Elemente de reprezentare grafica a duratei sunetelor

Elemente de reprezentare grafica a duratei sunetelor

Durata sunetelor (ritmul) se reda grafic prin urmatoarele elemente: valori de note, pauze, legato de prelungire, punct ritmic si coroana (fermata).

a) Valori de note si pauze.
Diviziunea binara si ternara a valorilor

Ritmica moderna este o ritmica proportionala: intre diferitele durate ce o compun existi raporturi matematice precise, exprimate grafic prin valori binare si ternare, cu diviziunile si subdiviziunile lor - normale si exceptionale.

Tabloul valorilor binare Tabloul valorilor ternare

Note Pauzele Note Pauzele

corespun­- corespun-

zatoare zatoare

­

Pentru a raspunde variatelor combinatii de durate ce apar in partitura, sistemul de valori binare si ternare se amplifica si se completeaza cu seria de valori ritmice obtinute fie prin diviziunea binara, fie prin cea ternara.

Diviziunea (raportul) valorilor dupa principiul binar se obtine plecand de la o valoare initiala A, care se imparte cu 2 si multiplul lui (4, 8, 16).

Diviziunea (raportul) valorilor dupa principiul ternar se obtine plecand de la o valoare initiala A, care se imparte - in prima operatie - la 3, iar in continuare (a doua, a treia, a patra operatie etc.) rezultatul obtinut se imparte numai cu 2.

Pe cale matematica, cele doua feluri de diviziuni ale valorilor - binare si ternare - se exprima prin rapoartele urmatoare:

Sa trecem schema matematica de mai sus in valori de note, pentru a-i da o interpretare muzicala:

- diviziune binara (valoare initiala nota intreaga)

- diviziune ternara (valoare initiala nota intreaga cu punct)

Dupa cum se observa, diviziunea binara a valorilor au difera de cea ternara - ca principiu de divizare - decat la prima operatie, restul operatiilor fiind efectuate tot dupa principiul diviziunii binare (impartirea consecutiva cu 2).

Se poate aplica principiul diviziunii binare sau cel al diviziunii ternare, indiferent daca valoarea initiala (A) este binara sau ternara, in care caz apar in sistem diviziunile exceptionale.

Sistemul mixt de utilizare a diviziunilor

Desigur, pe parcurs, principiul diviziunii binare poate fi schimbat cu cel al diviziunii ternare, si invers. De exemplu:

Cu alte cuvinte, se schimba prima operatie din lantul de divizare si se ia ca punct de plecare, in operatia urmatoare, una din valorile sirului dedus, care este divizata in continuare dupa un principiu ori altul - binar sau ternar -realizandu-se in acest fel un sistem mixt de utilizare a divizarii valorilor.

A (valoare binara)

Nota: Gruparea valorilor ritmice mai mici, subdivizionare, s-a facut in diagrama in functie de patrime, care constituie, in ritmica moderna, etalonul principal pentru sistemul divizarii duratelor. Diviziunea exceptionala a valorilor respecta in acest tabel ortografia editoriala franceza. In corpul lucrarii va fi utilizata si diviziunea dupa ortografia editoriala germana.

b) Legato de prelungire, punctul ritmic, coroana

Pentru redarea grafica a duratelor, sistemul de valori binare si ternare descris mai inainte se completeaza cu inca trei semne: legato de prelungire, punctul ritmic si coroana (fermata).

Ele constituie elemente grafice de augmentare (sporire) a valorilor ritmice de baza: prin legato si punct obtinandu-se augmentari proportionale (masurabile), iar prin coroana, augmentari neproportionale.[1]

Legato de prelungire actioneaza ca semn ritmic neautonom, servind pentru cumularea (insumarea) valorilor binare si ternare de aceeasi inaltime:

cumul de valori ritmice egale

- cumul de valori ritmice inegale

- cumul de valori ritmice in lant

Punctul ritmic actioneaza, de asemenea, ca semn grafic neautonom, marind cu jumatate (1/2) valorile binare la dreapta carora se aseaza. El indeplineste in notatie doua functiuni distincte:

punct ritmic constitutiv (complementar);

punct ritmic augmentativ (suplimentar).

