apoi deducerea acestor cheltuieli din veniturile obtinute, constituie amortizarea activelor fixe.

Pentru calcularea amortizarii activele fixe se au in vedere urmatoarele elemente:

a) Valoarea de intrare a activelor fixe, adica valorile utilizate la inregistrarea in contabilitate a imobilizarilor intrate in unitate prin diferite modalitati, considerate costuri istorice.

b) Duratele de utilizare normala a activelor fixe exprimate in ani de functionare si diferentiate in functie de natura bunurilor.

Duratele de functionare a mijloacelor fixe pot fi:

Durata normala de functionare (D.n.) este prestabilita prin lege (Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale, republicata si actualizata) si este indicata in cataloage ale duratelor normale de serviciu.

Durata consumata (D.c.) reprezinta perioada exprimata in ani de la punerea in functiune a activelor fixe pana la un moment dat.

Durata ramasa (D.r.) reprezinta perioada in ani cat activele fixe mai pot functiona pana la scoaterea din functiune, tinand seama de uzura lor.

Activele fixe se amortizeaza de la data punerii lor in functiune si pana la recuperarea integrala a valorii de intrare, conform duratelor normale de utilizare.

Sunt supuse amortizarii si investitiile sau capacitatile puse in functiune, total sau partial, carora nu li s-au intocmit formele de inregistrare ca imobilizari.

Investitiile efectuate la activele fixe luate cu chirie se amortizeaza dupa acelasi regim ca si activele fixe carora li s-au executat investitiile respective.

Amortizarea bunurilor concesionate, inchiriate sau date in locatie de gestiune, se calculeaza de catre unitatile care le au in proprietate. Amortizarea aferenta acestora se suporta din redeventa anuala a concesiunii, din chirie sau din cheltuielile de locatie, dupa caz.

c) Regimul sau metoda de amortizare utilizata. Potrivit prevederilor legale privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale, agentii economici din Romania pot sa amortizeze activele fixe utilizand unul din urmatoarele regimuri sau modele de amortizare:

♦ amortizarea liniara;

♦ amortizarea degresiva;

♦ amortizarea accelerata.

Vom prezenta in continuare toate modelele de amortizare, dar Muzeul de Etnografie Maramures utilizeaza numai modelul amortizarii liniare.

A. Amortizarea liniara

Se realizeaza prin includerea in cheltuieli de exploatare a unor sume fixe, stabilite proportional cu duratele de utilizare ale imobilizarilor.

Amortizarea liniara se calculeaza prin aplicarea cotei anuale de amortizare la valoarea de intrare a imobilizarilor. Cota anuala de amortizare liniara se calculeaza prin divizarea numarului 100 la durata normala de utilizare.

In cazul constructiilor se aplica obligatoriu regimul de amortizare liniara.

Un activ fix achizitionat cu o valoare de 1.000 lei, ce are durata normala de functionare de 5 ani, va avea:

- amortizarea anuala = 1.000/5 ani = 200 lei

- cota medie de amortizare = 200/1.000 x 100 = 20 %

Prin aplicarea cotei medii de amortizare la valoarea de intrare a mijlocului fix se obtine amortizarea anuala, egala, uniforma pentru toti cei 5 ani, dupa cum se observa din tabelul urmator:

Anii de utili.

Valoarea de intrare (de amortizare)

Amortizarea anuala

Amortizarea cumulata

Valoarea ramasa neta

%

Suma

1.

1.000

20

200

200

800

2.

1.000

20

200

400

600

3.

1.000

20

200

600

400

4.

1.000

20

200

800

200

5.

1.000

20

200

1.000

0

B. Amortizarea degresiva

Consta in multiplicarea cotelor medii de amortizare liniara cu coeficientii prevazuti de legislatie si anume:

a) 1,5 pentru mobilizari cu durata normala de utilizare cuprinsa intre 2 - 5 ani;

b) 2,0 pentru imobilizari cu durata normala de utilizare intre 5 - 10 ani;

c) 2,5 pentru imobilizari cu durata normala de utilizare mai mare de 10 ani.

Se obtin astfel cotele de amortizare degresiva corespunzatoare.

Regimul de amortizare degresiv se poate aplica in doua variante:

♦ in prima varianta (AD1) se calculeaza amortizarea fara influenta uzurii morale;

♦ iar in a doua varianta (AD2) se calculeaza amortizarea cu influenta uzurii morale.

a) Calcularea amortizarii anuale, dupa metoda amortizarii degresive, in prima varianta (AD1), fata de regimul de amortizare liniara, se face diferit si anume:

♦ amortizarea anuala, pentru primul an de functionare se calculeaza aplicand cota de amortizare degresiva corespunzatoare la valoarea de intrare a mijlocului fix;

♦ amortizarea anuala, pentru urmatorii ani de utilizare, se calculeaza aceeasi cota de amortizare degresiva la valoarea ramasa (de recuperate) pana in anul de utilizare in care amortizarea anuala rezultata este egala (sau mai mica) cu amortizarea anuala determinata prin impartirea valorii ramase de recuperat la numarul de ani de utilizare care au mai ramas.

Din acel an si pana la expirarea duratei de utilizare se trece la aplicarea amortizarii liniare, iar amortizarea medie anuala liniara se obtine prin impartirea valorii ramase de recuperat la numarul de ani ramasi.

b) Calcularea amortizarii anuale, dupa metoda amortizarii degresive, in a doua varianta (AD2), reflecta si uzura morala care, spre deosebire de prima varianta, permite amortizarea valorii de intrare a imobilizarilor intr-o perioada de timp mai mica decat durat normala de utilizare, diferenta in ani reprezentand influenta uzurii morale.

Pentru activele fixe care au o durata normala de utilizare, pana la 5 ani (exemplul de mai sus) nu se calculeaza influenta uzurii morale, amortizarea medie anuala stabilindu-se, dupa cum s-a vazut, in functie de numarul de ani de utilizare in regim degresiv si numarul de ani de utilizare in regim liniar.

Calcularea amortizarii medii anuale, in regim degresiv, in a doua varianta, presupune determinarea duratei de utilizare aferenta uzurii morale. Pentru determinarea acesteia trebuie mai intai stabilita durata de utilizare in cadrul careia se realizeaza amortizarea integrala, atat cea degresiva, cat si cea liniara. Durata de utilizare in cadrul careia se realizeaza amortizarea integrala se determina in fumctie de durata de utilizare in regim liniar, recalculata pe baza cotei medii anuale de amortizare degresiva prin scaderea acesteia din durata normala de utilizare.

Marimea duratelor de utilizare in regim de amortizare degresiva si de regim de amortizare liniara este influentata de efectul uzurii morale, in sensul reducerii primei durate si majorarii celei de-a doua, exprimate in ani.

In aceasta situatie, durata de utilizare cu amortizare degresiva, in varianta a doua, este mai mica decat varianta intai, iar durata de amortizare este mai mare in varianta a doua decat prima.

C. Amortizarea accelerata

Consta in:

♦ calcularea unei amortizari anuale de pana la 50 % din valoarea de intrare a activelor fixe la data intrarii acestora in patrimoniu;

♦ restul amortizarii se include in cheltuieli, in exercitiile urmatoare, dupa regimul liniar cotele stabilindu-se prin raportarea valorii ramase la numarul de ani de utilizare ramasi.

Aprobarea regimului de amortizare accelerata este de competenta Consiliului Local. Operatiunea contribuabilului de a utiliza regimul de amortizare accelerata trebuie comunicata agentului fiscal teritorial, unde acesta are obligatia depunerii declaratiei de impunere, fara a mai fi necesara o aprobare data de acest organ.

Amortizarea accelerata poate fi dedusa din profitul impozabil, considerandu-se, deci, o cheltuiala deductibila fiscal.

Diferenta dintre amortizarea accelerata si amortizarea liniara se inregistreaza in contabilitate ca un provizion reglementat.

Calculul amortizarii accelerate:





In categoria altor active fixe necorporale se inregistreaza programele informatice create de unitate sau achizitionate de la terti pentru necesitatile de utilizare proprii, evaluate la costul de productie, respectiv la costul de achizitie, precum si alte imobilizari necorporale.

Uzura lor morala fiind foarte accentuata, programele informatice se amortizeaza pe durata posibila de utilizare, fara a depasi 3 ani.

Contabilitatea sintetica a amortizarii imobilizarilor necorporale, la care ne-am referit in paragrafele precedente, se realizeaza astfel:

♦ la unitatile mici si mijlocii cu ajutorul contului 280 "Amortizari privind activele fixe necorporale";

♦ la unitatea administrativa cu ajutorul urmatorului cont sintetic de gradul II 280.04.

Contul 280.04 se poate caracteriza astfel:

♦ dupa functia contabila este un cont de pasiv;

se crediteaza cu amortizarea aferenta activelor fixe necorporale existent;

se debiteaza cu amortizarea aferenta activelor fixe necorporale scoase din activul patrimonial;

soldul creditor reprezinta amortizarea aferenta activelor fixe necorporale care fac parte din activul patrimonial.

2.3. Contabilitatea operatiilor privind scoaterea din evidenta a activelor fixe necorporale si corporale

Activele fixe ajunse la limita maxima de folosinta pot fi scoase din evidenta, respectiv, din activul patrimonial, indiferent daca in perioada de functionare au fost complet sau numai partial amortizate.

Pentru activele fixe complet amortizate, valoarea lor contabila coincide cu amortizarea calculata si inregistrata in contabilitate. In acest caz, intreaga valoare contabila va fi acoperita din amortizarea mijloacelor fixe scoase din functiune.

Pentru activele fixe amortizate partial, valoarea lor contabila nu coincide cu amortizarea calculata si inregistrata in contabilitate. In acest caz, valoarea contabila va fi acoperita doar partial din amortizarea imobilizarilor scoase din functiune.

Valoarea neamortizata a activelor fixe in cauza, se acopera, in primul rand, din sumele rezultate in urma valorificarii acestora. Diferenta ramasa neacoperita, in acest mod, se include in cheltuielile nedeductibile fiscal, pe o perioada de maximum 5 ani sau diminueaza capitalurile proprii.

La scoaterea din functiune a imobilizarilor in cauza se urmareste valorificarea la maximum a reperelor ce rezulta din dezmembrarea ca piese de schimb sau alte bunuri refolosibile in unitate sau valorificabile in afara ei.

Astfel de operatiuni pot fi efectuate de atelierele auxiliare ale unitatii, situatie in care intervin cheltuielile cu salariile, CAS, fondul de somaj, consumuri de materiale auxiliare, sau se apeleaza la terti, carora li se va deconta un anumit volum de prestatii.

Operatiile privind lichidarea imobilizarilor vor fi inregistrate in contabilitate sub forma:

♦ cheltuielilor ocazionate cu casarea, pentru care se vor folosi conturile care reflecta asemenea cheltuieli, dupa natura lor, indiferent de locul sau obiectivul pentru care se efectueaza;

♦ materiale rezultate din casare, care se inregistreaza la conturi de stocuri, dupa natura lor, indiferent de modalitatea utilizarii sau valorificarii lor.

Diferentele in plus, rezultate din operatiile de lichidare a imobilizarilor, se regularizeaza astfel:

♦ in cazul activelor fixe neamortizate integral, sumele realizate din valorificarea materialelor provenite din casare, diminuate cu cheltuielile efectuate cu casarea, se inregistreaza in contabilitate in contul amortizarii imobilizarilor respective, in limita valorii de intrare ramasa de amortizat. De asemenea, diferentele respective pot fi utilizate pentru acoperirea valorii neamortizate a imobilizarilor scoase din functiune.

♦ in cazul activelor fixe amortizate integral se realizeaza un profit din operatiunile de casare, ce reprezinta diferenta intre materialele recuperate si cheltuielile efectuate pentru casarea imobilizarilor. El va fi prelevat pentru constituirea fondului de investitii, sub forma profitului net ramas dupa impozitarea rezultatului favorabil brut.

