Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
La zi cu legile si legislatia. masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


Administratie Contabilitate Contracte Criminalistica Drept Legislatie

Contabilitate


Index » legal » Contabilitate
CONCEPTUL DE RISC


CONCEPTUL DE RISC


UNIVERSITATEA SPIRU HARET

Facultatea de Studii Universitare de Masterat

Programul : audit financiar - contabil

Anul universitar 2008 - 2009



REFERAT

CONCEPTUL DE RISC

CAPITOLUL I

Conceptul de risc si tipuri de riscuri

In literatura de specialitate riscul este un subiect predilect, ceea ce demonstreaza importanta, dar si complexitatea lui in economia organizatiilor.

In practica organizatiile se confrunta cu o mare varietate de riscuri, atat interne, cat si externe, care, din cauza acestor aspecte, niciodata nu pot fi avute in vedere 100%.

Riscul este amenintarea ca un eveniment sau o actiune sa afecteze capacitatea unei organizatii de a-si atinge obiectivele stabilite.

Riscurile posibile se identifica pe fiecare obiectiv al entitatii (functiei, activitatii, programului, procesului, operatiei), urmand apoi o monitorizare permanenta a evolutiei lor pentru a le stabili pe cele probabile.

Auditorul intern, din momentul declansarii activitatilor premergatoare desfasurarii misiunilor de audit si pana la finalizarea acestora, se va preocupa de riscuri. Datorita insistentei in identificarea, analiza si evolutia riscurilor, pa tot parcursul demersului sau, auditorul intern este perceput de multi ca fiind ,,Domnul Risc".

In practica exista mai multe tipuri de riscuri, clasificate dupa anumite criterii:

1.      Dupa probabilitatea aparitiei, riscurile sunt:

-         riscuri potentiale, susceptibile sa se produca daca nu se instituie un control eficient care sa leprevina sau sa le corecteze;

-         riscuri posibile, reprezentate de acele riscuri otentiale pentru care managementul nu a intreprins cele mai eficiente masuri pentru a le elimina sau pentru a le diminua impactul.

2.      Dupa natura lor, riscurile sunt :

-         riscuri strategice, referitoare la realizarea unor actiuni grssite, lagate de organizare, de resurse, de mediu, de dotare IT etc.;

-         riscuri informationale, referitoare la adoptarea unor sisteme nesigure sau neperformante pentru prelucrarea informatiilor si pentru raportare;

-         riscuri financiare, lagate de pierdrea unor resurse financiare sau acumularea de pasive inacceptabile.

3.      Dupa natura activitatilor desfasurate in cadrul entitatii, riscurile sunt :

-         legislative;

-         financiare;

-         de functionare;

-         comerciale;

-         juridice;

-         sociale;

-         de imagine;

-         de mediu;

-         ce privesc securitatea informatiilor.

4.      Dupa specificul entitatilor, riscurile sunt:

-         riscuri generale, privind situatia economica, organizarea si atitudinea conducerii;

-         riscuri legate de natura activitatilor specifice;

-         riscuri privind conceperea si functionarea sistemelor;

-         riscuri referitoare la conceperea si actualizarea procedurilor.

Desigur, ca se pot realiza si alte clasificari ale riscurilor, dar in activitatea practica a organizatiilor elementele cele mai importante referitoare la riscuri raman cele legate de :

-         probabilitatea de aparitie a riscurilor;




-         nivelul impactului, respectiv gravitatea consecintelor si durata acestora, in cazul in care s-ar produce.

Evaluarea riscurilor este parte a procesului operational si trebuie sa identifice si sa analizeze factorii interni si externi care ar putea afecta obiectivele organizatiei.

Factorii interni por fi, de exemplu, natura activitatilor entitatii, calificarea personalului, schimbarile majore in organizare sau randamentul angajatilor, iar factorii externi pot fi variatia conditiilor economice, legislative sau schimbarile intervenite in tehnologie.

Evaluarile riscurilor trebuie sa acopere toata gama de riscuri din cadrul entitatii de aceea, trebuie lucrat la toate nivelurile ierarhice, mai ales la cele inalte.