În primul caz, punctul transforma valorile binare pe langa care se aseaza in valori ternare, devenind element constitutiv pentru acestea:

În al doilea caz, punctul serveste drept element de augmentare (aditie) ritmica, inlocuind, ca efect, legato-ul de prelungire:

În afara de punctul simplu, pentru redarea unor imagini aparte ca expresie ritmica, se intrebuinteaza dublu si triplu-punct:

D. Sostakovivi - PRELUDIUL Nr. 6

G. Verdi - REQUIEM

Coroana (fermata)[2] actioneaza ca semn grafic de augmentare neproportionala a valorilor de note si pauze, prelungindu-le durata in mod nedefinit:

Desi face parte din categoria stricta a semnelor de durata, coroana cere in executie o tratare mai mult de natura expresiva; de aceea, valoarea ei in timp depinde, pe de o parte, de continutul si stilul piesei, caracteristica agogica, tesatura ritmico-melodica, iar pe de alta, de puterea de cunoastere si patrundere a partiturii, de gustul si sensibilitatea artistului interpret.

Efectul direct al utilizarii frecvente a coroanelor in discursul muzical consta in disolutia miscarii ritmice masurate (giusto) si inlocuirea ei printr-o miscare libera, nemasurata (rubato):

CÂND TOCA LA RADU VODA - "200 cantece si doine'

Reprezentarea grafica a tempoului (gradului de miscare)

Pentru a se stabili valoarea in timp pe care o reprezinta duratele unei piese muzicale (notele si pauzele), acestea se raporteaza, in mod necesar, la un anumit grad de miscare al piesei respective, ce poarta numele de tempo.[4]

Exista urmatoarele posibilitati ele redare in partitura a tempoului:

a) prin termenii de miscare proveniti din limba italiana, avand un sens dedus din insasi traducerea lor (indicatie relativa a miscarii):

Andante  Largo Allegro

b) prin termenii de miscare insotiti de formula metronomica (indicatie absoluta a miscarii):

Andante = 66 Largo = 44 Allegro

c) numai prin formula metronomica (indicatie, de asemenea, absoluta, intrebuintata in muzica contemporana, mai ales in cea electronica):

Metronomul

În scopul determinarii obiective si absolute a tempoului unei piese muzicale, se foloseste indicatia obtinuta la aparatul denumit metronom, inventat de catre Johann Nepomuk Mölzel, in anul 1816, la Viena.

Metronomul Mälzel (MM) functioneaza printr-un mecanism ca de ceasornic, ce pune in miscare un pendul vertical pe care se afla o greutate mobila mutabila pe toata lungimea lui. Cu cat greutatea este asezata mai spre varf, cu atat miscarile pendulului sunt mai rare, si invers.

Pe banda verticala a metronomului se afla o scara cu gradatii de la 40-208 (limita minima si maxima a metronomului), avand inscrise principalele indicatii de miscare (andante, moderato, allegro etc.).

Numerele indicate pe scara arata cate miscari face pendulul intr-un minut. Daca asezam - spre exemplu - greutatea in dreptul numarului 60. atunci pendulul va oscila de 60 de ori pe minut; cand greutatea va fi asezata la numarul 100, pendulul va face 100 de oscilatii pe minut etc.

Echivaland o oscilatie a pendulului cu una din duratele luate drept etalon in determinarea miscarii ritmice (doimea, patrimea sau optimea), obtinem timpul obiectiv in care se desfasoara piesa muzicala respectiva.

Indicatia (formula) metronomica se pune la inceputul piesei muzicale sau si pe parcurs, in punctul unde se schimba tempoul.

Termenii principali de miscare

În notatie, termenii principali exprima fie o miscare constanta, uniforma, fie o miscare gradata, progresiva.

a) Termenii miscarilor (tempourilor) constante sau uniforme

Miscarile rare

Miscarile mijlocii

Miscarile repezi

b) Termenii miscarilor (tempourilor) gradate,[6] progresive

Rarirea treptata a tempoului

rallentando (rall.)  - rarind treptat miscarea, incetinind;

ritardando (ritard.) - intarziind (rarind miscarea);

ritenuto (rit.)  - retinand;

allargando (allarg.)  - largind (ceva mai mult decat rall.);

slargando (slarg.)  - largind;

slentando - intarziind;

strascinando - taraganind, tragand de timp.

Accelerarea treptata a tempoului

accelcrando (accel.)  - accelerand miscarea, iutind;

affretando (affret.)   - grabind, iutind;

incalzando - zorind, insufletind, grabind;

precipitando - precipitand miscarea;

stretto - ingustand, strimtand miscarea, iutind;

stringendo - strangand miscarea, grabind.

În cazul ca pe parcurs a fost modificat tempoul piesei muzicale, revenirea se obtine prin urmatorii termeni:

a tempo revenire la tempoul anterior;

tempo primo (tempo I) - revenire la tempoul initial;

come prima, primo - ca la inceput.