Diferentele in minus, rezultate din lichidarea activelor fixe, apar atunci cand cheltuielile cu casarea lor depasesc recuperarile din operatiile de lichidare. Ele vor majora pierderea totala realizata de unitate, cand rezultatul exercitiului este negativ, ori va micsora profitul total realizat de unitate.

2.4. Contabilitatea activelor fixe necorporale

Activele fixe necorporale, denumite si active fixe nemateriale sau active intangibile, cuprind toate acele valori economice de investitie care nu imbraca fizic forma de bunuri materiale concrete. Ele se identifica prin:

♦ cheltuieli de constituire;

♦ cheltuieli de cercetare - dezvoltare;

♦ concesiunile;

brevetele;

♦ licentele;

♦ marcile si alte drepturi similare;

♦ fondul comercial;

♦ alte imobilizari necorporale.

Activele fixe necorporale se caracterizeaza prin faptul ca:

a) perioada lor de utilizare si lichidare este, de regula, mai mare de un an;

b) participa la desfasurarea mai multor circuite economice. Ele nu se consuma si nu se inlocuiesc dupa prima intrebuintare.

c) sunt fixate in activitatea unitatilor patrimoniale, nefiind destinate direct comercializarii.

2.5. Contabilitatea activelor fixe corporale

Activele fixe corporale, denumite si imobilizari materiale, sau active fixe tangiblie, cuprind bunurile materiale de folosinta indelungata, avand urmatoarea structura:

♦ terenuri;

♦ amenajari de terenuri;

♦ constructii;

♦ echipamente tehnologice: masini, utilaje si instalatii de lucru;

♦ aparate si instalatii de masurare, control si reglare;

♦ mijloace de transport;

        animale si plantatii;

♦ mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale.

Ultimele 6 grupe de active fixe corporale se mai numesc mijloace fixe. In aceasta categorie intra numai acele mijloace de munca ce indeplinesc simultan doua conditii:

► au valoarea de intrare mai mare decat limita prevazuta de lege;

► au durata normala de functionare mai mare de 1 an.

2.5.1. Contabilitatea terenurilor

Terenurile sunt acea parte a activelor fixe corporale, care este legata de sol si care, prin natura lor, sunt in totalitate imobile. In contabilitate ele sunt structurate pe: terenuri si amenajari de terenuri.

2.5.1.1. Contabilitatea terenurilor propriu-zise

Terenurile sunt intinderi de pamant bine delimitate, care pot avea diverse destinatii.

In cadrul Muzeului de Etnografie Maramures, terenurile sunt grupate in: terenuri agricole intravilane, terenuri fara constructii, terenuri cu constructii si alte terenuri.

Evaluarea terenurilor, in contabilitate, se face:

► la costul de achizitie;

► la valoarea de aport stabilita prin expertize tehnice.

Fiindca nu sufera, de regula, deprecieri ireversibile, terenurile nu se amortizeaza.

Fac exceptie de la aceasta regula, terenurile cu destinatie economica, obtinute prin acte de vanzare-cumparare, inclusiv prin despagubiri, in cazul exproprierilor, care au fost supuse amortizarii pana in luna august . De la aceasta data terenurile cu destinatie economica nu se amortizeaza.

Prin teren cu destinatie economica se intelege terenul achizitionat prin acte de vanzare-cumparare, inclusiv prin despagubiri, in cazul exproprierilor, in scopul efectuarii unei investitii pentru desfasurarea de activitati economice cu caracter productiv. Terenurile obtinute de societatile comerciale, cu capital de stat, in momentul privatizarii nu sunt considerate terenuri cu destinatie economica.

Terenurile pot intra in unitatea economica prin achizitie, aport la capitalul individual sau social si donatii. Pot iesi din unitate prin vanzare si retrageri de capital individual sau social.

Contabilitatea sintetica a terenurilor se realizeaza cu ajutorul contului 2111 "Terenuri":

♦ dupa functia contabila este un cont de activ;

se debiteaza cu terenurile intrate in patrimoniul agentilor economici;

se crediteaza cu terenurile iesite din patrimoniul agentilor economici..

soldul debitor al contului reprezinta contravaloarea terenurilor detinute de agentii economici.

Operatiile privitoare la contul 2111 "Terenuri" pot fi reflectate in contabilitatea sintetica, astfel:

Operatiile cu care se debiteaza:

Ø Valoarea terenurilor primite cu titlu gratuit:

------------------------------------------------x-----------------------------------------------

2111 "Terenuri" = 131 "Subventii pentru investitii"

Ø Valoarea terenurilor achizitionate de la terti:

------------------------------------------------x-----------------------------------------------

2111 "Terenuri" = 404 "Furnizori de active fixe"

Operatiile cu care se crediteaza:

Ø Valoarea terenurilor care alcatuiesc domeniul public al statului, iesite din patrimoniu potrivit legii:

------------------------------------------------x-----------------------------------------------

101 "Fondul bunurilor care alcatuiesc = 2111 "Terenuri"

domeniul public al statului"

Ø Valoarea terenurilor intrate cu titlu gratuit:

------------------------------------------------x-----------------------------------------------

691 "Cheltuieli extraordinare din = 2111 "Terenuri"

operatiuni cu active fixe"

2.5.1.2. Contabilitatea amenajarilor de terenuri

Amenajarile de terenuri reprezinta investitii efectuate pentru punerea in valoare a terenurilor, lacurilor, baltilor, iazurilor si alte lucrari similare. Tot ca amenajari de terenuri sunt considerate sistemele de irigatii, de desecare, racordari la sisteme de alimentare cu energie, imprejmuiri, drumuri de acces, etc.

Amenajarile de terenuri pot fi efectuate, fie cu forte proprii ale unitatii, fie de catre terti. Se amortizeaza intr-o perioada de cel mult 10 ani. Contabilitatea sintetica a amenajarilor de terenuri se realizeaza cu ajutorul contului 2112 "Amenajari de terenuri":

♦ dupa functia contabila este un cont de activ;

se debiteaza cu amenajarile de terenuri efectuate;

se crediteaza cu amenajarile de terenuri scoase din activ, amortizate integral sau partial.

soldul debitor reprezinta costul efectiv al amenajarilor de terenuri existente.

Operatiile privitoare la contul 2112 "Amenajari de terenuri" pot fi reflectate in contabilitatea sintetica, astfel:

Operatiile cu care se debiteaza:

Ø Costul amenajarilor de terenuri executate cu forte proprii considerate anterior productie in curs de executie:

------------------------------------------------x-----------------------------------------------

2112 "Amenajari la terenuri" = 231 "Active fixe corporale in curs"

Ø Amenajari la terenuri executate prin terti:

------------------------------------------------x-----------------------------------------------

2112 "Amenajari la terenuri" = 404 "Furnizori de active fixe"

Operatii cu care se crediteaza:

Ø Valoarea amortizata aferenta amenajarilor de terenuri scoase din activul patrimonial:

------------------------------------------------x-----------------------------------------------

2811 "Amortiz. amenaj. la terenuri" = 2112 "Amenajari la terenuri"

Ø Valoarea neamortizata a amenajarilor de terenuri scoase din activul patrimonial:

------------------------------------------------x-----------------------------------------------

658 "Alte cheltuieli operationale" = 2112 "Amenajari de terenuri"

2.5.2. Contabilitatea activelor fixe

Activele fixe sunt acele bunuri reprezentate de echipamente si utilaje, care constituie dotarea tehnico-materiala, ce permite realizarea procesului de productie sau comercializarea, inscrise in obiectul de activitate al agentilor economici.

2.5.2.1. Caracterizarea generala a activelor fixe

Sunt considerate active fixe acele bunuri care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

♦ Au valoarea pe obiect mai mare decat limita stabilita prin Hotararea Guvernului;

♦ Au o durata normala de utilizare mai mare de un an.

Acele obiecte care au o valoare individuala mai mica decat limita stabilita prin lege sau a caror durata de folosinta este sub un an, sunt considerate obiecte de inventar, de mica valoare sau scurta durata si se cuprind in categoria activelor circulante.

Prin obiect de evidenta se intelege obiectul singular sau complexul de obiecte, cu toate dispozitivele si accesoriile lui, destinat sa indeplineasca, in mod independent, in totalitatea lui, o functie distincta.

Activele fixe pot fi clasificate dupa mai multe criterii, cele mai importante fiind urmatoarele:

a) Dupa natura si caracteristicile lor tehnice, activele fixe pot fi grupate astfel:

♦ cladiri;

♦ masini, utilaje si instalatii de lucru;

♦ aparate si instalatii de masurare, control si reglare;

♦ mijloace de transport;

♦ animale si plantatii;

♦ unelte, dispozitive, instrumente, mobilier si aparatura birotica.

Clasificarea respectiva sta la baza codificarii activelor fixe, la organizarea evidentei operative si a contabilitatii analitice. De asemenea, este utilizata la elaborarea catalogului duratelor de serviciu normale si a normelor de amortizare.

b) Dupa apartenenta lor, activele fixe pot fi:

♦ active fixe proprietatea unitatii patrimoniale, care fac obiectul conturilor bilantiere ale unitatii ce le detine si le utilizeaza;

♦ active fixe in folosinta temporara, care sunt proprietatea altor unitati si se afla temporar la un agent economic spre a fi exploatate. Ele fac obiectul conturilor extrapatrimoniale.

La intrarea in patrimoniu, activele fixe se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, prin care se intelege:

♦ costul de achizitie, pentru activee fixe procurate cu titlu oneros;

♦ costul de productie, pentru active fixe construite sau produse de unitatea patrimoniala;

♦ valoarea estimata la inscrierea lor in activ, tinand seama de valoarea activelor fixe cu caracteristici tehnice similare sau apropiate, pentru mijloacele fixe obtinute cu titlu gratuit;

♦ valoarea de aport acceptata de parti, pentru active fixe intrate in patrimoniu cu ocazia asocierii, fuziunii, etc., conform statutelor sau contractelor;

♦ valoarea rezultata in urma reevaluarii, pentru activele fixe reevaluate, in baza unei dispozitii legale exprese.

2.5.2.2. Contabilitatea sintetica a intrarii si iesirii activelor fixe

Intrarea activelor fixe in patrimoniul firmei se poate efectua pe urmatoarele cai:

♦ prin aport de capital;

♦ prin investitii;

♦ prin donatii.

Aceste cai sunt aferente intrarii de active fixe cu caracter permanent. Intrarea in patrimoniu se poate efectua si cu caracter temporar - luarea in chirie (inchirierea, leasing-ul).

Intrarea permanenta in unitate reprezinta calea reala de intrare in patrimoniu a activelor fixe, prin aceasta cale unitatea dobandeste drept de proprietate asupra activului fix.

Intrarea temporara a activelor fixe se refera la luarea cu chirie. In acest sens, intre proprietar si chirias se incheie un contract de inchiriere prin care proprietarul transfera dreptul de folosinta asupra mijlocului fix, pe o anume perioada de timp, in schimbul unei chirii. In calitate de chirias, unitatea nu va reflecta activului fix la contul 21X "Active fixe corporale", deoarece nu este proprietara si nu-i calculeaza amortizarea. Din acest considerent, contabilitatea reflecta intrarea prin luarea cu chirie, ca o cale temporara in cadrul contului extrabilantier 8031 "Active fixe luate in chirie". Acest cont se debiteaza cu ocazia intrarii mijlocului fix in gestiunea temporara si se crediteaza la iesirea din gestiune. Contabilitatea chiriasului reflecta obligatia de plata a chiriei si achitarea acesteia prin plata efectiva. Daca chiriasul efectueaza o investitie la un activ fix inchiriat o va inregistra in contabilitate ca o intrare de active fixe, o va supune amortizarii si o va amortiza integral, de obicei, inaintea expirarii duratei contractului de chirie.