Auditorii interni trebuie sa raporteze managementului general rezultatele activitatii lor si orice slabiciune semificativa descoperita pe parcursul desfasurarii auditului. Cu toate acestea se confrunta cu propriul lor risc : riscul de audit. Ei trebuie sa considere riscul de audit la nivel individual, de cont bilantier sau de clasa de tranzactii. Acesta ii ajuta in conturarea ariei auditului si in stabilirea procedurilor de audit.

CAPITOLUL II

EVALUAREA RISCURILOR

Evaluarea riscurilor este o preocupare atat a auditorilor interni, pe care o realizeaza in conformitate cu standardele lor profesionale, cat si a controlului intern, in vederea oferirii unor servicii performante pentru management. De exemplu, daca este o recesiune in Romania va creste riscul neincasarii taxelor si impozitelor si in consecinta trebuie sa se reduca cheltuielile pentru a ne incadra in bugete pana la sfarsitul anului.

Abordarea riscurilor trebuie sa aiba in vedere faptul ca acestea comporta trei componente :

-         riscul inerent, care este riscul ca o eroare materiala sa se produca;

-                    riscul de control, care este riscul ca sistemul de control intern al entitatii sa nu impiedice sau sa nu corecteze respectivele erori;

-                    riscul de nedetectare, care este riscul ca o eroare materiala ramasa sa nu fie depistata nici de auditori, motiv pentru care se mai numeste si risc de audit.

In practica, sa nu uitam , auditorii interni evalueaza si monitorizeaza riscurile semificative privind entitatea auditata prin compararea propriei liste de riscuri cu riscurile controlului intern. Faptul ca nu analizeaza toate riscurile nu inseamna ca accepta slabiciunile minore, si de aceea avem riscul de audit.

Activitate de evaluare a riscurilor este o componenta esentiala a managementului si trebuie realizata constant, cel putin o data pe an, pentru identificarea tuturor riscurilor. Ea cuprinde urmatoarele faze :

A)                     identificarea obiectelor (elementelor) auditabile, care presupune un demers structurat plecand de la general la detaliu;

B)                     stabilirea riscurilor pentru fiecare obiect auditabil pe baza analizei operatiunilor in functie de anumite criterii concepute anticipat si efectuarea unor calcule de ierarhizare si clasare a acestora;

C)                     masurarea riscurilor, care se va fa ce in functie de probabilitatea aparitiei riscurilor si de impactul si durata consecintelor evenimentului.

CAPITOLUL III

RAPORT DE AUDIT

STUDIU DE CAZ - privind distribuirea de sume

din valorificarea bunurilor mobile si imobile in procesul de executare silita

MISIUNEA DE AUDIT: - distribuirea de sume incasate din valorificarea bunurilor mobile si imobile in procesul de executare silita

ERIOADA DE TIMP AUDITATA : 01/06/2006 - 31/12/2008

PROBLEMA : Neefectuarea de distribuiri de sume din contul 5067 ,, disponibil din sume din valorificarea bunurilor mobile si imobile in procesul de executare silita,, incasate.

CONSTATARE

Procedura pentru compartimentul cu atributii de gestionre a contului 5067 (cont de asteptare) in raport cu sistemul de administrare a creantelor fiscale prevede ca acestea se crediteaza cu :

- a) sumele reprezentand taxa de participare la licitatie;




- b) sumele reprezentand pretul integral al bunurilor vandute cu plata in rate, in cadrul procedurii de executare silita;

- c) sumele reprezentand avansul aferent pretului bunurilor vandute cu plata in rate, in cadrul procedurii de executare silita;

- d) sumele reprezentand rate in cadrul vanzarii cu plata in rate a bunurilor in cadrul procedurii de executare silita;

- e) TVA aferent sumelor de la lit. b), c), si d).

- f) sumele reprezentand dobanda in cazul vanzarii in rate a bunurilor in cadrul procedurii de executare silita.

