Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Satisfactia de a face ce iti place. ascensiunea în munti, pe zapada, stânca si gheata, trasee de alpinism


Alpinism Arta cultura Diverse Divertisment Film Fotografie
Muzica Pescuit Sport

Muzica


Index » hobby » Muzica
» Balade si fragmente din balade


Balade si fragmente din balade


BALADE SI FRAGMENTE DIN BALADE

'Plecat‑a plecat

Badea la vanat'.

278

Bogdan ii la batalie

Da, doamne, sa nu mai vie,

La un an



Iaca Bogdan.

O intrat Bogdan in sat

Intr‑o zi cam pe‑nserat.

Cioca‑boca la fereastra

– Deschide usa nevasta,

– Stai, barbate, stai pe loc

Sa mai pun un lemn pe foc.

Dar ea lemnul nu‑l punea

Pe Ionel il ascundea

Pe Ionel cel frumusel

Si cu calul viorel.

Cand intra Bogdan in casa

Se si duse la nevasta

Si astfel ii cuvanta:

– Marito, nevasta mea

Ia descuie lazile

Ca sa‑mi vad averile!

Dar cand lada descuia

Pe Ionel ca mi‑l afla

SI astfel ii cuvanta:

Iesi afara, iesi mai vere

Crucea mamei de muiere

Cu tine oi inchina

Si pe ea o voi taia

Ca sa stie toata lumea.

Moldovita

279

– Buna ziua, om batran

Ce tai duminica fan?

– Eu nu tai de dragul tau

Num' de nacazul meu

C‑am avut un ficiorel

De opt ani nu stiu de el;

Am avut o nurorea

Azi ii nunta‑acas' la ea.

– Hai in sat si om vedea.

Ei in sat cand or ajuns

Drept la nunta mi s‑or dus

– Buna ziua, nas‑nanas

Dar pe cine cununas?

Nuntasii se veseleau

Toti cu vin il imbinau.

– Eu de la nime' n‑oi bea

Sa‑mi dea mie mireasa.

Mireasa cand il vazu

Drept in brate ii cazu

– Au, batu‑m‑ar Dumnezeu

Asta‑i barbatelul meu.

Tine‑ti mire slaierul

Eu ma duc cu barbatu'

Buna ziua, nas‑cumnat

Eu ma duc cu al meu barbat.

Carbunari

280

La Dunare la Limoneasa

Mi s‑a inecat mireasa.

Nu s‑o‑necat numa' ea

Toata nunta dupa ea.

Numa' mirele‑o scapat.

Pe‑un cal negru a‑ncalecat

Fuga la soacra o dat:

– 'Buna ziua, soacra‑mea

Mi s‑o inecat mireasa

Nu s‑o‑necat numa' ea

Dupa ea toata nunta'.

Soacra mea cand auzea

Fuga la Dunare da

Toata nunta o scotea

Numa' pe Gheorghina ba.

Si plangea si lacrima:

– 'Gheorghina, cerceii tai

Cum se joc pestii cu ei

Ghiorghina, pantofii tai

Se scalda broastele‑n ei'.

Si plangea si se vaita

Catre mire‑asa‑mi zicea:

– 'Nu ti‑am dat‑o sa mi‑o‑neci

Ci ti‑am dat‑o sa mi‑o cresti'.

Moldovita

281

– 'Dunare, Dunare,

Drum fara pulbere

Si fara fagas

Inima‑mi secas

Vazut, n‑ai vazut

Pe‑aici n‑a trecut

Nu l‑ai cunoscut

Pe Gin Constangin?'

– 'Ba io l‑am vazut

Si l‑am cunoscut

Ca paltinu‑nalt




'Nalt si sprancenat.

Fetisoara lui

Spuma laptelui

Doua mure negre

Neatins' pe pamant

Neatinse de vant,

Perisorul lui

Pana corbului

Mustacioara lui

Spicul graului

Calusorul lui

Vanat porumbac

C‑o stea alba‑n cap

Fraul calului

Teasta zmeului

Biciul lui cu dinti

Dor serpi impletiti

De gura‑nclestiti.

Carbunari

282

La masa cu solz de peste

Beau voinicii boiereste

Numai Gruie lui Novac

El nu bea nici nu manca

Numa' suparat imi sta.