Iesirea din elementele patrimoniale a activelor fixe are loc la fel ca si intrarea, fie:

definitiv, prin : . casare (scoaterea din functiune, lichidare);

. vanzare sau cedare;

temporar, prin: . darea de chiri (leasing).

Casarea activelor fixe are loc atunci cand sunt amortizate integral si au atins durata de viata normala, sau in unele situatii, chiar daca nu s-au amortizat integral si nu au expirata durata de viata normata, dar nu mai corespund caracteristicilor tehnice, de functionare, iar costul reparatiilor depaseste o anumita cota din valoarea de inlocuire (sau de inregistrare in contabilitate).

La scoaterea din functiune a activelor fixe e necesar sa se parcurga o serie de operatii preliminare de aprobare a casarii:

♦ se intocmeste dosarul de casare, care cuprinde: "Nota privind starea tehnica a mijloacelor fixe propuse a fi casate", termenul in care urmeaza sa se efectueze dezmembrarea, demolarea activului fix;

♦ "Devizul estimativ al lucrarilor de reparatii sau de modernizare", insotit, daca este cazul, de un deviz al cheltuielilor cu reparatiile, demontarea si de lista materialelor recuperabile.

Comisia verifica la fata locului starea tehnica a activelor fixe, realitatea datelor din dosarul anexat.

Pe baza comparatiei, intre datele reale si datele din dosar, comisia intocmeste un "Proces-verbal de scoatere din functiune si de recuperare a unor valori materiale". Dupa aprobarea documentatiei se trece la efectuarea lucrarilor de demontare (utilaje, instalatii) sau de demolare (pentru cladiri). Cu efectuarea demontarii si demolarii se inregistreaza o serie de cheltuieli cu consumul de combustibil, forta de munca, materiale, etc.

In situatia in care se obtin materiale recuperabile (prezentate in lista de materiale atasate in dosar), din valoarea acestor materiale se deduc cheltuieli cu casarea, iar diferenta pozitiva va alimenta fondul de dezvoltare al unitatii. Activul fix se sterge din registrul numerelor de inventar si numarul nu se mai atribuie unui alt mijloc fix, care va intra in patrimoniu.

Valoarea activelor fixe este o alta cale de iesire din gestiune. Unitatile patrimoniale vand active fixe atunci cand isi schimba profilul de fabricatie si utilizarea lor nu mai este necesara, cand are disponibilitati ce depasesc cerintele activelor fixe, de cele mai multe ori are loc prin sistemul licitatiilor. In productie, cand are in imobilizari active fixe neutilizabile, etc., in acest caz valoarea de vanzare nu va coincide cu valoarea de inregistrare a activului fix respectiv. Diferenta dintre cele doua valori (valoarea de vanzare se considera a fi mai mare) se trece pe fondul de dezvoltare.

Iesirea temporara se practica, in deosebi, de unitatile specializate de leasing si in rare cazuri accidental de alte unitati. Unitatea preda activul fix in anumite conditii chiriasului si incaseaza o chirie (si dobanda conform intelegerii), activul fix ramanand in evidenta proprietarului, care ii calculeaza in continuare amortizarea repartizata pe destinatiile legale.

Contabilitatea sintetica a activelor fixe se realizeaza astfel:

212 "Constructii"

2131 "Echipamente tehnologice" (masini, utilaje si instalatii de lucru)

2132 "Aparate si instalatii de masurare, control si regalare"

2133 "Mijloace de transport"

2134 "Animale si plantatii"

214 "Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale"

Conturile, 212 - 214, au continut si functie contabila asemanatoare:

♦ dupa functia contabila sunt conturi de activ;

se debiteaza cu activele fixe intrate in unitatea patrimoniala;

se crediteaza cu activele fixe iesite din unitatea patrimoniala;

soldul debitor reprezinta valoarea activelor fixe existente.

Operatii privitoare la conturile 212 - 214, pot fi reflectate in contabilitatea sintetica, astfel:

Operatii cu care se debiteaza:

Ø Valoarea acivelor fixe care alcatuiesc domeniul public al statului intrate in patrimoniu, potrivit legii, care nu se supun amortizarii:

------------------------------------------------x-----------------------------------------------

212 - 214 "Active fixe" = 101 "Fondul bunurilor care alcatuiesc

domeniul public al statului"

Ø Valoarea activelor fixe achizitionate de la terti:

------------------------------------------------x-----------------------------------------------

212 - 214 "Active fixe" = 404 "Furnizori de active fixe"

Ø Valoarea taxelor vamale aferente activelor fixe achizitonate din import:

------------------------------------------------x-----------------------------------------------

212 - 214 "Active fixe" = 446 "Alte impozite, taxe si varsaminte

asimilate"

Ø Costul activelor fixe realizate in unitate cu forte proprii:

-

-----------------------------------------------x-----------------------------------------------

212 - 214 "Active fixe" = 722 "Venituri din productia de

active fixe corporale"

2.6. Contabilitatea activelor fixe in curs

2.6.1. Caracterizarea generala a activelor fixe in curs

Unitatea administrativa nu foloseste conturile de activelor fixe necorporale in curs, dar voi prezenta in continuare caracteristicile generale ale acestora.

Procesul investitional este, in general, de lunga durata. De la inceperea lui si pana la receptia imobilizarilor poate sa treaca o perioada de timp in care se acumuleaza o serie de cheltuieli aferente acestui proces.

Asemenea investitii neterminate, aflate in curs de executie, la o anumita data, sunt cunoscute sub denumirea de imobilizari in curs. Se considera imobilizari in curs:

♦ lucrarile de investitii ce se executa in regie, realizate partial;

♦ parti de lucrari executate partial de terti si facturate de acestia;

♦ cheltuielile de cercetare si proiectare;

♦ aducerea si montajul utilajelor;

♦ efectuarea probelor tehnologice;

♦ avansurile acordate furnizorilor de active fixe.

Activele fixe in curs pot fi grupate in functie de modalitatea reflectarii lor in contabilitate in imobilizari in curs necorporale si imobilizari in curs corporale.

2.6.2. Contabilitatea activelor fixe necorporale in curs

Activele fixe necorporale in curs se refera la acele lucrari de procurare a imobilizarilor necorporale care, la sfarsitul lunilor nu sunt terminate pentru a putea fi receptionate ca definitive.

Contabilitatea sintetica a activelor fixe in curs necorporale se realizeaza cu ajutorul contului 233 "Active fixe necorporale in curs de executie" care:

♦ dupa functia contabila este un cont de activ;

se debiteaza cu imobilizarile necorporale in curs de executie;

se crediteaza cu imobilizarile necorporale terminate si receptionate;

soldul debitor reprezinta valoarea imobilizarilor necorporale in curs, respectiv neterminate.

Operatiile privitoare la contul 233 "Active fixe necorporale in curs de executie" pot fi reflectate in contabilitatea sintetica, astfel:

Operatiile cu care se debiteaza:

Ø Valoarea activelor fixe necorporale in curs, facturate de furnizori:

------------------------------------------------x-----------------------------------------------

233 "Active fixe necorporale in curs = 404 "Furnizori de active fixe"

de executie"

Ø Avansuri acordate furnizorilor de imobilizari:

------------------------------------------------x-----------------------------------------------

233 "Active fixe necorporale curs de executie" = 5121 "Conturi la banci in lei"

Ø Valoarea activelor fixe necorporale in curs, realizate cu forte proprii pentru nevoile unitatii:

------------------------------------------------x-----------------------------------------------

233 "Active fixe necorporale curs de executie" = 721 "Venituri din productia de

active fixe necorporale"

Operatiile cu care se crediteaza:

Ø Receptia activelor fixe in curs reprezentate de cheltuieli de dezvoltare:

------------------------------------------------x-----------------------------------------------

203 "Cheltuieli de dezvoltare" = 233 "Active fixe necorporale curs de executie"

Ø Receptia activelor fixe in curs reprezentate de brevete si alte valori similare:

------------------------------------------------x-----------------------------------------------

205 "Concesiuni, brevete, licente, marci = 233 "Active fixe necorporale curs de executie"

comerciale si alte drepturi similare"

Ø Receptia activelor fixe in curs reprezentate de programe informatice:

------------------------------------------------x-----------------------------------------------

208 "Alte active fixe necorporale" = 233 "Active fixe necorporale curs de executie"

Ø Avansuri acordate anterior furnizorilor de imobilizari, retinute din datorii catre acestia:

------------------------------------------------x-----------------------------------------------

404 "Furnizori de active fixe" = 233 "Active fixe necorporale curs de executie"

2.6.3. Contabilitatea activelor fixe corporale in curs

Activele fixe corporale in curs, sunt acele imobilizari corporale aflate in curs de finalizare, al caror cost va fi cunoscut dupa terminarea procesului investitional, cand vor fi supuse receptiei si punerii in functiune.

Contabilitatea sintetica a activelor fixe corporale in curs se realizeaza cu ajutorul contului 231 "Active fixe corporale in curs", care:

♦ dupa functia contabila este un cont de activ;

se debiteaza cu imobilizarile corporale in curs de executie;

se crediteaza cu imobilizarile corporale terminate si receptionate;

soldul debitor reprezinta valoarea imobilizarilor corporale in curs, respectiv neterminate;

♦ se dezvolta pe analitice deschise pe feluri de imobilizari corporale in curs.

Operatiile cu care se debiteaza:

Ø active fixe corporale in curs, facturate de furnizori:

------------------------------------------------x-----------------------------------------------

231 "Active fixe corporale in curs" = 404 "Furnizori de active fixe"

Ø Avansuri acordate furnizorilor de imobilizari:

------------------------------------------------x-----------------------------------------------

231 "Active fixe corporale in curs" = 5121 "Conturi la banci in lei"

Ø active fixe corporale in curs, realizate in regie proprie:

------------------------------------------------x-----------------------------------------------

231 "Active fixe corporale in curs" = 722 "Venituri din productia de

active fixe necorporale"

Operatiile cu care se crediteaza:

Ø activele fixe corporale terminate si receptionate, de natura amenajarilor de terenuri:

------------------------------------------------x-----------------------------------------------

2112 "Amenajari la terenuri" = 231 "Active fixe corporale in curs"

Ø activele fixe corporale terminate si receptionate, de natura mijloacelor fixe:

------------------------------------------------x-----------------------------------------------

212-214 "Mijloace fixe" = 231 "Active fixe corporale in curs"

Ø Avansuri acordate anterior furnizorilor de active fixe, retinute din datoriile catre acestia:

------------------------------------------------x-----------------------------------------------

404 "Furnizori de active fixe" = 231 "Active fixe corporale in curs"

2.7. Contabilitatea activelor fixe financiare

2.7.1. Caracterizarea activelor fixe financiare

Unitatea administrativa nu foloseste conturile de active fixe financiare, dar voi prezenta in continuare caracteristicile generale ale acestora.

Activele fixe financiare reprezinta investitii sau activitati de portofoliu, respectiv sume de bani investite de o intreprindere in patrimoniul altor unitati, sub forma titlurilor de participare si a creantelor legate de participatii, a titlurilor imobilizate ale activitatii de portofoliu, a imprumuturilor acordate tertilor si a altor titluri si a creantelor imobilizate.

Titlurile de participare sunt constituite din titluri de valoare sub forma de actiuni si parti sociale, detinute de o unitate patrimoniala in capitalul altor societati comerciale, care permite unitatii detinatoare exercitarea unui control sau fluente majore in gestiunea societatilor care au emis aceste titluri, precum si obtinerea de venituri sub forma de dividende.

