CRISTINA ANGHELESCU

Cristina Anghelescu s-a nascut intr-o familie de muzicieni si a studiat vioara cu Stefan Gheorghiu la Academia de Muzica din Bucuresti. A fost aclamata in cele mai importante centre muzicale si sali de concerte din lume: Das Schauspielhaus (Berlin), Tchaikovsky Hall (Moscova), Teatro Monumental and Auditorium (Madrid). Inca din anul 1990, Cristina Anghelescu este solista Orchestrei Nationale Radio din Bucuresti, ea fiind detinatoarea unor importante premii la Concursul Jean Sibelius in Helsinki (1990), Alberto Curci in Napoli (1983), Dr. Luis Sigall la Vina del Mar, Chile (1985), Andria, Italia (1991). Ea este, de asemenea, castigatoare a concursurilor Ceaikovski, de la Moscova in 1986, Jaques Thibaud, de la Paris, 1981 si Tibor Varga, de la Sion a€“ Elvetia, in 1983. Performantele artistice fac ca violonista sa fie invitata la Berlin, Londra, Moscova, Dresda, Praga, Madrid, Helsinki, Bratislava, Caracas, in concerte dirijate de Leif Segerstam, Jukka Saraste, Sergiu Comissiona, Erich Bergel, dar si pentru a sustine recitaluri camerale.

Dintr-un amplu repertoriu ce cuprinde cele mai importante opus-uri din literatura violonistica, Cristina Anghelescu inregistreaza numeroase CD-uri cu Concertul Ceaikovski, Concertul in re minor de Mendelssohn Bartholdy, Anotimpurile lui Vivaldi, cea mai recenta inregistrare fiind a celor doua concerte de George Loyd cu renumita Philarmonia Orchestra din Londra.

INTERVIU

Concert de exceptie in stagiunea muzicala pietreana

Stagiunea muzicala pietreana organizata de Centrul pentru Cultura si Arte 'Carmen Saeculare' a gazduit, saptamana trecuta, un concert exceptional sustinut de violonista Cristina Anghelescu, flautistul Marian Ioan Olaru si pianista Mihaela Spiridon. Programul a fost unul generos, cu mare priza la publicul meloman si a reunit lucrari semnate de Brahms, Enescu, Ceaikovski, Jaques Ibert, Pablo de Sarasate, FranA§ois Borne si Manuel de Falla. De la sonoritatile inconfundabile ce poarta amprenta Cristinei Anghelescu, una dintre cele mai importante violoniste din Romania, la tusa expresiva a flautistului Marian Ioan Olaru, membru de baza al Orchestrei Nationale Radio, dublate de un acompaiament pianistic fara cusur al Mihaelaei Spiridon, obisnuitul concert de miercuri seara s-a transformat, deodata, intr-unul neobisnuit. Pasiune iberics dar si pasiune ruseasca, deloc mai prejos, asezonate cu putin Enescu si Brahms, au dat substanta si stralucire unui concert important pentru stagiunea muzicala pietreana. Stagiune care asteapta, in aceasta saptamana, ansamblul 'Fagotissimo', care va sustine un recital cameral la Liceul de Arta, de la ora 18.30. Cei patru interpreti au pregatit un program cu lucrari semnate de J. Weissenborn, G. Verdi si A. Piazzola.

Cristina Anghelescu: 'Sper ca pentru arta se va gasi intotdeauna o usa deschisa'

Violonista Cristina Anghelescu, a avut, se pare, un destin prevestit. Nascuta intr-o familie de muzicieni, tatal sau fiind la randu-i violonist, nu avea cum sa-si construiasca drumul decat in jurul notelor, al sunetelor, al Mariei Sale, Muzica. Auzind-o vorbind despre muzica, ascultandu-i vioara magica ce capata nebanuite puteri in mainile sale, poti sa spui cu mana pe inima ca ursitoarele si-au facut treaba cum nu se putea mai bine. Cristina Anghelescu este un destin fericit. Te uiti in CV-ul ei si n-ai cum sa nu ramai uimit. A studiat cu maestrul Stefan Gheorghiu, a concertat in toata lumea, a lucrat cu cei mai importanti dirijori, a castigat concursuri grele, a inregistrat cu orchestre de invidiat. Dar nu ai cum sa intelegi ce reprezinta Cristina Anghelescu pentru arta interpretativa decat ascultand-o. Niciodata masura unui muzician nu poate fi cuprinsa in cuvinte, intr-un program de sala, intr-un CV sau intr-o cronica muzicala. De asta ne-am convins cu totii, miercuri seara, atunci cand Cristina Anghelescu ne-a incantat asa cum numai un mare artist poate s-o faca.