Iar tata‑su‑l intreba

– 'Gruito, copil zburdat

Ce stai taichii suparat

Nebeut si nemancat.

Ori banii ti i‑ai gatat

Ori ti‑i vremea de‑nsurat?'

– Nici banii nu i‑am gatat

Dar mi‑i vremea de‑nsurat.

Ca toti ortacutii mei

Au copii cat si ei'.

Moldovita

283

Foaie verde dintr‑un fag

Doi copii s‑au luat cu drag.

S‑or luat de mititei

N‑o stiut nime' de ei.

Si‑au plecat la logodit,

Parintii nu i-au primit.

Si‑au plecat la cununat

Parintii nun i‑au lasat.

Ei de mana s‑au luat

Si in Dunare s‑au dat.

Cand Dunarea a secat

Atunci pe ei i‑au aflat

Si i‑au luat, i‑au ingropat.

Gurita langa gurita

Amandoi intr‑o gropita

Pe mormantul la baiat

A crescut un brad inalt

Iar pe mormantul la fata

A crescut o vie‑nalta.

Si din ce timpul trecea

Via pe brad se‑nalta

Via bradul cuprindea.

Si lumea care trecea

Pe parinti ii blestema:

'Bate‑i, doamne, de parinti

Cand despart pe doi iubiti

Doi iubiti, doi potriviti

Ca luna cu soarele

Ca cerul cu stelele'.

Padina Matei

284

Plecat‑au plecat

Badea la vanat.

Prin braduti marunti

Sub poale de munti

Noua sumarei

Si‑un forvald cu ei.

Cand pusca pusca

Ciuta‑asa zicea

Ciuta si un pui

Si cu mama lui:

Sa iesi la poiene verzi

De pe‑aicea sa ma pierzi.

Moldovita

285

Cate flori is pe pamant

Toate merg la juramant

Num' floarea‑soarelui

Sade‑n poarta raiului

Si judeca florile

Ca soacra nurorile.

Moldovita




Se cuvin cateva cuvinte

1. Despe locuri si oameni

Scaldati la poale, in partea de sud, de apele Dunarii si la nord de Valea Nerei sau a Nerganului, Muntii Locvei se desprind din Muntii Almajului si pornesc spre apus, domolindu-se abia in preajma localitatii Bazias.
Soseaua ce urca de la Sasca Montana spre Moldova Noua (Bosneag), dupa ce serpuieste pe versantul nordic al muntelui Gheorghe, intalneste in varful acestuia, la o altitudine de peste 600 m, prima asezare omeneasca din acesti munti: satul Stinapari, localitate apartinatoare administrativ de comuna Carbunari.
Trecand prin marginea Carbunarului (localitatea se intinde in vale), drumul coboara serpentinele de pe versantul sudic al aceluiasi munte pana intalneste serpuind, printre dealuri abrupte, valea Radimna. Depasind-o si lasand in urma o cale ferata forestiera, pe care candva se transportau busteni la o fabrica de cherestea din apropiere (Zavoi), drumul urca din nou ca in culme sa intalneasca o rascruce. De aici coboara vertiginos, in serpentine, spre Moldova Noua. Drumul de piatra, desprins la rascruce, urca spre cea de a treia asezare din aceiasi munti, spre Moldovita (Staierul Bosneagului). De aici pana la cea de a patra localitate, Padina Matei, nu ne mai despart decat cativa kilometri.
In partile locului oamenii sunt cunoscuti sub numele de “bufeni” si au o istorie framantata, o istorie si o viata aparte care-i individualizeaza, pana intr-un punct, de cei din jur.
Strabunii lor au venit pe aceste meleaguri in prima jumatate a secolului al XVIIIlea din partea nordica a Olteniei, parte care in acea vreme a fost integrata Imperiului Habsburgic in urma pacii de la Karlovitz si Pasarowitz. Cauzele pentru care au plecat din localitatile lor de bastina sunt multiple si variate.
La inceput, pentru a exista, noii veniti sunt nevoiti sa practice mineritul, stanjanaritul, carusia sau producerea manganului. Toate acestea sunt fidel reflectate in cantecele lor.
Istoria locurilor este foarte framantata. Perioada de inflorire economica alterneaza cu cele de recesiune in functie de interesele economice manifestate de cei de la conducerea tarii careia ii apartine zona.
Despre aceasta zona geografica, despre oamenii care vietuiesc pe aceste meleaguri, inaintea noastra, au scris alte nume, astazi ilustre, cu mai mult har.
In versuri, volumul poetului Mihai Novac, An din patru primaveri, este o ilustrare poetica a acestor locuri sfinte si miraculoase pentru sufletul lui sensibil si receptiv.
In proza, Sofia Arcan, cu precadere in romanul Singura in bataia lunii…, isi focalizeaza actiunea asupra lumii stanjanarilor, oameni infratiti cu padurea pana la o contopire spirituala indestructibila.
Virgil Birou cu a sa carte Oameni si locuri din Caras priveste reportagistic aceasta lume a bufenilor in toata plinatatea ei.
Catea noastra nu face altceva decat sa implineasca cu latura lipsa acest patrulater al cunoasterii artistice, ea dorindu-se o radiografie spirituala, o reflectare a acestei lumi dintr-un alt unghi.