Creantele legate de participatii reprezinta drepturi banesti determinate de acordarea de imprumuturi, pe termen lung sau mediu, unitatilor asociate sau societatilor comerciale la care unitatea patrimoniala detine titluri de participare. Aceste imprumuturi sunt purtatoare de dobanzi.

Titlurile imobilizate, ale activitatii de portofoliu, constau in acele titluri de valoare, pe care o unitate patrimoniala le dobandeste in vederea realizarii la o scadenta, pe termen lung sau mediu, a unor venituri financiare, fara a putea interveni in gestiunea societatii care le-a emis, precum si alte titluri detinute pe o perioada indelungata. De fapt, toate titlurile de valoare, altele decat titlurile de participare, pe care o unitate detinatoare nu le poate revinde intr-un termen scurt, reprezinta titluri imobilizate.

Imprumuturile acordate tertilor pe termen lung, in baza unor contracte, sunt purtatoare de dobanzi.

Alte titluri si creante imobilizate cuprind depozite pe termen lung, sub forma de disponibilitati, in conturi bancare sau la alte institutii financiare, diverse garantii si cautiuni la terti, etc.

2.7.2. Contabilitatea titlurilor de participare

Titlurile de participare sunt drepturile sub forma de actiuni sau alte titluri detinute pe termen lung in capitalul altei societati comerciale.

Pentru a fi considerate titluri de participare, actiunile sau alte titluri de valoare cumparate, trebuie sa asigure cumparatorului urmatoarele drepturi:

a) Un control sau o influenta notabila asupra gestiunii unitatii emitatoare de titluri.

Pozitia de control apare atunci cand cumparatorul titlurilor, singur sau impreuna cu alti detinatori de interese convergente, detine cel putin o treime din totalul drepturilor de vot in adunarea generala a emitentului.

Influenta notabila apare atunci cand cumparatorul titlurilor detine un procent de 20 % - 50 % din totalul titlurilor emise, care ii da dreptul sa influenteze, intr-o masura semnificativa, luarea hotararilor privind gestionarea unitatii emitente de titluri.

b) Realizarea unui venit financiar, sub forma dividendelor, incasate de la unitatea detinatoare de capital social.

Contabilitatea sintetica a titlurilor de participare se realizeaza cu ajutorul conturilor 260 "Titluri de participare " , care, dupa continutul economic, sunt conturi de imobilizari financiare.

♦ dupa functia contabila sunt conturi de activ;

se debiteaza cu valoarea titlurilor de participare intrate;

se crediteaza cu valoarea titlurilor de participare iesite din activul unitatii;

soldul debitor reprezinta valoarea titlurilor de participare existente in portofoliul unitatii.

Operatiile privitoare la aceste conturi pot fi reflectate in contabilitatea sintetica, astfel:

Operatiile cu care se debiteaza:

Ø Titluri de participare achizitionate de o societate mama, de la o filiala din cadrul grupului, achitate prin banca:

------------------------------------------------x-----------------------------------------------

260 "Titluri de participare" = 5121 "Conturi la banci in lei"

Ø Titluri de participare achizitionate de o societate mama, de la o filiala din cadrul grupului, achitate ulterior:

------------------------------------------------x-----------------------------------------------

260 "Titluri de participare" = 269 "Varsaminte de efectuat pt.

active financiare"

Operatiile cu care se crediteaza:

Ø Scoaterea din evidenta a titlurilor de participare scazute din evidenta:

------------------------------------------------x-----------------------------------------------

6641 "Chelt. din imvestitii financiare = 260 "Titluri de participare"

cedate"

2.7.3. Contabilitatea altor titluri imobilizate

In categoria alte titluri imobilizate sunt incluse alte titluri emise de banci sau alte institutii pentru plasamente banesti efectuate pe termen mediu si lung, de pe urma carora se obtin venituri financiare.

Contabilitatea sintetica a altor titluri imobilizate se realizeaza cu ajutorul contului 265 "Alte titluri imobilizate", care:

♦ dupa functia contabila este un cont de activ;

se debiteaza cu alte titluri imobilizate intrate in activul unitatii;

se crediteaza cu alte titluri imobilizate iesite din activul unitatii;

soldul debitor reprezinta alte titluri imobilizate existente.




Operatiile privitoare la contul 265 "Alte titluri imobilizate" pot fi reflectate in contabilitatea sintetica, astfel:

Operatiile cu care se debiteaza:

Ø Valoarea altor titlurilor imobilizate rezultate din conversia createor bugetului de stat:

------------------------------------------------x-----------------------------------------------

265 "Alte titluri imobilizate" = 463 "Creante ale bgetului de stat"

Operatiile cu care se crediteaza:

Ø Valoarea contabila a altor titluri imobilizate vandute:

------------------------------------------------x-----------------------------------------------

664 "Chelt. Din investitiile financiare cedate" = 265 "Alte titluri imobilizate"

2.7.4. Contabilitatea creantelor imobilizate

Unitatea administrativa nu foloseste conturile de creante imobilizate, dar voi prezenta in continuare caracteristicile generale ale acestora.

Creantele imobilizate sunt reprezentate de sume ce apartin umitatii economice, dar se afla la terti, persoane fizice sau juridice, pentru scopuri diferite.

Se clasifica in:

♦ creante lagate de participatii;

♦ imprumuturi acordate pe termen lung;

♦ actiuni proprii;

♦ alte creante imobilizate;

♦ dobanzi aferente creantelor imobilizate.

Creantele legate de participatii sunt imprumuturile acordate unitatilor de la care s-au achizitionat titluri sau interese de participare, sub forma de ajutoare financiare.

2.7.5. Contabilitatea varsamintelor de efectuat pentru imobilizari financiare

Decontarea imobilizarilor financiare procurate se poate face in doua modalitati:

♦ cu plata la procurare, situatie in care se va credita un cont de trezorerie;

♦ cu plata ulterioara, cand se va credita un cont de datorii.

Contul 269 "Varsaminte de efectuat pentru imobilizari financiare", care, dupa continutul economic este un cont rectificativ de imobilizari financiare.

♦ dupa functia contabila este un cont de pasiv;

se crediteaza cu datoriile aferente achizitionarii titlurilor imobilizate;

se debiteaza cu ocazia achitarii acestor datorii;

soldul creditor reprezinta sumele datorate pentru titlurile imobilizate achizitionate;

CAPITOLUL 3

STUDIU DE CAZ

3.1 PREZENTAREA GENERALA A UNITATII

CADRUL LEGISLATIV AL CONSTITUIRII SI FUNCTIONARII UNITATII

Numarul de personal: 75 angajati.

Domeniul privat al unitatii administrative este alcatuit din bunuri aflate in proprietatea unitatii si care nu fac parte din domeniul public.

Asupra acestor bunuri unitatea administrativa are dreptul de proprietate privata.

Regimul juridic al dreptului de proprietate publica este reglementat de Legea nr. 213/1998 actualizata, privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, daca prin legi organice speciale nu se dispune altfel.

Dreptul de proprietate privata a unitatii administrative, asupra bunurilor din domeniul privat este supus regimului juridic de drept comun, daca legea nu dispune altfel.

Dreptul de proprietate publica este dobandit de catre unitatea administrativa, astfel:

► pe cale naturala;

► prin achizitionarea publica efectuata in conditiile legii;

► prin expropriere, pentru cauza de utilitate publica;

► prin acte de donatie acceptate, daca bunul respectiv intra in domeniul public;

► prin trecerea unor bunuri, din domeniul privat al unitatii administrative in domeniul public al acesteia pentru cazuri de utilitate publica;

► prin alte moduri prevazute de lege.

In lipsa acordului mentionat bunurile societatii respective pot fi trecute in domeniul public numai prin procedura exproprierii din cauze de utilitate publica si dupa o justa si prealabila despagubire.

Dreptul de proprietate publica inceteaza daca bunul a pierit ori a fost trecut in domeniul privat.

Bunurile din domeniul public sunt inalienabile, indesizabile si imprescriptibile, dupa cum urmeaza:

► nu pot fi instrainate, ele pot fi date numai in administrare, concesionare sau inchiriere, in conditiile legii;

► nu pot fi supuse executarii silite si asupra lor nu se pot constitui garantii reale;

► nu pot fi dobandite de catre alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de buna-credinta asupra bunurilor mobile.

Bunurile din domeniul public pot fi date, dupa caz, in administrare regiilor autonome, prefecturilor, autoritatilor administrative publice si locale, a altor institutii publice de interes national, judetean sau local.

Titularul dreptului de administrare poate sa posede, sa foloseasca bunul si sa dispuna de acesta in conditiile actului prin care i-a fost dat bunul in administrare. Dreptul de administrare va putea fi revocat numai daca titularul sau nu-si exercita dreptul si nu-si executa obligatiile nascute din actul de transmitere.

Concesionarea sau inchirierea, bunurilor proprietate publica, se face prin licitatie publica.

Sumele incasate din inchirierea sau concesionarea bunurilor proprietate publica se fac venituri la bugetele locale.

In cazul in care inchirierea se incheie de catre titularul dreptului de administrare, acesta are dreptul sa incaseze din chirie o cota parte intre 20 % - 50 % stabilita, dupa caz, de consiliul local prin care s-a aprobat inchirierea.

Directorul economic al Muzeului de Etnografie Maramures are urmatoarele atributii, raspunderi si competente:

♦ coordonarea si conducerea unitara a birourilor: financiar, contabilitate si contracte, informatica;

♦ asumarea raspunderii privind incadrarea initiativelor si actiunilor birourilor subordonate, in prevederile legale ale actelor normative;

♦ gestionarea judicioasa si eficienta a fondurilor publice;

♦ asigurarea retelei de comunicare si de fluidizare a informatiilor de natura economica, intre birouri si sectiile ;

♦ asigurarea eficientei si operativitatii in prelucrarea datelor din domeniul sau de activitate;

♦ intocmirea de referate care se inainteaza directorului economic, din cadrul primariei, in vederea intocmirii proiectelor de hotarari.

In subordinea directorului economic sunt:

♦ biroul financiar - contabilitate;

♦ biroul contracte si informatica.

3.2. ORGANIZAREA CONTABILITATII FINANCIARE SI FORMA DE INREGISTRARE CONTABILA UTILIZATA LA MUZEUL DE ETNOGRAFIE

Muzeul de Etnografie Maramures este persoana juridica si efectueaza operatiuni contabile in conditiile Legii Contabilitatii nr. 82/1991 republicata si actualizata.

Inregistrarile in contabilitate se fac cronologic si sistematic, potrivit planurilor de conturi si normelor emise in conditiile prevederilor Legii Contabilitatii nr. 82/1991(R si A). Orice operatiune patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei, in documentele justificative care stau la baza inregistrarilor contabile.

Evidenta contabila se tine cu ajutorul echipamentelor moderne de prelucrare a datelor, cu respectarea normelor contabile privind stocarea, pastrarea sub forma suportilor tehnici si controlul datelor inregistrate in contabilitate. Aplicatiile contabile utilizate au in vedere aceleasi formulare de lucru, specifice formelor de inregistrare contabila clasica, adaptate posibilitatilor de lucru ale calculatoarelor electronice.

Contabilitatea financiara are ca obiectiv principal furnizarea informatiilor necesare, atat pentru necesitatile proprii, cat si in relatiile unitatii cu clientii, furnizorii, bancile, organele fiscale, etc.

Contabilitatea de gestiune este organizata in functie de specificul unitatii si de necesitatile proprii, avand ca obiectiv principal calculatia costurilor.

Pentru asigurarea integritatii stocurilor, unitatea isi organizeaza contabilitatea analitica cu ajutorul metodei cantitativ-valorice, iar evidenta acestora se face cu ajutorul metodei inventarului permanent.

Evidenta analitica a clientilor si furnizorilor, contabilitatea materialelor si calculul salariilor se tin cu ajutorul unor aplicatii informatice adaptate cerintelor si nevoilor unitatii.

