Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Satisfactia de a face ce iti place. ascensiunea în munti, pe zapada, stânca si gheata, trasee de alpinism


Alpinism Arta cultura Diverse Divertisment Film Fotografie
Muzica Pescuit Sport

Muzica


Index » hobby » Muzica
» Elemente de reprezentare grafica a duratei sunetelor


Elemente de reprezentare grafica a duratei sunetelor




Elemente  de  reprezentare  grafica  a  duratei sunetelor

Durata sunetelor (ritmul) se reda grafic prin urmatoarele elemente: valori de note, pauze, legato de prelungire, punct ritmic si coroana (fermata).

a)   Valori  de  note  si  pauze.
Diviziunea  binara si ternara  a   valorilor



Ritmica moderna este o ritmica proportionala: intre diferitele durate ce o compun existi raporturi matematice precise, exprimate grafic prin valori binare si ternare, cu diviziunile si subdiviziunile lor - normale si exceptionale.

Tabloul valorilor   binare                                                        Tabloul valorilor ternare

                                  Note      Pauzele                                                                           Note          Pauzele

                                                   corespun­-                                                                                         corespun-

                                                      zatoare                                                                                           zatoare                                                                                 

Text Box:  nota intreaga
doimea
patrimea
optimea saisprezecimea
treizecidoimea
saizecipatrimea  
Text Box: nota intreaga cu punct doimea cu punct patrimea cu punct optimea cu punct
saisprezecimea cu punct treizecidoimea cu punct saizecipatrimea cu punct

Text Box:

                               ­

                                                                                             







       

Pentru a raspunde variatelor combinatii de durate ce apar in partitura, sistemul de valori binare si ternare se amplifica si se completeaza cu seria de valori ritmice obtinute fie prin diviziunea binara, fie prin cea ternara.

Diviziunea (raportul) valorilor dupa principiul binar se obtine plecand de la o valoare initiala A, care se imparte cu 2 si multiplul lui (4, 8, 16).

Diviziunea (raportul) valorilor dupa principiul ternar se obtine plecand de la o valoare initiala A, care se imparte - in prima operatie - la 3, iar in continuare (a doua, a treia, a patra operatie etc.) rezultatul obtinut se imparte numai cu 2.

Text Box:

Text Box: - diviziune binara



- diviziune ternara
Pe cale matematica, cele doua feluri de diviziuni ale valorilor - binare si ternare - se exprima prin rapoartele urmatoare:

Sa  trecem schema matematica de mai  sus in valori de note,  pentru  a-i da o interpretare muzicala:

Text Box:

- diviziune binara (valoare initiala nota intreaga)

Text Box:

- diviziune ternara (valoare initiala nota intreaga cu punct)

Dupa cum se observa, diviziunea binara a valorilor au difera de cea ternara - ca principiu de divizare - decat la prima operatie, restul operatiilor fiind efectuate tot dupa principiul diviziunii binare (impartirea consecutiva cu 2).

Se poate aplica principiul diviziunii binare sau cel al diviziunii ternare, indiferent daca valoarea initiala (A) este binara sau ternara, in care caz apar in sistem diviziunile exceptionale.

Sistemul mixt de utilizare a diviziunilor

Desigur, pe  parcurs, principiul  diviziunii binare poate fi  schimbat  cu  cel al diviziunii ternare, si invers. De exemplu:

Text Box:

Text Box:   -	valoare initiala ternara:
-	se divide binar (prima operatie):
- se ia apoi ca valoare initiala doimeacu punct (a doua peratie):
  -	se divide dupa principiul ternar
(a treia operatie):

          - sau dupa principiul binar:
                                              
                                                            s.a.m.d.








Cu alte cuvinte, se schimba prima operatie din lantul de divizare si se ia ca punct de plecare, in operatia urmatoare, una din valorile sirului dedus, care este divizata in continuare dupa un principiu ori altul - binar sau ternar -realizandu-se in acest fel un sistem mixt de utilizare a divizarii valorilor.

                                                      A (valoare binara)


























             Nota: Gruparea valorilor ritmice mai mici, subdivizionare, s-a facut in diagrama in functie de patrime, care constituie, in ritmica moderna, etalonul principal pentru sistemul divizarii duratelor. Diviziunea exceptionala a valorilor respecta in acest tabel ortografia editoriala franceza. In corpul lucrarii va fi utilizata si diviziunea dupa ortografia editoriala germana.

b)  Legato de prelungire, punctul ritmic, coroana

Pentru redarea grafica a duratelor, sistemul de valori binare si ternare descris mai inainte se completeaza cu inca trei semne: legato de prelungire, punctul ritmic si coroana (fermata).