2. Despe timpul si cum s-a nascut culegerea

Pe la inceputul deceniului al saselea, vremuri tulburi si potrivnice au facut ca sa-mi castig “painea cea de toate zilele” muncind in aceasta margine de tara. Atunci, prin natura serviciului, am colindat apostoleste intreg raionul Moldova Noua.
Am evadat fizic din aceste locuri, pastrand in suflet amintiri de tot felul, chipuri de oameni, imagini de locuri minunate.
M-am intors dupa aproape un deceniu, in doua vacante studentesti (1961-1962 si 1962-1963) in aceste meleaguri, la indemnul si cu ajutorul profesoului universitar Dumitru Pop de la Facultatea de Filologie a Universitatii “Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca.
Culegerea, normal, s-a facut intr-un mod rudimentar, pasoptist am putea spune, un magnetofon, la ora aceea, era inca de domeniul visului. In plus, dimensiunile celor existente pe atunci nu ne-ar fi permis sa strabatem infanteristic zona din localitate in localitate .
Am ascultat pe fiecare om cantandu-ne sau, uneori, chiar recitandu-ne, umpland astfel vreo 3-4 caiete cu textele acestor cantece.
Bazat pe materialul recoltat, in anul 1964 am sustinut o comunicare in cadrul Cercului de folclor al facultatii. Am fost incurajat si indrumat sa trimit un manuscris dactilografiat la Editura pentru Literatura si Arta Bucuresti, de unde am fost anuntat ca volumul va fi cuprins in planurile editurii “in viitor”. Atat si mai mult nimic.

3. Despre cum si unde au mai fost publicate unele cantece.

Originalitatea si ineditul acestor cantece nu i-a prea impresionat pe editori. Cele cateva aparitii insumeaza piese “ciugulite” din intreg, majoritatea fiind din grupa Cantecelor contemporane culegerii si dintre acestea doar o anumita parte.
Cateva, foarte putine, au aparut inca in timpul culegerii in ziarul “Drapelul rosu” . Cronologic, o alta parte (7 cantece) au vazut lumina tiparului in volumul Banatule, mandra floare (1964). Si acestea, in intregime, fac parte din aceeasi categorie. Culegerea Ce-am in inima si-n gand ocoleste colectia integrala, retinand ca cea anterioara doar cateva piese nesemnificative.
Mai cuprinzator ca arie tematica este grupajul de 35 de cantece aparut in culegerea editata de Universitatea din Timisoara (Folclor literar) care nu se sfieste sa introduca si cantece “din trecut”, chiar daca cele culese nu sunt si cele mai realizate artistic. Recent (1998), un nou grupaj, selectat de noi, a fost publicat in revista “Vrerea” din Timisoara.
Abia acum, o data cu editarea acestei carti, culegerea apare intreaga, asa cum ne-am dorit-o intotdeauna, ca o oglindire completa a liricii populare din zona.
Pentru aceasta au trebuit sa treaca 37 de ani, inteval temporal dintre culegere si editare, a trebuit sa se schimbe unele lucruri, oamenii sa se elibereze de dogme si frica, ca spiritul sa fie liber.