3.3. ORGANIZAREA CONTROLULUI FINANCIAR LA MUZEUL DE ETNOGRAFIE MARAMURES

3.3.1. Organizarea controlului financiar preventiv

Dupa timpul in care se exercita, raportat la timpul efectuarii operatiunilor, controlul se delimiteaza in:

control preventiv (anticipat, prealabil), care se exercita inainte de angajarea sau efectuarea operatiunilor respective;

control concomitent, care se exercita in acelasi timp cu desfasurarea operatiunilor controlate sub forma controlului ierarhic, control reciproc si a autocontrolului;

control ulterior, care se exercita dupa ce operatiile au avut loc prin intermediul unor organe specializate de control (control gestionar si inspectii specializate ale statului).

Controlul organizat la nivelul agentilor economici si institutiilor publice prezinta anumite obiective specifice fata de controlul organizat de la nivelul organelor centrale ale statului.

La nivelul fiecarui agent economic, controlul exercitat de catre actionarii sau asociati, direct sau prin intermediul comisiilor de cenzori, prezinta anumite obiective specifice fata de controlul exercitat de catre comisiile de administratie sub forma controlului financiar preventiv, controlului ierarhic-concomitent si controlul de gestiune.

Controlul economico-financiar propriu al agentilor economici se desfasoara sub urmatoarele forme:

. controlul exercitat de administratori sau prin intermediul unor compartimente functionale de specialitate, care poate fi control financiar preventiv, control concomitent-ierarhic, control ulterior;

. controlul exercitat de actionari prin intermediul comisiei de cenzori.

3.3.2. Controlul financiar de gestiune. Obiective, organizare si exercitare

Controlul ulterior, propriu, se desfasoara la societate sub forma controlului financiar de gestiune.

Principalele obiective verificate in cadrul controlului sunt:

♦ existenta, integritatea si pastrarea bunurilor de orice fel;

♦ utilizarea mijloacelor materiale si banesti;

♦ efectuarea incasarilor de orice natura;

♦ efectuarea receptiilor si inventarierilor;

♦ incadrarea gestionarilor, constituirea de garantii, obligatiile si raspunderea gestionarilor;

♦ organizarea si exercitarea controlului financiar preventiv;

♦ intocmirea si circulatia documentelor primare, a evidentelor tehnico-operative si contabile.

Controlul financiar de gestiune se organizeaza si functioneaza in compartimente distincte, in subordinea conducatorului unitatii. Exercitarea acestei forme a controlului propriu se face periodic si sistematic, cel putin o data pe an.

Controlul financiar de gestiune se efectueaza in totalitate sau prin sondaj, in functie de volumul si valoarea bunurilor, de numarul de operatiuni.

In situatia in care controlul se efectueaza prin sondaj se va cuprinde in control un numar reprezentativ de repere si documente, care sa permita tragerea unor concluzii temeinice asupra respectarii actelor normative din domeniul financiar, contabil si gestionar.

In cazul constatarii de pagube controlul se va extinde asupra intregii perioade, la care, potrivit legii, pot fi luate masuri de recuperare a acestora si de tragere la raspundere a persoanelor vinovate (perioada de prescriptie).

Activitatea de control se desfasoara pe baza programelor semestriale de control intocmite de seful compartimentului de control si aprobate de conducatorul unitatii.

Constatarile organelor de control de gestiune se inscriu in acte de control (procese-verbale si note de constatare).

Seful compartimentului de control, in urma unei analize temeinice a actelor de control, va prezenta conducerii unitatii concluziile controlului efectuat impreuna cu masurile ce se propun a fi luate pentru eliminarea si sanctionarea persoanelor vinovate.

Conducatorul unitatii are obligatia ca, in limita competentelor si in cadrul termenelor legale sa ia masuri pentru aplicarea integrala si la timp a masurilor propuse. Neluarea acestor masuri angajeaza raspunderea conducatorului unitatii.

Obiectivele controlului financiar de gestiune

1. Controlul respectarii normelor legale cu privire la existenta, integritatea si paza bunurilor si valorilor materiale si banesti

In cadrul acestui obiectiv sarcinile organelor de control vizeaza verificarea respectarii prevederilor legale privind:

♦ modul de receptionare si depozitare a bunurilor materiale de natura imobilizarilor corporale, a stocurilor de materiale si obiecte de inventar aflate in patrimoniul unitatii sau in pastrare temporara;

♦ modul de gestionare a valorilor materiale mentionate;

Privind controlul existentei mijloacelor banesti evidentiate in conturile imobilizarilor corporale si materialelor, organele de control urmaresc:

♦ modul de constituire si functionare a comisiilor de receptie;

♦ modul de receptie a bunurilor intrate sau iesite din gestiuni, intocmirea documentelor de receptie;

♦ modul de depozitare a bunurilor, respectiv asigurarea integritatii si a conditiilor de pastrare, in functie de natura bunurilor;

♦ dotarea cu aparate de masura si control;

♦ determinarea si evidentierea bunurilor materiale pe conturi si categorii.

Verificarea modului de gestionare a bunurilor materiale se face sub doua aspecte:

♦ al existentei faptice (justetea stocurilor);

♦ al evidentei operative si contabile (justetea soldurilor si stocurilor scriptice).

Justetea stocurilor faptice se verifica, atat prin inventarieri de control (totale sau prin sondaj), cat si prin urmarirea modului in care unitatea a respectat normele legale privind inventarierea patrimoniului.

Efectuarea operatiilor de incasari si plati, in numerar sau prin virament, in lei sau in valuta, presupune existenta unor raporturi juridice de o mare diversitate si complexitate din care deriva obligatii sau creante fata de diferite persoane fizice sau juridice.

Avand in vedere acest lucru, precum si frecventa ridicata a operatiilor de incasari si plati, redam principalele obiective care trebuie verificate de organele de control in acest domeniu:

♦ existenta unor contracte, comenzi, angajamente si a unui temei legal, care sta la baza efectuarii operatiilor din care deriva obligatii de plata sau drepturi de incasat;

♦ existenta unor documente care sa ateste sub semnatura livrarea sau primirea bunurilor sau prestarea serviciilor, care fac obiectul platilor si incasarilor care au avut loc;

♦ respectarea regulamentului operatiunilor de decontare in virament si numerar, in lei sau in valuta;

♦ utilizarea adecvata si corecta a instrumentelor de plata;

♦ existenta vizelor si aprobarilor legale prealabile pentru incasarile si platile realizate;

♦ respectarea termenelor de plata precizate in acte normative sau in contracte.

2. Controlul obligatiilor fata de salariati

Se au in vedere urmatoarele obiective:

♦ existenta unui raport stabilit prin contract de munca sau prin contracte de prestari servicii;

♦ verificarea incadrarilor in functie de respectarea legislatiei in vigoare la data respectiva, a stabilirii adaosului sau diminuarii de salarii, calcularea sporurilor, a indemnizatiilor;

♦ stabilirea, inregistrarea si retinerea impozitului pe salarii, contributia la pensia suplimentara si a ajutorului de somaj datorat de salariati;

♦ stabilirea contributiei unitatii privind asigurarile sociale si ajutorul de somaj;

♦ modul de stabilire si inregistrare a retinerilor din salarii;

♦ intocmirea centralizatoarelor de salarii, inregistrarea in contabilitate a cheltuielilor salariale;

♦ modul de organizare a platii efective a salariilor, repartizarea sumelor pe casierii-platitori;

♦ modul de stabilire a masurilor tehnico-organizatorice privind securitatea transportului si pastrarii numerarului;

♦ verificarea modului de vizare a obligatiilor fata de terti retinute din salarii.

3.4 ORGANIZAREA PRELUCRARII INFORMATIILOR FINANCIAR - CONTABILE CU AJUTORUL ECHIPAMENTELOR DE PRELUCRARE AUTOMATA A DATELOR

3.4.1 Rezultatele lucrarilor financiar - contabile care se efectueaza cu ajutorul echipamentelor de prelucrare automata a datelor

Rezultatul aplicatiei se materializeaza in rapoartele oferite utilizatorilor, precum si in informatiile furnizate celorlalte aplicatii ale sistemului informatic.

Rapoartele care se obtin, ca urmare a prelucrarilor aplicatiei, se pot grupa, in functie de informatiile continute, astfel:

► Rapoarte care servesc la verificarea corectitudinii introducerii datelor de intrare;

► Rapoarte de gestiune in perioada;

► Jurnal documente operate in perioada;

► Jurnal documente operate pe conturi;

► Fise de cont (analitice si sintetice);

► Fisa mijlocului fix.(pe fiecare categorie de mijloace fixe);

► Receptii aferente facturilor;

► Jurnal vanzari - cumparari;

► Balanta sintetica;

► Balanta analitica;

► Rezultatele financiare si obligatiile fiscale;

► Situatia patrimoniului.

Aplicatia "Contabilitatea generala" poate sa furnizeze date pentru alte module ale sistemului informatic.

Programul de contabilitate al sistemului manager permite:

► evidenta contabila, pe acelasi calculator, pentru toate gestiunile unitatii administrative;

► evidenta contabila, conform planului de conturi, respectand toate prevederile legale;

► defineste, de o maniera extrem de flexibila si acoperitoare, orice dezvoltare in analitice;

► defineste conturi a caror evidenta se tine, atat valoric, cat si cantitativ;

► evidenta contabila financiara si a celei analitice de gestiune;

► introducerea in calculator a datelor, pe baza documentelor primare, facturi, receptii, chitante, etc., moment in care se fac automat toate inregistrarile necesare pentru a obtine toate rapoartele contabilitatii;

► obtinerea tuturor situatiilor prevazute in legislatie, precum si a altor situatii specifice;

► facilitatile de import, export, date din si spre contabilitate si alte aplicatii de gestiune economica;

► evidenta salariatilor, calculul salariilor;

► protejarea datelor firmei printr-un sistem de parole impotriva accesului neautorizat;

► rularea programului de contabilitate pe orice tip de retea de calculatoare compatibile IBM - PC.

Performantele aplicatiei de contabilitate se dovedesc prin:

► verificarea completa a datelor introduse pentru a minimiza efortul de detectare ulterioara a erorilor;

► posibilitatea alegerii Registrului - jurnal in care sa fie inregistrat un document;

► posibilitatea alegerii conturilor din catalog sau a introducerii de conturi noi fara a parasi procedura de culegere a documentelor;

► posibilitatea utilizarii de formule contabile definite anterior care sa completeze automat campurile ecranului;

► inregistrarea simultana in contabilitatea financiara si in cea de gestiune, in contabilitatea sintetica si in cea analitica, in conturile debitoare si creditoare;

► posibilitatea cautarii unor documente introduse anterior in calculator dupa diverse criterii, cum ar fi: dupa contul debitor, creditor, debitor clasa 9, creditor clasa 9, cronologic dupa data culegerii sau prin stabilirea de filtre pe oricare din campurile ecranului de culegere;

► posibilitatea de a vizualiza documentele culese dupa diverse ordonari, pas cu pas, sau vizualizandu-se grupate sub forma de tabela;

► posibilitatea de a obtine explicatii referitoare la datele cerute pe ecran, precum si de a ajunge intr-o maniera rapida la explicatiile din monografia planurilor de conturi, in vigoarea in care a fost transpusa in forma electronica.

La sfarsitul lunii se vor inchide conturile de venituri si cheltuieli automat, pe baza unor descrieri facute anterior.

In prelucrarea pe calculator se poate trece la luna urmatoare de prelucrare, numai prin activitatea unei proceduri automate numite "setare luna".

Datele lunii anterioare raman intacte, ele putand fi folosite oricand pentru generarea situatiilor.

