Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Satisfactia de a face ce iti place. de toate

Alpinism Arta cultura Diverse Divertisment Film Fotografie
Muzica Pescuit Sport

Diverse


Index » hobby » Diverse
Proba de evaluare si conservare a cantitatilor discontinue omogene


Proba de evaluare si conservare a cantitatilor discontinue omogene



Proba de evaluare si conservare a cantitatilor discontinue omogene

 

Material: 15 gume

Tehnica : - 6 gume, aliniate, cu mici interval (15mm) intre ele

-          i se cere copilului sa ia dintr-o gramada pe care o are la dispozitie tot atatea gume si sa le aseze la fel.

-          se deformeaza spatial colectia de obiecte (se lungeste sau se scurteaza).

Consemn : "Acum te rog sa-mi spui daca aici( i se arata subiectului termenul deformat spatial) sunt mai multe (gume), tot atatea (gume) sau mai putine (gume), decat aici ( i se arata subiectului termenul martor)"

De ce sunt mai multe gume aici?

De ce sunt tot atatea gume aici?

De ce sunt mai putin gume aici?


Proba de evaluare si conservare a cantitailor discontinue eterogene calitativ complementare

Material : cel putin 10 creioane si 6 ascutitori

Tehnica : - 6 ascutitori, aliniate, cu mici intervale (15mm) intre ele

-          il invitam pe copil sa aseze la fel tot atatea creioane cate ascutitori se gasesc in sir

-          se deformeaza spatial colectia de obiecte (se lungeste sau se scurteaza).

Consemn : "Acum te rog sa-mi spui daca aici( i se arata subiectului termenul deformat spatial) sunt mai multe (creioane/ascutitori), tot atatea (creioane/ascutitori) sau mai putine (creioane/ascutitori), decat aici ( i se arata subiectului termenul martor)"

De ce sunt mai multe creioane/ascutitori aici?

De ce sunt tot atatea creioane/ascutitori aici?

De ce sunt mai putin creioane/ascutitori aici?


Proba de evaluare si conservare a cantitatilor continue

Material : margele ; 10 pahare

paharul A1=A2=200gr ;

paharul B1=B2=100gr;

paharul C=100gr (dar are alta forma)

paharul D1=D2=150gr

paharul E1=E2=E3=50gr

paharele notate cu aceeasi litera sunt identice sub toate aspectele lor

Tehnica : - se aseaza paharul A1 umplut cu margele si A2 gol, precum si o cutie cu margele.

-          subiectul este invitat sa puna tot atatea margele in A2, cate sunt in A1. => A2=A1

-          se trece la transversarea margelelor dn A2 in B1 si B2 (paharul martor A1 - ramane plin)

-          apoi continutul paharului B2 se toarna in C (B1 - ramane plin) => B1=B2

-          se trece la stabilitatea egalitatii initiale a cantitatilor D1 si D2 => D1=D2

-          dupa care margelele din D2 se toarna in E1, E2, E3 => E1=E2=E3

Consemn : Dupa fiecare transversare a margelelor dintr-un pahar in altul subiectului i se pun intrebari de genul: - De ce sunt mai multe aici (paharul.) ?

-          De ce sunt mai putine aici (paharul.)?

-          De ce sunt tot atatea aici (paharul.)?

Itemi : - 1. Raportul cantitativ existent intre A1 si B1+B2

-          2. Raporturile cantitative existente intre B1=B2 ; B1 si C

-          3. Raporturile cantitative existente intre D1=D2 ; D1 si E1+E2+E3

Proba de compunere a deplasarilor

Material : un dispozitiv experimental; un suport drept, dar inclinat (35grade); 6 statii (marcate pe tablite) cu Gara(G), Pod(P), Uzina(U), Ferma(F), Sat(S), Cabana(C) care se aseaza la intervale inegale; un obiect pentru a simboliza un tren, cu un punct rosu in fata si unul albastru in spate, cartonase cu zilele (marti, miercuri, joi, vineri)

Tehnica : - i se spune subiectului "iata un tren care, circuland pe o colina, trece prin diferite puncte. Jos in vale se afla G, mai sus este un P, dupa care urmeaza o U si apoi o F, ceva mai sus se gaseste un S si la sfarsit de linie o C."