VESTEA: Sunteti prezenta pentru a doua oara in stagiunea muzicala permanenta de la Piatra Neamt. Cum va simtiti in fata publicului pietrean?

Cristina Anghelescu: Sunt, intr-adevar, pentru a doua oara prezenta in stagiune dar am mai cantat o data si cu orchestra din Bacau la Teatrul Tineretului. Ma simt aici foarte bine. Ca si data trecuta, am constatat ca publicul este entuziast, dornic de muzica, sincer si mi-a facut o reala placere sa cant alaturi de Mihaela Spiridon cu care intotdeauna colaborez foarte bine. Sper sa mai am ocazia sa lucram impreuna.

VESTEA: Stiu ca ati studiat cu un profesor extraordinar, Stefan Gheorghiu. Cat de mult v-a marcat pe dumneavoastra, ca artist, experienta studiului cu el?

C.A.: Am studiat cu dansul dar vreau sa mentionez ca, de fapt, vioara am inceput-o, si nu numai ca am inceput-o dar si pe parcursul anilor am studiat cu tatal meu, care a fost violonist la opera, a fost profesor de vioara. Acum este pensionar dar cu el am studiat cel mai mult. Desigur, cu maestrul Stefan Gheorghiu pot sa spun ca mi-am desavarsit expresivitatea, muzicalitatea, in momentul in care am inceput sa ma maturizez. Sigur ca asta a contat foarte mult.

VESTEA: Cum va definiti dumneavoastra stilul interpretativ?

C.A.: Mi-e greu sa ma definesc eu personal, poate altcineva din afara ar fi mai bine s-o faca. Cant din toate epocile, de la preclasic la moderm, cu precadere muzica romantica si clasica. Sigur ca si Bach imi place foarte mult dar poate ca asta se cere acum, mai mult clasic si romantic.

VESTEA: Cum a fost recenta colaborare cu Philarmonia Orchestra din Londra?

C.A.: Am imprimat un disc cu ei. Sigur ca a fost extraordinar. Nici nu se pune problema unor dificultati tehnice. Acolo totul e precizie si nimeni nu se gandeste decat la perfectiune si la muzica.

VESTEA: Ati lucrat cu dirijori importanti - Sergiu Comissiona, Jukka Pekka Saraste, Erich Bergel sau Leif Segerstam. Cum va adaptati manierelor diferite pe care le abordeaza fiecare dintre ei?

C.A.: Nu as putea sa va spun pentru ca sunt momente unice pe care le poti trai in timpul unui concurs tot asa cum se poate intampla sa fie anumite lucruri care nu-ti convin la acealasi dirijor. Este o chestiune de timp, de experienta scenica. Trebuie sa te adaptezi si sa colaborezi cu orice tip de dirijor. Se intampla uneori ca niste dirijori foarte buni, de exemplu, sa nu fie la fel de buni acompaniatori. Nu e o regula. Eu consider ca oricum, un dirijor bun se vede la acompaniament, in primul rand, la usurinta cu care urmareste un solist.

VESTEA: In vremuri dominate de mercantilsim, ce mana un artist mai departe? Care mai e menirea lui? Ce va deterimina pe dumneavostra, de exemplu, sa sustineti, in continuare, concerte in Romania, in orase mai mici, asa cum este Piatra Neamt, dar care o traditie muzicala extraordinara?

C.A.: Ei, pai eu vin intotdeauna cu mare dragoste aici, e un oras deosebit de frumos. Asta am remarcat, in afara de placerea de a canta. Lumea e asa cum e. Intotdeauna conditia artistului a fost probabil mai trista. Dar daca e sa ne gandim asa, nu mai facem nimic. Eu nu mai am cum sa dau inapoi pentru ca am pornit pe drumul asta demult. Problema e cu tinerii din ziua de azi, ce vor face si cum vor fi priviti Sa speram ca pentru arta se va gasi intotdeauna o usa deschisa.

VESTEA: La ce lucrati acum?

C.A.: Acum am diferite programe, in fiecare luna. Cant si cu orchestra lunar, saptamana viitoare voi merge la Botosani cu Mendelssohn, mai am si concertul de Ceaikovski in vedere si multe recitaluri.

VESTEA: Va mai asteptam la 'Vacantele Muzicale'?

C.A.: Sper! Daca voi fi invitata, cu mare placere voi veni.

( Ramona RUSU, VESTEA , 12 februarie 2008)