4. Despre modul cum s-a alcatuit si tiparit culegerea

Cupinderea cantecelor in culere nu s-a facut aleatoriu, am cautat sa le grupam pe specii, iar in cadrul speciilor sa le ordonam pornind de la tema poeziilor. Variantele le-am alaturat pentru o mai facila sesizare a lor.
Cu gandul ca prezenta culegere va starni interesul unor cercetatori, am renuntat la titlurile cantecelor , numerotandu-le. Pentru titlu, de obicei se foloseste fie primul vers, fie versul al doilea. In cazul variantelor care incep cu acelasi vers, dar trateaza teme diferite confuziile ar fi fost iminente.
Nu ne ramane decat sa cerem scuze celor care ni le-au oferit. Daca prin gestul nostru i-am deceptionat, stiind ca textul este pastrat, in memoria lor, legat de un titlu.
In plus am evitat mentionarea clasica a numelui cantaretului dupa fiecare piesa. Inscrierea acestuia ar fi intrerupt suparator si inutil unitatea artistica a volumului. De aceea intr-o anexa a cartii, am inscris numele fiecaruia, insotit de o poza (pentru a elimina orice dubiu) si de cateva cuvinte ca rod al impresiilor subiective ale culegatorului, despre persoana si personalitatea fiecaruia. Toate acestea se incheie prin mentionarea “numarului titlu” al pieselor culese de la fiecare in parte. Acolo unde a fost cazul de omonimie onomastica (frecventa in zona!) sau unde am putut afla porecla cantaretului, am redat-o.
Pentru a nu altera mesajul artistic al cantecelor culese, am renuntat la transcrierea lor fonetica si am folosit scrierea literara. Cele cateva exceptii (si acelea lexicale) isi justifica prezenta fie prin pastrarea rimei, fie ca aceste cuvinte fac parte din lexicul local. Ele dau culoare culegerii. Am renuntat cu credinta ca interpretii acestor cantece in graiul bufenilor din acele locuri vor ingadui aceasta intentionata abatere si ii asiguram ca in aceasta forma mesajul lor artistic va fi mai usor receptat/inteles de catre oamenii din alte parti de tara si de ce nu, de romani din alte colturi ale lumii. Tot pentru acest motiv am intocmit si atasat la finele cartii un glosar de cuvinte din graiul bufenilor din Muntii Locvei.
Pentru cei interesati de formele fonetice ale cuvintelor folosite de vorbitorii acelor locuri, forme interesante dealtfel, recomandam studiul domnului Marin Petrisor, Graiul bufenilor din Banat, aparut in trei numere consecutive (2, 3, 4) ale revistei “Limba Romana” din anul 1968.
Dorim sa incheiem aceasta interventie a noastra, cu convingerea ca, ajunsi la capitolul Cantece contemporane culegerii, o parte din cititori vor obiecta impotriva introducerii in culegere a unor piese (cuprinse intre 238-249), dar ii asiguram ca ele atunci circulau in zona (au fost culese din toate localitatile cercetate) si erau “la moda”. In multe cazuri acestea ne erau oferite la inceput. Apoi, dupa insistente, urmau altele. In plus alaturi de ele, cu o frecventa mai redusa, erau prezente si piese (ca 239, 240) care evocau tematic, miscarea de rezistenta din Muntii Banatului. Am cuprins la acest capitol texte din ambele categorii, pornind de la obligatia cercetatorului de a se apropia cat mai mult de realitat , indiferent de ce culoare politica ar fi ea.

Saravale, 1999, mai






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Muzica




Cantece de haiducie si lotrie
Producerea vibratilor
Clasificarea repertoriului pentru copii - folclor
Fenomenul sonor si latura sa psihica. Relatia dintre lumea sunetelor si cea afectiva.
George Enescu, geniu al muzicii romanesti
Succesiuni armonice frecvent intalnite in muzica de jazz
Proiectia mentala de 4, 8, 6 sau 9 sunete
Modul alterat (diminished-whole tone)
Improvizatia armonica in stilurile Be bop si Post bop
FORMATII INSTRUMENTALE PE ZONE FOLCLORICE