-          la urcare, trenul aprinde farurile rosii, iar la coborare, cele albastre.

-          trenul face curse in fiecare zi.

-          i se arata subiectului deplasarile facute de acest tren in diverse zile ale saptamanii.

 

Item 1. Luni dimineata trenul se afla in G, de aici el urca la C. Dupa masa trenul coboara de la C la G.

Consemn: Trenul a parcurs, oare aceeasi distant, lungime de drum, cu ocazia urcarilor, ca si cu ocazia coboraturilor, sau el a facut un drum mai lung sau mai scurt cu ocazia urcarilor decat cu ocazia coboraturilor?

De ce este egala distant parcursa la urcare cu distant parcursa la coborare?

De ce este mai lunga/ scurta distanta parcursa la urcare/ coborare decat coborare/urcare ?

Item 2. Spre deosebire de luni, in ziua de marti trenul parcurge un drum ceva mai complicat, deoarece el urca si coboara de mai multe ori. Dimineata el porneste din G si urca pana la S, de acolo coboara la U si apoi urca din nou, dar acum pana la C. Dupa masa, trenul coboara de la C la G.

Consemn: Trenul a parcurs, oare aceeasi distant, lungime de drum, cu ocazia urcarilor, ca si cu ocazia coboraturilor, sau el a facut un drum mai lung sau mai scurt cu ocazia urcarilor decat cu ocazia coboraturilor?

De ce este egala distant parcursa la urcare cu distant parcursa la coborare?

De ce este mai lunga/ scurta distanta parcursa la urcare/ coborare decat coborare/urcare ?

 

 

Item 3. In ziua de miercuri : se urca de la G la C, apoi se coboara de la C la U, se urca dupa de la U la F si se coboara apoi de la F la G.

Consemn: Trenul a parcurs, oare aceeasi distant, lungime de drum, cu ocazia urcarilor, ca si cu ocazia coboraturilor, sau el a facut un drum mai lung sau mai scurt cu ocazia urcarilor decat cu ocazia coboraturilor?

De ce este egala distant parcursa la urcare cu distant parcursa la coborare?

De ce este mai lunga/ scurta distanta parcursa la urcare/ coborare decat coborare/urcare ?

Item 4.1 In ziua de joi: se urca de la G la F, se coboara de la F la U, apoi se urca de la U la C si se coboara de la C la U.

Consemn: Trenul a parcurs, oare aceeasi distant, lungime de drum, cu ocazia urcarilor, ca si cu ocazia coboraturilor, sau el a facut un drum mai lung sau mai scurt cu ocazia urcarilor decat cu ocazia coboraturilor?

De ce este egala distant parcursa la urcare cu distant parcursa la coborare?

De ce este mai lunga/ scurta distanta parcursa la urcare/ coborare decat coborare/urcare ?

Item 4.2 (contraproba) Daca afirma ca urcarile sunt mai lungi decat coborarile, indifferent de modul de justificare al acestuia subiectului i se pune intrebarea :

Te rog sa-mi spui cu ce distant, de unde si pana unde sunt mai lungi urcarile fata de coborari?

De ce sunt mai lungi urcarile decat coborarile?

Item 5.1 In ziua de vineri: se urca de la U la C, se coboara de la C la G apoi se urca de la G la F si se coboara de la F la P.

Consemn: Trenul a parcurs, oare aceeasi distant, lungime de drum, cu ocazia urcarilor, ca si cu ocazia coboraturilor, sau el a facut un drum mai lung sau mai scurt cu ocazia urcarilor decat cu ocazia coboraturilor?

De ce este egala distant parcursa la urcare cu distant parcursa la coborare?

De ce este mai lunga/ scurta distanta parcursa la urcare/ coborare decat coborare/urcare ?

Item 5.2 (contraproba) - doar pentru subiectii care rezolva itemul 5.1.

Consemn: Te rog sa-mi spui cu ce distanta- de unde si pana unde- sunt mai lungi coborarile decat urcarile?

De ce sunt mai lungi coborarile decat urcarile?


Proba de rationament verbal

Material : textul dactilografiat al celor trei perechi de itemuri pe trei foi de hartie separate.