Ele constituie elemente grafice de augmentare (sporire) a valorilor ritmice de baza: prin legato si punct obtinandu-se augmentari proportionale (masurabile), iar prin coroana, augmentari neproportionale.[1]

Legato de prelungire actioneaza ca semn ritmic neautonom, servind pentru cumularea (insumarea) valorilor binare si ternare de aceeasi inaltime:

- cumul de valori ritmice egale


- cumul de valori ritmice inegale

- cumul de valori ritmice in lant






Punctul ritmic actioneaza, de asemenea, ca semn grafic neautonom, marind cu jumatate (1/2) valorile binare la dreapta carora se aseaza. El indeplineste in notatie doua functiuni distincte:

-   punct ritmic constitutiv (complementar);

-   punct ritmic augmentativ  (suplimentar).

În primul caz, punctul transforma valorile binare pe langa care se aseaza in valori ternare, devenind element constitutiv pentru acestea:




În   al doilea  caz, punctul  serveste  drept  element  de   augmentare   (aditie) ritmica, inlocuind, ca efect, legato-ul de prelungire:

În afara de punctul simplu, pentru redarea unor imagini aparte ca expresie ritmica, se intrebuinteaza dublu si triplu-punct:

                                                                                                                           

 

                                                                                                                           

                                                                          

                                                                                                                             

                                                                                                                  

                                                                                              

                                                                                           D. Sostakovivi - PRELUDIUL Nr. 6

                  

                                                                                                         

      

                                                                                                  

                                                                                                          G. Verdi - REQUIEM  

Coroana   (fermata)[2] actioneaza ca semn grafic de augmentare neproportionala a valorilor de note si pauze, prelungindu-le durata in  mod  nedefinit:

Desi face parte din categoria stricta a semnelor de durata, coroana cere in executie o tratare mai mult de natura expresiva; de aceea, valoarea ei in timp depinde, pe de o parte, de continutul si stilul piesei, caracteristica agogica, tesatura ritmico-melodica, iar pe de alta, de puterea de cunoastere si patrundere a partiturii, de gustul si sensibilitatea artistului interpret.

Efectul direct al utilizarii frecvente a coroanelor in discursul muzical consta in disolutia miscarii ritmice masurate (giusto) si inlocuirea ei printr-o miscare libera, nemasurata (rubato):

                                   CÂND  TOCA  LA  RADU  VODA  -  „200  cantece  si  doine'[3]

Reprezentarea grafica a tempoului (gradului de miscare)

Pentru a se stabili valoarea in timp pe care o reprezinta duratele unei piese muzicale (notele si pauzele), acestea se raporteaza, in mod necesar, la un anumit grad de miscare al piesei respective, ce poarta numele de tempo.[4]





Exista urmatoarele posibilitati ele  redare  in  partitura a  tempoului:

a)  prin  termenii de  miscare  proveniti din  limba italiana,[5]  avand  un  sens dedus din insasi traducerea lor (indicatie relativa a miscarii):

         Andante                    Largo                         Allegro  

b)  prin   termenii   de   miscare   insotiti   de   formula   metronomica   (indicatie absoluta a miscarii):

    Andante      = 66          Largo       = 44           Allegro         = 132

c) numai   prin   formula   metronomica   (indicatie,   de   asemenea,   absoluta, intrebuintata in muzica contemporana, mai ales in cea electronica):

                                                              Metronomul

În scopul determinarii obiective si absolute a tempoului unei piese muzicale, se foloseste indicatia obtinuta la aparatul denumit metronom, inventat de catre Johann Nepomuk Mölzel, in anul 1816, la Viena.

Metronomul Mälzel (MM) functioneaza printr-un mecanism ca de ceasornic, ce pune in miscare un pendul vertical pe care se afla o greutate mobila mutabila pe toata lungimea lui. Cu cat greutatea este asezata mai spre varf, cu atat miscarile pendulului sunt mai rare, si invers.

Pe banda verticala a metronomului se afla o scara cu gradatii de la 40-208 (limita minima si maxima a metronomului), avand inscrise principalele indicatii de miscare (andante, moderato, allegro etc.).

Numerele indicate pe scara arata cate miscari face pendulul intr-un minut. Daca asezam - spre exemplu - greutatea in dreptul numarului 60. atunci pendulul va oscila de 60 de ori pe minut; cand greutatea va fi asezata la numarul 100, pendulul va face 100 de oscilatii pe minut etc.

Echivaland o oscilatie a pendulului cu una din duratele luate drept etalon in determinarea miscarii ritmice (doimea, patrimea sau optimea), obtinem timpul obiectiv in care se desfasoara piesa muzicala respectiva.

Indicatia (formula) metronomica se pune la inceputul piesei muzicale sau si pe parcurs, in punctul unde se schimba tempoul.