În notatie, o serie de termeni au rolul de a spori sau micsora efectul celor principali pe linga care se afla, cum sunt:

alcuno oarecare, catva

alla ca in, in maniera de

anche, ancora inca, mai mult

appena abia, de-abia

attacca se incepe imediat (fara

intrerupere) partea care urmeaza

col, coll, colle cu

come - ca

con - cu

di nuovo - din nou

doppio - dublu, de doua ori mai

l'istesso tempo acelasi tempo

(lo stesso tempo)

ma non troppo dar nu prea

ma non tanto - . dar nu atat

meno putin mai

molto mult mai

oppúire sau, ori

ossia sau

pieno plin

più mai

poco putin mai

poco a poco putin cate putin

quasi - ca si

segue urmeaza imediat sectiunea cealalta.

Cand tempoul trebuie sa fie respectat cu strictete, fara devieri pe parcurs, se intrebuinteaza termenii:

tempo giusto (giusto) - tempo just, miscare exacta, corecta, precisa,

in masura

con giustezza cu justete, cu precizie

ben misurato bine masurat, tempo precis.

Pentru indicarea unei miscari libere, ce se lasa la aprecierea interpretului, se folosesc termenii:

senza tempo - fara tempo precis;

a piacere - dupa voie ;

ad libitum - dupa voie, liber ;

rubato - liber, rubat, tempoul se supune

expresivitatii textului muzical.

Unii termeni[7] indica miscarea si totodata caracterul piesei. De exemplu:

Grave - miscare foarte rara (MM = 40-42)

de un caracter grav, serios;
Sostenuto - miscare lenta (MM = 72-76),

cerand o executie sustinuta;
Comodo - miscare potrivita (MM =76-80),

de un caracter comod, linistit, calm,

bine asezat.

Maestoso - miscare potrivita (MM = 80-84), de

uncaracter maiestuos, sarbatoresc;
Animata - miscare destul de repede (MM = 116-

de un caracter insufletit, animat;
Veloce, velocissimo - repede, foarte iute.

Prin asocierea a doi termeni - unul de miscare si altul de caracter - se obtin expresii noi, care indica atat miscarea, cat si trasaturile specifice ale executiei:

Largo affetuoso - miscare larga, cu afectiune;

Andante cantabile -andante, cantabil, curgator;

Andante religioso - andante religios, sever;

Andante tranquillo - andante linistit, calm;

Allegrelto giocoso - repejor si vesel (jucaus);

Allegro appassionalo - allegro cu pasiune;

Allegro con brio - allegro cu brio (stralucire);

Allegro con spirito - allegro cu spirit.

Alti termeni de miscare, provenind in special din muzica de dans, indica de asemenea atat tempoul, cat si caracterul piesei:

Tempo di valse - tempo de vals, dans in miscare vioaie

(di walzer) si gratioasa, in masura ternara (3/4 si 

6/8);

Tempo di minuetto - tempo de menuet, dans vechi francez,

in miscare moderata, plina de gratie

si noblete, in masuri ternare (3/4

si 3/8);

Tempo di mazurca - tempo de mazurca, dans popular

polonez, de un caracter

cavaleresc, in masura ternara

(3/4);

Tempo di hora - tempo de hora, dans popular romanesc

in miscare linistita, taraganata, in masura 6/8 ;

Tempo di marcia - tempo de mars, miscare cadentata,

energica;

Tempo di polonesa - tempo de poloneza, dans popular

polonez, in miscare mai rara decat

mazurca, cu caracter maiestuos, in

mazurca, cu caracter maiestuos, in masura

3/4;

Tempo di bolero - tempo de bolero, dans popular spaniol

in masura 3/4 si in miscare

moderata, maiestuoasa;

Alla turca - in stil turcesc, tempo leganat ca in

dansurile turcesti (indicatie de inter­pretare pentru piesele in stil oriental);

Alla tarantella - in stil de tarantela, dans popular

napolitan, in miscare foarte repede, in

masurile 3/8 si 6/8;

Alla siciliana - in stil de siciliana, vechi dans din

muntii Siciliei, cu caracter pastoral, miscare moderata, leganata, in masurile 6/8 si 12/8;

Alla zampogna - ca la cimpoi;

Alla zingara - in stilul muzicii tiganesti;

Alla ongarese - in stilul si maniera unui dans popular

Maghiar;

Alla caccia - in stilul cantecelor de vanatoare.