Tehnica: Iti voi spune cateva istorioare; dupa fiecare iti voi pune una sau doua intrebari, la care trebuie sa raspunzi. Trebuie sa fii atent ca sa intelegi correct fiecare istorioara. Daca ai uitat ceva din ce ti-am povestit, te vei uita in una din aceste foi pentru a-ti adduce aminte.

1.       Eu am trei prieteni: Gheorghe, Ion si Vasile. Gheorghe este mai inalt decat Ion si Ion este mai inalt decat Vasile.

Item 1.1 Care dintre ei este cel mai inalt?

Item 1.2 Care dintre ei este cel mai mic?

2.       Pe un drum circula trei masini, una de culoare rosie, alta albastra si a treia de culoare gri. Masina albastra merge mai repede decat masina gri, si masina gri merge mai repede decat masina rosie.

Item 2.1 Care din masini merge cel mai repede?
Item 2.2 Care din masini merge cel mai incet?

3.       Din cele trei masini, cea rosie este mai mare decat masina gri, iar masina rosie este mai mica decat masina albastra.

Item 3.1 Care dintre masini este cea mai mare?
Item 3.2 Care dintre masini este cea mai mica?


Proba de conservare a volumului fizic si de disociere a lui de greutate

Material : un borcan 500gr cu apa, un pahar(A) de 150 gr si cu diametrul maxim de 45mm, doua pahare identice (B si C) de 100 gr si cu diametrul de 35mm, 3 inele de cauciuc, 2 bulgari de pasta de modelat (a si b) fiecare cu diametrul de 30mm, 2 cilindri (c si d) de volum diferit si de greutate identical, 2 cilindri (e si f) de volume gal si de greutate diferita. Sub toate celelalte aspect cei patru cilindri sunt identici.

Tehnica : Subiectul este introdus in situatia experimental printr-o intrebare de control sau printr-un item preliminar, de genul: Iata acesti doi bulgari de pasta de modelat (a si b); trebuie sa aflam daca ei sunt la fel de grosi, adica daca au acelasi volum. Consemn : cu ajutorul acestor obiecte te rog sa-mi arati cum se poate afla daca acesti doi bulgari de pasta sunt sau nu la fel de grosi, adica volumul lor este egal. Daca subiectul descopera echivalenta intre volumul obiectului si volumul apei deplasate a si b in paharul cu apa (A) si prin compararea celor doua niveluri successive ale coloanei cu apa, marcate cu ajutorul unui inel de cauciu - apoi se trece la item 1.

1.       Item1 se aseaza pe masa paharele B si C, umplute la fel cu apa si nivelurile marcate cu cate un inel de cauciuc. Se scufunda bulgarele a in paharul B, iar b se transforma intr-un carnacior si se plaseaza alaturi de paharul C.

Consemn : Daca scufundam acest carnacior (b) in acest pahar (C) oare nivelul apei va urca tot atat ca in acest pahar (B) sau va urca mai mult sau mai putin aici (C) fata de nivelul de aici (B)?

Corect - De ce urca apa la acelasi nivel in ambele pahare?

Gresit - In care din pahare va urca apa mai mult? De ce nu va urca apa la acelasi nivel in cele doua pahare?

2.       Bulgarele va ramane in continuare in pahar B, iar carnaciorul (b), in fata subiectului, se sectioneaza in 5-6 bucati, care se aseaza langa paharul C.

Consemn : Daca introducem toate aceste bucati in paharul C, apa din acest pahar (C) va urca, oare, tot atat ca in acest pahar (B) sau va urca mai mult sau mai putin in acest pahar (C) decat in acesta (B)?

Corect - De ce urca apa la acelasi nivel in ambele pahare?

Gresit - In care din pahare va urca apa mai mult? De ce nu va urca apa la acelasi nivel in cele doua pahare?

3.       Se aseaza pe masa cilindri c si d; se constata egalitatea greutatii lor. Aceste doua obiecte c si d au volumul egal? In continuare cilindru c se aseaza langa paharele B si d langa C.