Termenii principali de miscare

În notatie,  termenii principali exprima fie o miscare  constanta,  uniforma, fie o miscare gradata, progresiva.

a)   Termenii miscarilor  (tempourilor)  constante sau uniforme

Miscarile rare

Limba italiana

Indicatia metronomica aproximativa

Limba romana

Limba germana

Limba franceza

Largo

40—46

larg, foarte rar

sehr breit

largement

Lento

46—52

lent, lin, domol

langsam

lentement

Adagio Larghetto

52—56 56—63

rar, asezat, linistit, comod rarisor

mässig, langsam breit

moins lent que lento

moins lent que largo

Miscarile mijlocii

Limba italiana

    Indicatia metronomica aproximativa

Limba romana

Limba germana

Limba franceza

Andante

63—66

„mergind' potrivit de rar, linistit

gehend

en allant

Andantino

66—72

ceva mai repede  decat Andante

ein wenig      beweght als  Andante

moins lente ment que l'andante

Moderato

80—92

moderat, potrivit

massig

bewegt

modéré

Allegretto

     104—112

repejor, putin mai rar decat Allegro

etwas

lebhaft

moins vif que l'allegro

Miscarile repezi




Limba italiana

Indicatia metronomica aproximativa

Limba

romana

Limba germana

Limba franceza

Allegro

120—138

repede

schnell

gai

Vivace

152—168

iute, viu

lebhaft

vivement

Presto

176—192

foarte repede

eillig

pressé

Prestissimo

200—208

cit se poate

äusserst

très

de repede

schnell

presse

b) Termenii miscarilor (tempourilor) gradate,[6]  progresive

            Rarirea treptata a tempoului

rallentando (rall.)          - rarind treptat miscarea, incetinind;

            ritardando (ritard.)     - intarziind  (rarind miscarea);

ritenuto (rit.)               - retinand;

allargando (allarg.)       - largind  (ceva mai mult decat rall.);

slargando (slarg.)          - largind;

                    slentando                       - intarziind;

strascinando                  - taraganind, tragand de timp.

Accelerarea  treptata a tempoului

accelcrando (accel.)       - accelerand miscarea, iutind;

affretando (affret.)       - grabind, iutind;

            incalzando                     - zorind, insufletind, grabind;

            precipitando                 - precipitand miscarea;

stretto                            - ingustand, strimtand miscarea, iutind;

stringendo                     - strangand miscarea, grabind.

În cazul ca pe parcurs a fost modificat tempoul piesei muzicale, revenirea se obtine prin urmatorii termeni:

a tempo                                        - revenire la tempoul anterior;

tempo  primo     (tempo I)        - revenire la tempoul initial;

            come prima, primo                    - ca la inceput.

În notatie, o serie de termeni au rolul de a spori sau micsora efectul celor principali pe linga care se afla, cum sunt:

            alcuno                 - oarecare, catva

alla                      - ca in, in maniera de

anche, ancora    - inca, mai mult

appena                - abia, de-abia

attacca               - se incepe imediat (fara

                             intrerupere) partea care  urmeaza

            col, coll, colle   - cu

come                   - ca

con                       - cu

di nuovo           - din nou

doppio               - dublu, de doua ori mai

l'istesso tempo      - acelasi tempo

(lo stesso tempo)

ma non troppo  -  dar nu prea

            ma non tanto    -  dar nu atat

meno                    - putin mai

molto                    - mult mai

oppúire                 - sau, ori

ossia                      - sau

pieno                      - plin

più                           - mai

poco                      - putin mai

poco a poco       - putin cate putin

quasi                      - ca si

segue                    - urmeaza imediat sectiunea cealalta.

Cand tempoul trebuie sa fie respectat cu strictete, fara devieri pe parcurs, se intrebuinteaza termenii:



tempo giusto (giusto)  - tempo just, miscare exacta, corecta, precisa,

                                     in masura

       con giustezza                - cu justete, cu precizie

ben misurato                  - bine masurat, tempo precis.

Pentru indicarea unei miscari libere, ce se lasa la aprecierea interpretului, se folosesc termenii:

senza tempo                  - fara tempo precis;

a piacere                    - dupa voie ;

ad libitum                       - dupa voie, liber ;

rubato                                - liber, rubat, tempoul se supune

 expresivitatii textului muzical.

Unii termeni[7]  indica miscarea si totodata caracterul piesei. De exemplu:

Grave                            - miscare foarte rara (MM = 40-42)

de un caracter grav, serios;
Sostenuto                     - miscare lenta (MM = 72-76),

cerand o executie sustinuta;
Comodo                         - miscare potrivita (MM =76-80),  

de un caracter comod, linistit, calm,

                                  bine asezat.