Se debiteaza cu :

- a) taxa de participare la licitatie ( in cazul cand aceasta se restituie, potrivit legii, la dispozitia scrisa a organului de executare);

- b) sumele reprezentand valoarea bunurilor valorificate in cadrul procedurii de executare silita care sunt virate, dupa 15 zile de la data depunerii sumelor, in conturile bugetare ale creantelor inscrise in titlurile executorii sau in conturile indicate de ceilalti creditori, pa baza procesului verbal de distribuire a sumelor;

- c) sumele reprezentand TVA aferent pretului total, avansat sau ratelor la vanzarea bunurilor in cadrul procedurii de executare silita;

- d) sumele reprezentand dobanda datorata pentru vanzarea in rate a bunurilor in cadrul procedurii de executare silita;

Sumele de la lit. c) si d) se vireaza in conturile bugetare in ziua imediat urmatoare efectuarii platii.

Documentele de plata vor cuprinde si elementele referitoare la :

-         sumele si datele de identificare ale cumparatorului;

- numarul procesului verbal de licitatie care va face legatura cu numele debitorului si datele de identificare ale acestuia;

-         numarul titlurilor executorii in baza caruia vor fi identificate creantele.

Se observa ca actul normativ face referire in toate cazurile la incadrarea oricarei sume intr-o procedura de executare silita , definita dealtfel si in sistemul informatic privind actele de colectare si executare silita SICOVES.

Din analiza efectuata a rezultat ca inspectia se poate face numai verificand in cadrul unei proceduri de executare silita daca au fost inregistrate numai operatiuni prevazute de a fi facute din contul 50.67 si mai ales daca sunt respectate anumite restrictii . respectiv ca nu pot fi distribuite sume care nu au intrat in cont in cadrul unui proceduri de executare silita (acceptiunea de cont in asteptare ), si evident ca nu pot fi distribuite sume mai mari decat cele incasate in cadrul unei proceduri de executare silita .

Precizam ca aceasta modalitate de verificare poate fi aplicata si in cadrul masurilor privind controlul intern de catre Serviciul Contabilitatea Creantelor Bugetare astfel ca la orice inregistrare a unei operatiuni noi sa se faca verificarea acesteia in contextul operatiunilor efectuate in cadrul procedurii la care se refera.

Pentru a prezenta modul defectuos de individualizare pe proceduri a operatiunilor exemplificam :

- Unele documente nu se refera ia o procedura anume de executare

silita ;

- Exista documente care se refera la mai multe proceduri unele fiind chiar aferente mai multor debitori , nicidecum unei proceduri de executare silita la care este supus un debitor ;

- Unele operatiuni efectuate nu sunt conforme cu procedura de functionare a contului 50.67 ( respectiv cuprind cheltuieli de executare .distribuiri de sume in cadrul procedurii de faliment, garantii la esalonari )

Avand in vedere starea de fapt , dar si a dificultatii intampinate in a atribui unei proceduri de executare silita operatiunile efectuate in contul 50.67 ( si datorita faptului ca documentele necesare operatiunii se afla arhivate in diverse locuri) s-a procedat intr-o prima etapa la identificarea unor operatiuni care ar fi putut duce la diminuarea majora a soldului, urmand ca in perioada urmatoare sa fie efectuata pentru fiecare procedura de executare silita verificarea solicitata de AFPM .

Au fost solicitate astfel , de la serviciul informatic al Trezoreriei situatia extraselor contului 50.67 din perioada 1.06.2006 pana la 31.12.2008

Au fost selectate inregistrarile din debitul si creditul contului 5067 ce aveau aceiasi suma , operatiuni care cuprindeau cheltuieli de executare operatiuni care priveau plata salariilor , alte operatiuni care nu erau aferente unor licitatii , precum si alte tranzactii punctuale.

CONSTATARI

OPERATIUNI EFECTUATE CARE NU FAC OBIECTUL

CONTULUI 50.67

Conform articolului 165 din Codul de Procedura Fiscala cheltuielile de executare silita a creantelor fiscale se avanseaza de organele de executare, din bugetul acestora.