Lucrarile executate de program:

► listarea Registrelor - jurnal;

► listarea fiselor de cont;

► activitati la sfarsit de perioada;

► listarea balantei;

► listarea jurnalelor de TVA;

► registrul de casa;

► balanta de verificare;

► situatia de cheltuieli;

► lucrul cu TVA;

► note contabile;

► situatia bancara;

► situatia creditelor;

► registul vanzari - cumparari.

3.5 Inregistrari contabile

Pentru calcularea amortizarii anuale, dupa metoda amortizarii degresive, in a doua varianta, un activ fix cu valoare de intrare de 1.000 lei, pus in functiune in luna ianuarie, are o durata normala de utilizare de 10 ani. Cotele medii de amortizare conform legislatiei sunt:

♦ pentru regimul de amortizare liniara - 10 % (100/10 ani);

♦ pentru regimul de amortizare degresiva - 20 % (IO% X coef. 2.0).

Determinarea duratei de utilizare in cadrul careia se realizeaza amortizarea integrala, exprimata in ani.

♦ durata de utilizare aferenta regimului liniar, recalculata in functie de cota medie anuala de amortizare degresiva este egala cu 100/20 % = 5 ani;

♦ durata de utilizare in cadrul careia se realizeaza amortizarea integrala este egala cu diferenta dintre durata normala de utilizare de 10 ani si durata recalculata in functie de cota medie anuala de amortizare degresiva de 5 ani (10 ani - 5 ani = 5 ani).

Rezulta ca valoarea de intrare a activului fix se amortizeaza integral in 5 ani, in regim de amortizare liniara, durata de utilizare in regim de amortizare degresiva fiind 0 ani, iar pentru 5 ani de utilizare nu se mai calculeaza amortizarea.

Un mijloc fix achizitionat in 10.10.2007 are o valoare de 60.000 lei. Durata de utilizare normala este de 5 ani.

♦ cota medie de amortizare liniara este de 20 % (100/5 ani);

♦ cota medie de amortizare degresiva este de 30 % (20 % / 1,5).

Amortizarea anuala se va calcula astfel:

Anii

Modul de calcul

Amortizarea degresiva

Amortizare cumulata

Valoarea ramasa

2007

60.000 x 30 %

18.000

18.000

42.000

2008

42.000 x 30 %

12.600

30.600

29.400

2009

29.400 : 3

9.800

40.400

19.600

2010

19.600 se trece pe amort. lin.

9.800

50.200

9.800

2011

9.800

9.800

60.000

-

Un activ fix are o valoare de intrare de 72.000 lei si o durata normala de utilizare de 7 ani.

♦ cota medie anuala de amortizare pentru regimul de amortizare liniara:

100 : 7 = 14,3 %

♦ cota medie anuala de amortizare pentru regimul de amortizare degresiva:

14,3 % x 2 = 28,6 %

♦ durata de utilizare aferenta regimului liniar, recalculata:

100 : 28,6 = 3 ani

♦ durata de utilizare in cadrul careia se realizeaza amortizarea integrala:

7 - 3 = 4 ani

♦ durata de utilizare in cadrul careia se aplica regimul de amortizare degresiva:

4 - 3 = 1 an

♦ durata de utilizare in cadrul careia se aplica regimul de amortizare liniara:

4 - 1 = 3 ani

♦ durata de utilizare pentru care nu se mai calculeaza amortizarea:

7 - 4 = 3 ani

Planul de amortizare degresiva:

Anii

Modul de calcul

Amortizarea degresiva

Amortizare cumulata

Valoarea ramasa

1.

72.000 x 28,6 %

20.592

20.592

51.408

2.

51.408 : 3

17.136

37.728

34.272

17.136

54.864

17.136

17.136

72.000

-

Se supune amortizarii accelerate un mijloc fix cu o valoare de 10.000 lei ce are o durata normala de utilizare de 5 ani.

An

Modul de calcul

Amortizarea degresiva

Amortizare cumulata

Valoarea ramasa

1.

10.000 x 50 %

5.000

5.000

5.000

2.

5.000 : 4

1.250

6.250

3.750

3.

1.250

7.500

2.500

4.

1.250

8.750

1.250

5.

1.250

10.000

0

Studiu de caz: Muzeul de Etnografie Maramures a achizitionat un program informatic de contabilitate de la S.C. "ALFA SOFTWARE" S.R.L. in valoare totala de 10.000 lei, care se amortizeaza in 2 ani. Dupa primul an se scoate din activul patrimonial.

Ø Se inregistreaza achizitionarea programului informatic:

------------------------------------------------x-----------------------------------------------

2081 "Programe informatice" = 404 "Furnizori de active fixe" 10.000

Ø Se inregistreaza amortizarea activului fix necorporal in primul an (10.000 : 2 = 5.000 lei/an):

------------------------------------------------x-----------------------------------------------

6811 "Chelt. operationale priv. amortiz. = 2808 "Amortiz. altor active fixe 5.000

active fixe" necorporale"

Ø Se inregistreaza scoaterea din activul patrimonial a programului informatic dupa primul an de functionare:

------------------------------------------------x-----------------------------------------------

2808 "Amortiz. altor active fixe = 2081 "Programe informatice" 5.000

necorporale"

658 "alte ch. operationale " = 2081 "Programe informatice" 5.000

Operatii cu care se crediteaza:

Ø Valoarea amortizata a activelor fixe scoase din activ, prin lichidare sau vanzare:

------------------------------------------------x-----------------------------------------------

281.01-281.06 "Amort. privind = 212 - 214 "Active fixe"

activele fixe corporale"

Ø Valoarea neamortizata a mijloacelor fixe scoase din activ, prin lichidare sau vanzare:

------------------------------------------------x-----------------------------------------------

658 "Alte cheltuieli operationale" = 212 - 214 "Active fixe"

Muzeul de Etnografie a achizitionat, de la o societate comerciala, o instalatie in luna noiembrie 2007 in valoare de 20.000, iar TVA este de 3.800 lei, plata facandu-se ulterior prin cont bancar.

Ø Se inregistreaza achizitionarea conform facturii si procesului-verbal de receptie:

------------------------------------------------x-----------------------------------------------

2131 "Echip. tehnologice" = 404 "Furnizori de active fixe" 20.000

------------------------------------------------x-----------------------------------------------

4426 "TVA deductibila" = 404 "Furnizori de active fixe" 3.800

Ø Se inregistreaza achitarea furnizorului conform ordinului de plata:

------------------------------------------------x-----------------------------------------------

404 "Furnizori de active fixe' = 5121 "Conturi la banci" 23.800

Muzeul de Etnografie construieste o hala cu forte proprii pentru care se fac urmatoarele cheltuieli: materiale consumabile: 75.000 lei; energie facturata de terti: 2.000 lei, plus TVA 19 % : 380 lei; consumul obiectelor de inventar: 150 lei; amortizarea utilajelor: 355 lei; salariile muncitorilor: 12.000 lei; C.A.S.: 3.000 lei; fond somaj: 600 lei.



Ø Se inregistreaza consumul de materiale pe 1 an la valoare de 75.000 lei:

------------------------------------------------x-----------------------------------------------

6021 "Chelt. cu materialele auxiliare" = 3021 "Materiale auxiliare" 75.000

Ø Se inregistreaza factura de energie primita de la terti, in valoare de 2.380 lei:

------------------------------------------------x-----------------------------------------------

% = 401 "Furnizori" 2.380

610 "Cheltuieli privind energia si apa" 2.000

4426 "TVA deductibila" 380

Ø Se inregistreaza consumul de obiecte de inventar, in valoare de 150 lei:

------------------------------------------------x-----------------------------------------------

603 "Chelt. priv. materialele de = 303 "Materiale de natura obiect. 150.000

natura obiect. de inventar" de inventar"

Ø Se inregistreaza amortizarea utilajelor folosite, in valoare de 355 lei:

------------------------------------------------x-----------------------------------------------

6811 "Chelt. de expl. priv. = 2813 "Amortiz. instalatiilor, mijl. de 355

amortiz. acivelor fixe" transport, animalelor si plantatiilor"

Ø Se inregistreaza salariile datorate muncitorilor, in valoare de 12.000 lei:

------------------------------------------------x-----------------------------------------------

641 "Chelt. cu salariile personalului" = 421 "Personal-salarii datorate" 12.000

Ø Se inregistreaza contributia unitatii la asigurarile sociale, in valoare de 3.000 lei:

------------------------------------------------x-----------------------------------------------

6451 "Chelt. privind contributia" = 4311 "Contributia unitatii la asig. 3.000

unitatii la asig. sociale" sociale"

Ø Se inregistreaza contributia unitatii la fondul de somaj, in valoare de 600 lei:

------------------------------------------------x-----------------------------------------------

6452 "Chelt. privind contributia pt. = 4371 "Contributia unitatii la fondul 600

ajutorul de somaj" de somaj"

Ø Se inregistreaza receptionarea lucrarii de investitii la sfarsitul lunii, in valoare de 93.105 lei:

------------------------------------------------x-----------------------------------------------

212 "Constructii" = 722 "Venituri din productia de active fixe 93.105

corporale"

Ø Se inregistreaza TVA aferenta productiei de imobilizari ce reprezinta o vanzare pentru sine (3.105 x 19 % = 3.695 lei):

------------------------------------------------x-----------------------------------------------

4426 "TVA deductibila" = 4427 "T.V.A. colectata" 3.695

Muzeul de Etnografie, cu ocazia inventarierii a inregistrat in P.M.I. o lipsa la inventar a unui dulap de vestiar. Lipsa se imputa unui gestionar cu o valoare de 2.000 lei, din care amortizarea inregistrata este de 1.000 lei. Pretul de imputare este de 2.500 lei.

Ø Se inregistreaza scoaterea din patrimoniu a dulapului constatat lipsa, in valoare de 2.000 lei:

------------------------------------------------x-----------------------------------------------

% = 214 "Mobilier, aparatura, 2.000

birotica, echip. de protectie

a val. umane si materiale

si alte active corporale"

281.06 "Amortiz. altor active fixe corporale" 1.000

658 "Alte cheltuieli oprationale" 1.000

Ø Se inregistreaza imputarea lipsei in gestiune persoanei vinovate, in valoare de 2.500 lei:

------------------------------------------------x-----------------------------------------------

461 "Debitori " = % 2.975

7515 "Venituri din donatii" 2.500

4427 "TVA colectata" 475

3.6 Proceduri

PROCEDURA

privind inregistrarea in contabilitate a intrarii de imobilizari

1. SCOP:

Scopul acestei proceduri este de a stabili un set unitar de reguli pentru inregistrarea in contabilitate a intrarii de imobilizari, precum si a modului de operare in programul de contabilitate a operatiunilor privind intrarea acestora, astfel incat:

-         sa se asigure integritatea patrimoniului;

-         sa se reflecte cantitativ si valoric toate intrarile de imobilizari;

-         sa poata fi furnizate informatiile necesare stabilirii valorii patrimoniului si a efectuarii controlului;

-         sa se asigure datele necesare efectuarii inventarierii patrimoniului;

-         sa se asigure controlul gestiunilor de bunuri materiale.

2. DOMENIU:

Procedura se aplica de catre persoana din cadrul Directiei Buget Contabilitate incadrata pe pozitia ________ din statul de organizare a unitatii.