Maestoso                     - miscare potrivita (MM = 80-84), de

uncaracter maiestuos, sarbatoresc;
Animata                        - miscare destul de repede (MM = 116-

120),de un caracter insufletit, animat;
Veloce, velocissimo     - repede, foarte iute.

Prin asocierea a doi termeni - unul de miscare si altul de caracter - se obtin expresii noi, care indica atat miscarea, cat si trasaturile specifice ale executiei:

Largo affetuoso               - miscare larga, cu afectiune;

Andante cantabile           -andante, cantabil, curgator;

Andante religioso            - andante religios, sever;

Andante tranquillo          - andante linistit, calm;

Allegrelto giocoso           - repejor si vesel (jucaus);

Allegro appassionalo       - allegro cu pasiune;

Allegro con brio              - allegro cu brio  (stralucire);

 Allegro con spirito            - allegro cu spirit.

Alti termeni de miscare, provenind in special din muzica de dans,  indica de asemenea   atat tempoul, cat si caracterul piesei:

Tempo di valse            - tempo de vals, dans in miscare vioaie

(di walzer)                     si gratioasa, in masura ternara (3/4 si                            

                                6/8);

Tempo di minuetto       - tempo de menuet, dans vechi francez,

in miscare moderata, plina de gratie

si noblete, in masuri ternare  (3/4

si 3/8);

Tempo di mazurca       - tempo de mazurca, dans popular

                                 polonez, de un caracter          

                                  cavaleresc, in masura ternara

                               (3/4);

Tempo di hora             - tempo de hora, dans popular romanesc

in miscare linistita, taraganata, in masura 6/8 ;

Tempo di marcia         - tempo de mars, miscare cadentata,

                                  energica;

Tempo di polonesa      - tempo de poloneza, dans popular

                                  polonez, in miscare mai rara decat           

                                        mazurca, cu caracter maiestuos, in

                                  mazurca, cu caracter maiestuos, in masura

                                    3/4;

Tempo di bolero          - tempo de bolero, dans popular spaniol

                                         in masura 3/4 si in miscare

                                         moderata, maiestuoasa;

Alla turca                    - in stil turcesc, tempo leganat ca in

dansurile turcesti  (indicatie de inter­pretare pentru piesele in stil oriental);  

Alla tarantella             - in stil de tarantela, dans popular

                                          napolitan, in miscare foarte  repede, in

                                         masurile 3/8 si 6/8;

Alla siciliana              -  in stil de siciliana, vechi dans din

 muntii Siciliei, cu caracter pastoral,   miscare moderata, leganata, in masurile  6/8 si 12/8;

Alla zampogna           - ca la cimpoi;

Alla zingara             - in stilul muzicii tiganesti;

Alla ongarese          - in stilul si maniera unui dans popular 

                                Maghiar;

Alla caccia                 - in stilul cantecelor de vanatoare.



[1]            ÎI numim punct ritmic pentru a-1 deosebi de alte utilizari ale punctului in notatie
(de exemplu, staccato).

[2]              În limba italiana, fermata  =  oprire.

[3]   200 cantece si doine”, Colectie alcatuita de Gh. Ciobanu si V. Nicolcscu, Bucuresti, ESPLA, 1955.

[4]   În limba italiana, tempo =  timp, ritm, tempo.

[5]   Începand din secolul trecut, tempoul se exprima si prin termeni provenind din limbile nationale ale compozitorilor (Schumann, Debussy, Ravel, Glinka, Mussorgsky etc.).

   Datorita insa raspandirii lor, cei italieni raman termeni consacrati pentru redarea tempoului, fiind utilizati, de asemenea, si in indicarea unor parti din marile lucrari simfonice: Andantele dintr-o simfonie, Allegro-ul dintr-o sonata etc.

[6]              Hugo Riemann numeste schimbarile progresive ale tempoului cu expresia 'agogica mica', spre deosebire de „agogica mare', prin care se intelege totalitatea clementelor de cinetica muzicala - ritm. masura, tempo - adica rezultanta lor superioara.

[7]              A se  vedea Giuleanu Victor  si  lusceanu Victor,   Tratat de teoria muaicii, vol  I, Bucuresti, Editura Muzicala, 1962, p. 305.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Muzica




PROBLEME GENERALE ALE FOLCLORULUI
PSIHOLOGIA MUZICII
BALADA
STILUL MODERN - FOLCLOR
Elemente de reprezentare grafica a duratei sunetelor
ISTORIA MUZICII
Corpuri (surse) producatoare de sunete
NOTATIA MUZICALA
Fenomene si elemente lexicale ce apar in timpul cantatului
SISTEME SONORE SI RITMICE IN FOLCLORUL MUZICAL ROMANESC