Cheltuielile de executare silita a creantelor fiscale reprezinta totalitatea cheltuielilor necesare efectuarii procedurii de executare silita, reprezentand plati ale unor servicii, cum ar fi:

- sumele reprezentand cheltuieli de evaluare a bunurilor supuse executare;

- sumele reprezentand alte cheltuieli privind sechestrarea, ridicarea, manipularea, transportul, depozitarea, conservarea, precum si culegerea fructelor etc., dupa caz;

- sumele reprezentand cheltuieli efectuate pentru administrarea bunurilor imobile;

- remuneratia custodelui sau a administratorului-sechestru;

- sumele reprezentand cheltuieli efectuate cu organizarea licitatiei;

- alte cheltuieli necesare indeplinirii procedurii de executare silita a creantelor fiscale.

Verificarea cuantumului in care efectuarea acestor operatiuni a dus la lipsa de disponibil din contul 50.67 se poate face numai verificand in cadrul fiecarei proceduri de executare silita la care acestea au facut referire modul in care a fost facuta si distribuirea de sume .

2. INREGISTRAREA TVA AFERENT VANZARII

A fost distribuit TVA aferenta vanzarii de catre serviciile de colectare executare silita persoane juridice si de catre biroul contabilitatea creantelor bugetare .

Sumele reprezentand TVA aferent vanzarii sunt cuprinse insa si in



procesele verbale de distribuite a sumelor intocmite la nivelul serviciilor de colectare executare silita pentru fiecare procedura de executare silita .

Verificarea cuantumului in care efectuarea acestor operatiuni a dus la lipsa de disponibil din contul 50.67 se poate face numai verificand in cadrul fiecarei proceduri de executare silita la care acestea au facut referire modul in care a fost facuta distribuirea de sume .

Normele de aplicare la Codul fiscal prevad ca in cazul bunurilor supuse executarii silite, care sunt valorificate prin organele de executare silita , daca operatiunea constituie livrare de bunuri, organelor de executare silita le revine obligatia intocmirii facturii fiscale de executare silita.

Originalul facturii fiscale de executare silita se transmite cumparatorului respectiv adjudecatarului, iar exemplarul al doilea se transmite debitorului executat silit.

Prin organe de executare silita 90 intelege persoanele abilitate prin lege sa efectueze procedura de executare silita.

Daca organul de executare silita ( tinand cont de taxarea inversa incaseaza contravaloarea bunurilor inclusiv taxa pe valoarea adaugata de la comparator sau de la adjudecatar, are obligatia sa vireze taxa pe valoarea adaugata incasata la bugetul de stat in termen de 5 zile lucratoare de la data la care adjudecarea a devenit executorie.

Daca, potrivit legii, cumparatorul sau adjudecatorul are obligatia sa plateasca la unitatile Trezoreriei Statului taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor cumparate, organului de executare silita nu-i mai revin obligatii referitoare la plata taxei pe valoarea adaugata.

Procedurile scrise intocmite la nivelul DGFP care sa prevada persoanele care au atributiuni in efectuarea operatiunilor , si incadrarea in termenele prevazute , ar fi putut duce la evitarea acestui fenomen.

Controlul intern la nivelul fiecarei proceduri de executare silita putea duce de asemenea la evitarea dublarii operatiunii.

3. INREGISTRAREA DOBANZILOR AFERENTA

VANZARII IN RATE

A fost distribuita dobanda aferenta valorificarii bunurilor imobile prin distribuire de catre serviciile de executare silita catre debitori si de catre biroul contabilitatea a creantelor bugetare

Nu s-a putut determina insa analitic componenta acestor dobanzi.

In fapt sumele reprezentand dobanzi aferente platii in rate se distribuite si de catre administratiile Financiare o data cu plata ratelor .

Verificarea cuantumului in care efectuarea acestor operatiuni a dus la lipsa de disponibil din contul 50.67 se poate face numai verificand in cadrul fiecarei proceduri de executare silita la care acesta a facut referire modul in care a fost facuta distribuirea de sume .

Codul de procedura fiscala face precizarea ca suma reprezentand dobanda nu stinge creantele fiscale pentru care s-a inceput executarea silita si constituie venit al bugetului corespunzator creantei principale

Originalul facturii fiscale de executare silita se transmite cumparatorului respectiv adjudecatarului, iar exemplarul al doilea se transmite debitorului executat silit.

Prin organe de executare silita 90 intelege persoanele abilitate prin lege sa efectueze procedura de executare silita.