3. REFERINTE NORMATIVE:

a)      Legea 571/2003 - privind Codul Fiscal;

b)      Legea 500/2002 privind finantele publice;

c)      Legea 82/1991- Republicata - legea contabilitatii;

d)      Legea 213/1998 - privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia;

e)      Legea 15/1994 - privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale, cu modificarile si completarile ulterioare;

f)        Hotararea Guvernului 909/1997 - pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii 15/1994, cu modificarile si completarile ulterioare;

g)      Hotararea Guvernului 2139/2004 - pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe:

h)      Hotararea Guvernului 105/2007 - privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe;

i)        Ordonanta Guvernului 81/2003 - privind reevaluarea si amortizarea activelor fixe in patrimoniul institutiilor publice;

j)        Ordinul ministrului finantelor publice 1487/2003 - pentru aprobarea Normelor metodologice privind reevaluarea si amortizarea activelor fixe in patrimoniul institutiilor publice si al persoanelor juridice fara scop patrimonial;

k)      Ordinul ministrului finantelor publice 1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor institutiilor publice, precum si organizarea, evidenta si raportarea angajamentelor bugetare si legale;

l)        Ordinul ministrului finantelor publice 1917/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii institutiilor publice, Planul de conturi pentru institutiile publice si instructiunile de aplicare a acestuia - cu modificarile si completarile ulterioare;

m)    Ordinul ministrului finantelor publice 1954/2005 pentru aprobarea Clasificatiei indicatorilor privind finantele publice;

n)      Regulamentul de organizare si functionare;

o)      Fisa postului;

4. DESCRIEREA PROCEDURII

Nr. Crt.

ACTIVITATEA

CINE EXECUTA

TERMEN

1

Activele imobilizate se impart, conform Legii 213/1998 in:

-         active imobilizate apartinand domeniului public al statului;

-         active imobilizate apartinand domeniului privat al statului - care la randul lor, conform O.G. 81/2003, se impart in:

Ø      active imobilizate apartinand domeniului privat amortizabil;

Ø      active imobilizate apartinand domeniului privat neamortizabil.

Conform legii 15/1994:

"Sunt considerate mijloace fixe obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizeaza ca atare si indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

a) are o valoare de intrare mai mare decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului. Aceasta valoare poate fi actualizata anual, in functie de indicele de inflatie;

b) are o durata normala de utilizare mai mare de un an."

In cazul imobilizarilor necorporale, conditia de valoare nu se aplica.

Inregistrarile in contabilitate se fac pe baza documentelor justificative, cronologic, prin respectarea succesiunii documentelor dupa data intocmirii sau intrarii lor, si sistematic, in conturile sintetice si analitice.

Contabilitatea sintetica se desfasoara in analitic , pe gestiuni si locuri de folosinta, iar in cadrul acestora pe surse de finantare si activitati (curenta si mobilizare).

Inregistrarea intrarilor de imobilizari se face pe baza documentelor justificative intocmite de compartimentele logistice, conform "Planului de conturi general pentru institutiile publice" detaliat in analitic de Directia Generala Financiara .

Activele imobilizate pot intra in administrarea unitatii pe mai multe cai:

-         achizitii;

-         transfer de la alte unitati;

-         transfer fara plata de la alte institutii publice din finantarea altui ordonator principal de credite;

-         investitii, productie proprie si modernizari;

-         dezmembrari de imobilizari;

-         plusuri de inventar;

-         donatii de la persoane fizice sau juridice;

Inregistrarea in contabilitate a imobilizarilor se face la valoarea de intrare (contabila), prin care se intelege:

-         costul de achizitie, pentru cele procurate cu titlu oneros;

-         costul de productie, pentru cele realizate in unitate;

-         valoarea justa (valoarea actuala sau de utilitate) stabilita de specialisti, cu aprobarea ordonatorului de credite, pentru cele primite cu titlu gratuit, plusuri de inventar sau rezultate cu ocazia scoaterii din functiune a mijloacelor fixe.

Documentele justificative pe baza carora se inregistreaza in contabilitate a intrarile de imobilizari sunt:

-         Factura fiscala si Factura insotite de Nota de receptie si constatare diferente si Procesul verbal de receptie a mijlocului fix, pentru achizitii;

-         Factura fiscala, Factura sau Avizul de insotire a marfii impreuna cu Procesul verbal de receptie pentru mijloacele fixe intrate prin investitii;

-         Proces-verbal de receptie provizorie;

-         Proces-verbal de punere in functiune;

-         Avizul de insotire a marfii si Nota de receptie si constatare diferente pentru imobilizarile transferate de la alte unitati ;

-         Proces-verbal de predare-primire pentru imobilizarile primite de la alte institutii publice din finantarea altui ordonator principal de credite prin transfer fara plata;

-         Procesul verbal de inventariere pentru plusurile de inventar constatate cu ocazia inventarierii;

-         Procesul verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe, pentru mijloacele fixe rezultate din dezmembrarea altor mijloace fixe;

-         Act de mutatie a animalelor pentru trecerea animalelor de la o categorie la alta;

-         Contractul de donatie, pentru stocurile primite cu acest titlu;

Articolele contabile aferente acestor tipuri de operatiuni vor respecta prevederile O.M.F.P. 1917/2005, cu mentiunea ca inregistrarea operatiunilor economico-financiare trebuie sa respecte principiile contabilitatii de drepturi si obligatii, iar corespondentele stabilite in cadrul functiunii fiecarui cont nu sunt limitative, ele putand fi dezvoltate cu respectarea continutului economic al operatiunii, a cerintelor contabilitatii bazate pe angajamente si a prevederilor legale in vigoare.

Contabilitatea analitica se tine cu ajutorul formularelor:

-         fisa de cont pentru operatiuni diverse - pentru fiecare cont sintetic si se dezvolta pe conturi analitice. Se completeaza la inceputul anului pe baza notei de contabilitate de preluare a soldurilor de la sfarsitul anului precedent, iar in cursul anului pe baza documentelor justificative referitoare la operatiile intervenite. La sfarsitul fiecarei luni, in fisele analitice se totalizeaza rulajele pe luna respectiva si cumulat de la inceputul anului, in vederea intocmirii balantei analitice de verificare a operatiunilor inregistrate, iar in fisele de cont sintetic se face totalul cumulat al rulajului pe debit si pe credit, precum si soldul contului. Prin utilizarea aplicatiei de contabilitate CONTBUG, completarea acestor fise, precum si stabilirea rulajelor lunare si cumulate, se face automat in momentul inchiderii jurnalelor partiale.

-         fisa pentru operatiuni bugetare - se intocmeste pe structura clasificatiei economice si bugetare aprobate, cu ajutorul aplicatiei de contabilitate CONTBUG.

-         fisa mijlocului fix - se intocmeste pentru fiecare mijloc fix si pentru mai multe mijloace fixe de acelasi fel si aceeasi valoare. Contabilitatea analitica a mijloacelor fixe se tine pe fiecare obiect de evidenta, prin care se intelege obiectul singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele si accesoriile lui, destinat sa indeplineasca in mod independent, in totalitatea lui, o functie distincta.

-         Registrul numerelor de inventar - serveste ca document de atribuire a numerelor de inventar la toate mijloacele fixe existente in unitate. Pentru categoriile de tehnica militara de acelasi fel se atribuie un singur numar de inventar, evidenta acestora tinandu-se pe seriile poansonate pe fiecare arma.

Controlul asupra concordantei inregistrarilor din evidenta contabila cu cele din evidenta tehnic-operativa se realizeaza prin confruntarea lunara dintre cantitatile operate in fisele de magazie cu cele din fisele mijloacelor fixe.

Directorul Directiei Buget Contabilitate

Seful Serviciului Legislatie, Drepturi de personal si Decontari

Lucratorii de la pozitiile nr. ___ din statul de organizare in a caror atributii intra efectuarea inregistrarilor contabile

Zilnic

5. RESPONSABILITATI:

Contabilul sef raspunde de:

-         organizarea si conducerea contabilitatii, astfel incat sa furnizeze datele necesare cunoasterii patrimoniului aflat in administrarea unitatii;

-         verifica articolele contabile din jurnalele partiale aferente intrarilor de imobilizari;

-         exercitarea controlului asupra operatiunilor patrimoniale inregistrate in contabilitate;

-         urmareste respectarea intocmai a prezentei proceduri;

-         urmareste revizuirea in timp a procedurii, in functie de schimbarile reglementarilor utilizate.

Lucratorii, care conform fisei postului, au obligatia de a inregistra in contabilitate operatiunile economico-financiare privind intrarile imobilizari, raspund de:

-         verificarea modului de emitere si completare a documentelor privind intrarea de imobilizari;

-         primirea spre operare a documentelor care indeplinesc conditiile de forma si fond pe baza Borderoului de predare a documentelor intocmit de gestionari;

-         contabilizarea operatiunilor privind intrarile de imobilizari;

-         incadrarea stocurilor in clasificatiile economice si functionale corespunzatoare;

-         respectarea procedurii de lucru;

-         propunerea de modificare a procedurii in functie de modificarile legislatiei in domeniu;

-         pe timpul aplicarii procedurii, utilizeaza toate reglementarile aflate in vigoare;

-         respecta termenul legal de solutionare a lucrarii.

6. DISPOZITII FINALE:

a)      Procedura va fi adusa la cunostinta personalului care executa activitatea de inregistrare in contabilitate a intrarii de imobilizari;

b)      Actuala procedura va fi revizuita in cazul in care apar modificari ale actelor legislative si a programului de contabilitate care stau la baza inregistrarii in contabilitate a intrarii de imobilizari;

c)      Pe perioada absentei de la serviciu a persoanelor desemnate sa inregistreze in contabilitate a intrarilor de imobilizari, prezenta procedura (in forma initiala sau revizuita) se aplica si de inlocuitorii acestora.

d)      Aceasta procedura intra in vigoare la data de _____________


PROCEDURA

privind inregistrarea in contabilitate a scaderii de imobilizari

1. SCOP:

Scopul acestei proceduri este de a stabili un set unitar de reguli pentru inregistrarea in contabilitate a scaderii de imobilizari, precum si a modului de operare in programul de contabilitate a operatiunilor privind scaderea acestora, astfel incat:

-         sa se asigure integritatea patrimoniului;

-         sa se reflecte cantitativ si valoric toate iesirile de imobilizari;

-         sa poata fi furnizate informatiile necesare stabilirii valorii patrimoniului si a efectuarii controlului;

-         sa se asigure datele necesare efectuarii inventarierii patrimoniului;

-         sa se asigure controlul gestiunilor de bunuri materiale.

2. DOMENIU:

Procedura se aplica de catre persoana din cadrul Directiei Buget Contabilitate incadrata pe pozitia ________ din statul de organizare a unitatii.

3. REFERINTE NORMATIVE:

a)      Legea 571/2003 - privind Codul Fiscal;

b)      Legea 500/2002 privind finantele publice;

c)      Legea 82/1991- Republicata - legea contabilitatii;

d)      Legea 213/1998 - privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia;

e)      Legea 15/1994 - privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale, cu modificarile si completarile ulterioare;

f)        Hotararea Guvernului 909/1997 - pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii 15/1994, cu modificarile si completarile ulterioare;

g)      Hotararea Guvernului 2139/2004 - pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe:

h)      Hotararea Guvernului 105/2007 - privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe;

i)        Ordonanta Guvernului 81/2003 - privind reevaluarea si amortizarea activelor fixe in patrimoniul institutiilor publice;

j)        Ordinul ministrului finantelor publice 1487/2003 - pentru aprobarea Normelor metodologice privind reevaluarea si amortizarea activelor fixe in patrimoniul institutiilor publice si al persoanelor juridice fara scop patrimonial;

k)      Ordinul ministrului finantelor publice 1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor institutiilor publice, precum si organizarea, evidenta si raportarea angajamentelor bugetare si legale;

l)        Ordinul ministrului finantelor publice 1917/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii institutiilor publice, Planul de conturi pentru institutiile publice si instructiunile de aplicare a acestuia - cu modificarile si completarile ulterioare;

m)    Ordinul ministrului finantelor publice 1954/2005 pentru aprobarea Clasificatiei indicatorilor privind finantele publice;

n)      Regulamentul de organizare si functionare;

o)      Fisa postului;

4. DESCRIEREA PROCEDURII

Nr. Crt.

ACTIVITATEA

CINE EXECUTA

TERMEN

1.

Inregistrarile in contabilitate se fac pe baza documentelor justificative, cronologic, prin respectarea succesiunii documentelor dupa data intocmirii sau intrarii lor, si sistematic, in conturile sintetice si analitice.

Contabilitatea sintetica se desfasoara in analitic , pe gestiuni si locuri de folosinta, iar in cadrul acestora pe surse de finantare si activitati (curenta si mobilizare).

Inregistrarea scaderii stocurilor se face pe baza documentelor justificative intocmite de compartimentele logistice, conform "Planului de conturi general pentru institutiile publice" detaliat in analitic de Directia Generala Financiara la pretul stabilit prin aplicarea metodei "costului mediu ponderat" (C.M.P.).

Documentele justificative pe baza carora se inregistreaza in contabilitate a iesirile de stocuri sunt:

-         Factura - vanzare de imobilizari;

-         Aviz de insotire a marfii - pentru transferul la alte unitati, transfer fara plata la alte institutii publice din finantarea altui ordonator principal de credite;

-         Proces-verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe;

-         Proces-verbal de inventariere insotit de Proces-verbal de cercetare administrativa - pentru lipsuri la inventariere;

Articolele contabile aferente acestor tipuri de operatiuni vor respecta prevederile O.M.F.P. 1917/2005, cu mentiunea ca inregistrarea operatiunilor economico-financiare trebuie sa respecte principiile contabilitatii de drepturi si obligatii, iar corespondentele stabilite in cadrul functiunii fiecarui cont nu sunt limitative, ele putand fi dezvoltate cu respectarea continutului economic al operatiunii, a cerintelor contabilitatii bazate pe angajamente si a prevederilor legale in vigoare.

Contabilitatea analitica se tine cu ajutorul formularelor:

-         fisa de cont pentru operatiuni diverse - pentru fiecare cont sintetic si se dezvolta pe conturi analitice. Se completeaza la inceputul anului pe baza notei de contabilitate de preluare a soldurilor de la sfarsitul anului precedent, iar in cursul anului pe baza documentelor justificative referitoare la operatiile intervenite. La sfarsitul fiecarei luni, in fisele analitice se totalizeaza rulajele pe luna respectiva si cumulat de la inceputul anului, in vederea intocmirii balantei analitice de verificare a operatiunilor inregistrate, iar in fisele de cont sintetic se face totalul cumulat al rulajului pe debit si pe credit, precum si soldul contului. Prin utilizarea aplicatiei de contabilitate CONTBUG, completarea acestor fise, precum si stabilirea rulajelor lunare si cumulate, se face automat in momentul inchiderii jurnalelor partiale.

-         fisa pentru operatiuni bugetare - se intocmeste pe structura clasificatiei economice si bugetare aprobate, cu ajutorul aplicatiei de contabilitate CONTBUG.

-         fisa mijlocului fix - se intocmeste pentru fiecare mijloc fix si pentru mai multe mijloace fixe de acelasi fel si aceeasi valoare. Contabilitatea analitica a mijloacelor fixe se tine pe fiecare obiect de evidenta, prin care se intelege obiectul singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele si accesoriile lui, destinat sa indeplineasca in mod independent, in totalitatea lui, o functie distincta.

-         Registrul numerelor de inventar - serveste ca document de atribuire a numerelor de inventar la toate mijloacele fixe existente in unitate. Pentru categoriile de tehnica militara de acelasi fel se atribuie un singur numar de inventar, evidenta acestora tinandu-se pe seriile poansonate pe fiecare arma.

Controlul asupra concordantei inregistrarilor din evidenta contabila cu cele din evidenta tehnic-operativa se realizeaza prin confruntarea lunara dintre cantitatile operate in fisele de magazie cu cele din fisele mijloacelor fixe.

Directorul Directiei Buget Contabilitate

Seful Serviciului Legislatie, Drepturi de personal si Decontari

Lucratorii din statul de organizare in a caror atributii intra efectuarea inregistrarilor contabile

Zilnic

5. RESPONSABILITATI:

Contabilul sef raspunde de:

-         organizarea si conducerea contabilitatii, astfel incat sa furnizeze datele necesare cunoasterii patrimoniului aflat in administrarea unitatii;

-         verifica articolele contabile din jurnalele partiale aferente iesirilor de imobilizari;

-         exercitarea controlului asupra operatiunilor patrimoniale inregistrate in contabilitate;

-         urmareste respectarea intocmai a prezentei proceduri.

-         urmareste revizuirea in timp a procedurii, in functie de schimbarile reglementarilor utilizate.

Lucratorii, care conform fisei postului, au obligatia de a inregistra in contabilitate operatiunile economico-financiare privind scaderile de imobilizari, raspund de:

-         verificarea modului de emitere si completare a documentelor privind scaderea imobilizarilor;

-         primirea spre operare a documentelor care indeplinesc conditiile de forma si fond pe baza Borderoului de predare a documentelor intocmit de gestionari;

-         contabilizarea operatiunilor privind scaderile de imobilizari;

-         incadrarea stocurilor in clasificatiile economice si functionale corespunzatoare.

-         respectarea procedurii de lucru;

-         propunerea de modificare a procedurii in functie de modificarile legislatiei in domeniu;

-         pe timpul aplicarii procedurii, utilizeaza toate reglementarile aflate in vigoare;

-         respecta termenul legal de solutionare a lucrarii.

6. DISPOZITII FINALE:

a)      Procedura va fi adusa la cunostinta personalului care executa activitatea de inregistrare in contabilitate a scaderii de imobilizari;

b)      Actuala procedura va fi revizuita in cazul in care apar modificari ale actelor legislative si a programului de contabilitate care stau la baza inregistrarii in contabilitate a scaderii de imobilizari;

c)      Pe perioada absentei de la serviciu a persoanelor desemnate sa inregistreze in contabilitate a iesirilor de imobilizari, prezenta procedura (in forma initiala sau revizuita) se aplica si de inlocuitorii acestora.

d)      Aceasta procedura intra in vigoare la data de _____________


CONCLUZII SI PROPUNERI

Muzeul de Etnografie Maramures a aplicat Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata si actualizata.

Unitatile care intra sub incidenta acestor reglementari au obligatia sa audieze situatiile financiare, potrivit Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 75/1999 republicata si actualizata, privind activitatea de audit financiar.

Muzeul de Etnografie Maramures, fiind una din unitatile care intra sub incidenta acestor reglementari, a fost supusa auditarii de catre o comisie de experti contabili, auditare in urma careia s-a intocmit un raport de certificare a bilantului contabil aferent exercitiului financiar al anului 2007.

Auditul a fost efectuat astfel incat sa se obtina o asigurare respectabila ca nu sunt anomalii semnificative in conturile anuale. Auditul consta, de asemenea, in evaluarea principiilor si metodelor contabile folosite, precum si in efectuarea unei examinari a prezentarii de ansamblu a conturilor anuale.

Unitatea a aplicat prevederile Legii nr. 15/1994 republicata si actualizata, referitoare la amortizarea capitalului angajat si imobilizat in active corporale, precum si Normele metodologice specifice. Duratele de utilizare aferente regimului liniar adoptat de unitate prin decizie a Consiliului de Administratie, sunt in concordanta cu "Catalogul" acestora.

Contabilitatea stocurilor este organizata in conformitate cu prevederile punctelor "61" - "73" din Regulamentul privind aplicarea Legii contabilitatii nr. 82/1991 republicata si actualizata.

La intrarea in patrimoniu, bunurile materiale se evalueaza si se inregistreaza la cost de achizitie. Evaluarea imobilizarilor corporale s-a facut la "valoarea actuala", cu ocazia procurarii lor.

Bilantul contabil s-a intocmit in conformitate cu normele legale in vigoare. Toate datele au fost preluate corect din balanta de verificare in concordanta deplina cu cele din conturile analitice.

Contul de "profit si pierdere" este intocmit pe baza datelor din contabilitatea sintetica si se refera numai la exercitiul financiar incheiat.

Profitul net, aferent exercitiului incheiat, a fost stabilit conform dispozitiilor legale in vigoare. Activele fixe existente, la sfarsitul exercitiului financiar incheiat, au fost de 1.329.134 lei, iar propuse pentru casare 289.145 lei pentru anii 2006 - 2007.

In vederea unei cat mai eficiente colectari, prelucrari si transmiteri a datelor, unitatea utilizeaza mijloace electronice de calcul, programul utilizat fiind complex, avand flexibilitatea necesara adaptarii rigide la noile conditii, care intervin in contabilitatea agentilor economici.

Se impune perfectionarea in continuare a programului de calcul utilizat pe calculator, pentru a putea executa un numar foarte mare si diversificat de situatii contabile, financiare, ce sunt solicitate, ceea ce ar usura considerabil munca persoanelor implicate.

Raportul dintre cheltuieli si venituri este favorabil celor din urma, totusi ramane inca nerezolvata o problema, aceea a inclinarii si mai tare a balantei in favoarea veniturilor.

Rezolvarea acestei probleme ar fi o sarcina manageriala, dar care implica si compartimentul financiar contabil, in ale carui atributiuni intra gasirea celor mai economicoase solutii pentru desfasurarea la parametrii optimi a activitatii de baza a diminuarea drastica a cailor de risipa de orice fel si adoptarea metodelor optime de tratare a contractelor in care unitatea este parte, in vederea sporirii cailor de obtinere a veniturilor.

Este important deci, ca intrega atentie a factorilor de conducere a unitatii sa fie concentrata inspre identificarea unei noi si eficiente surse de venituri, gasirea de parteneri cat mai puternici cu care sa se incheie contracte de colaborare pe termen lung.

BIBLIOGRAFIE

1.

Radu Berceanu si colectivul

-Contabilitatea aprofundata, Editura Silvania, 2006

1.

Pantea I.P.

Bodea Gh.

- Contabilitatea romaneasca armonizata cu Directivele Contabile Europene, Editura Intelcredo, Deva, 2003

2.

Batrancea I.

- Analiza financiara pe baza de bilant, Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2000

3.

Bojian O.

- Contabilitate generala, Editura Eficient, Bucuresti, 1998

4.

Mates D. si

colectivul

- Bazele contabilitatii, Editura Intelcredo, Deva, 1996

5.

Oprean I.

- Bazele contabilitatii agentilor economici din Romania, Editura Intelcredo, Deva, 1996

6.

Oprean I.

- Intocmirea si auditarea bilantului contabil, Editura Intelcredo, Deva, 1996

7.

Pantea I.P.

- Managementul contabilitatii romanesti, Editura Intelcredo, Deva, 1998

8.

Pop A.

- Contabilitatea comparata si aprofundata, Editura Intelcredo, Deva, 1996

******

- Legea contabilitatii nr. 82/1991

******

- Ordonanta de Urgenta 75/1999 privind activitatea de audit financiar

******

- Hotararea Guvernului nr. 479/12.08.1998 pentru modificarea si completarea O.G. nr. 15/1996

******

- Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale

******

- Ordonanta Guvernului nr. 54/1997 privind amortizarea activelor fixe

******

- Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia

******

- Hotararea nr. 1553/2003 privind reevaluarea imobilizarilor

corporale si stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Contabilitate




LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE - STUDIU PRIVIND CONTABILITATEA ACTIVELOR IMOBILIZATE LA MUZEUL DE ETNOGRAFIE MARAMURES
CONFLICTELE DE INTERESE EXISTENTE PE PIATA INFORMATIEI CONTABILE SI REZOLVAREA LOR
CONTABILITATEA DECONTARILOR CU PERSONALUL
CONCEPTUL DE RISC
OBIECTUL SI METODA CONTABILITATII
Contabilitatea produselor finite la cost efectiv
LUCRARE DE DIPLOMA PENTRU CONTABILITATEA CAPITALURILOR PROPRII