Daca organul de executare silita ( tinand cont de taxarea inversa I incaseaza contravaloarea bunurilor inclusiv taxa pe valoarea adaugata de la comparator sau de la adjudecatar, are obligatia sa vireze taxa pe valoarea adaugata incasata la bugetul de stat in termen de 5 zile lucratoare de la data la care adjudecarea a devenit executorie.

Daca, potrivit legii, cumparatorul sau adjudecatorul are obligatia sa plateasca la unitatile Trezoreriei Statului taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor cumparate, organului de executare silita nu-i mai revin obligatii referitoare la plata taxei pe valoarea adaugata.

Procedurile scrise intocmite la nivelul DGFP care sa prevada persoanele care au atributiuni in efectuarea operatiunilor , si incadrarea in termenele prevazute , ar fi putut duce la evitarea acestui fenomen.

Controlul intern la nivelul fiecarei proceduri de executare silita putea duce de asemenea la evitarea dublarii operatiunii.

3. INREGISTRAREA DOBANZILOR AFERENTA VANZARII IN RATE

A fost distribuita dobanda aferenta valorificarii bunurilor imobile prin distribuire de catre serviciile de executare silita catre debitori si de catre biroul contabilitatea a creantelor bugetare

Nu s-a putut determina insa analitic componenta acestor dobanzi.

In fapt sumele reprezentand dobanzi aferente platii in rate se distribuie si de catre Administratiile Financiare o data cu plata ratelor .

Verificarea cuantumului in care efectuarea acestor operatiuni a dus la lipsa de disponibil din contul 50.67 se poate face numai verificand in cadrul fiecarei proceduri de executare silita la care acesta a facut referire modul in care a fost facuta distribuirea de sume.

Codul de procedura fiscala face precizarea ca suma reprezentand dobanda nu stinge creantele fiscale pentru care s-a inceput executarea silita si constituie venit al bugetului corespunzator creantei principale neexistand insa o procedura scrisa la nivelul DGFP care sa prevada persoana care are atributiuni in efectuarea fiecarei operatiuni.

OMFP 1722/2004 prevede ca fluxuri de iesire a datelor din subsistemul creantelor fiscale aflate in executare silita in subsistemul creantelor stinse creantele fiscale transferate in sarcina adjudecatarului (50% din valoarea obtinuta in urma valorificarii in rate a bunurilor imobile), conform art. 160 din Ordonanta Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala republican, cu tributul 'Anulat - transferat adjudecatar'. pe baza procesului verbal de adjudecare.

Lipsa controlului intern la nivelul fiecarei proceduri de executare silita a putut duce la dublarea operatiunii, in prezenta acestuia fiind usor de constatat la initierea operatiunii din data de 28.06.2006 ca o parte din aceasta a mai fost efectuata in data de 26.08.2006 .

ALTE CONSTATARI

Din analiza fluxurilor ce privesc - contul 50.67 rezulta o dificultate complexa ( ce implica un numar ridicat de persoane si subunitati) a documentelor si informatiilor intre compartimentele de executare silita evidenta analitica pe platitori , casierii , trezorerii , si contabilitate a creantelor.

In lipsa formalizarii circulatiei documentelor si a inexistentei procedurilor , transmiterea coerenta si completa a informatiei prezinta un grad ridicat de risc datorita legaturilor pe orizontala intre subunitati , timpii redusi aferenti fluxurilor , complexitatea fenomenului (implica cunoasterea si proceselor de executare silita dar si de trezorerie ).

BIBLIOGRAFIE :

Conf. Univ. dr. Bianca PREDA note de curs, 2008

Audit si control financiar, Mircea Boulescu, Editia a 2-a Bucuresti, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2007

Audit si control, Ghita Emil, Marcel Ghita - Bucuresti, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2007






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Contabilitate




Contabilitatea produselor finite la cost efectiv
CONCEPTUL DE RISC
OBIECTUL SI METODA CONTABILITATII
CONTABILITATEA DECONTARILOR CU PERSONALUL
CONFLICTELE DE INTERESE EXISTENTE PE PIATA INFORMATIEI CONTABILE SI REZOLVAREA LOR