Consemn : Daca am scufunda acest obiect (c) in acest pahar (B) si acesta (d) in acest pahar (C), in cele doua pahare nivelul apei ar urca oare la fel sau in unul din pahare nivelul apei ar urca mai mult sau mai putin decat in celalalt?

Corect - In care din pahare va urca apa mai mult? De ce nu va urca apa la fel in ambele pahare?

Gresit - De ce va urca apa la fel in ambele pahare? (se executa proba) De ce nivelul apei nu a urcat la fel in cele doua pahare?

4.       Se aseaza pe masa cilindrul e si f, se constata inegalitatea greutatii lor. Aceste doua obiecte - e si f- au, oare acelasi volum? Cilindrul e se plaseaza alaturi de paharul B, iar f alaturi de C.

Consemn : Daca am scufunda acest obiect (e) in acest pahar (B) si acesta (f) in paharul celalalt (C), in cele doua pahare apa ar urca oare la fel, sau in unul ar urca mai mult sau ami putin decat in celalalt?

Corect - De ce nivelul apei va urca la fel in ambele pahare?

Gresit - In care din pahare va urca apa mai mult? De ce nivelul apei nu va urca la fel in cele doua pahare? (se executa proba) De ce a urca apa la fel in ambele pahare?


Teste operatorii formale de combinare (T.O.F.C)

Material : textul dactilografiat - in doua exemplare - al fiecarei probleme.

Tehnica : se prezinta pe rand fiecare proba.

v      Tombola:

Consemn: Cumparati un bilet de tombola. Aflati ca:

a)      S-au vandut doar biletele care au numarul format din doua cifre

b)      Toate numerele sunt formate din 1,2,3 si 4

Item 1 - aveti numarul 11. Pentru a afla ce sansa aveti de a poseda numarul castigator, cautati toate numelere de doua cifre care au putut fi vandute.

Item 2 - calculati in minte - fara sa scrieti - cate numere de doua cifre pot fi formate din cifrele 1,2,3,4 si 5.

v      Dans:

Item 1- Enumerati toate perechile de dansatori care se pot forma din 3 barbati si 3 femei.

v      Magazin:

Consemn: Intr-o cladire noua, in cele 4 incaperi de la parter, vin sa se instaleze un cizmar, un croitor, un frizer, un bijutier.

Item 1 - Indicati toate modurile posibile in care pot fi ocupate cele 4 incaperi.

v      Ping- Pong:

Consemn: Sunt 6 copii. Fiecare joaca o partida de ping-pong impotriva tuturor celorlalti.

Item 1 - Indicati toate partidele jucate de cei 6.

Item 2 - Cate partied s-ar juca in total daca - in loc de 6 - ar fi 7 copii?

v      Anagrame:

Consemn: Scrieti toate combinatiile de litere care pot fi construite din literele A, M, E, R. Subliniati cuvintele ce au un sens in limba romana:

Item 1 - Combinatii de 2 litere

Item 2 -Combinatii de 3 litere

Item 3 - Combinati de 4 litere.


Teste operatorii formale de proportii-probabilitati (T.O.P.P)

Material : textul dactilografiat - in doua exemplare - al fiecarei probleme.

Tehnica : se prezinta pe rand fiecare proba.

v      Uzina: La ora 15 muncitorii si muncitoarele unei uzine se duc acasa. Prin usa din stanga a uzinei ies 31 persoane - 22 barbati si 9 femei, iar prin usa din dreapta a uzinei ies 27 persoane - 18 barbati si 9 femei.

Consemn: Prin care din cele doua usi aveti sansa cea mai mare de a vedea iesind prima femeie?

Item 1 : Prin usa din stanga, deoarece ies mai multi pe aici.

Item 2 : Prin usa din dreapta, deoarece sunt mai putini barbate care ies pe aici.

Item 3 : Sansa este egala, fiindca 9 femei, ies prin fiecare din cele doua usi.

v      Bomboane: Ion, Vasile si Ana cumpara fiecare o cutie de bomboane. In cutia lui Ion sunt 4 caramele si 12 bomboane mentolate, iar in cutia lui Vasile 7 caramele si 21 bomboane mentolate. In cutia Anei sunt 6 caramele si 18 bomboane mentolate.

Consemn: Care din cei trei copii are sansa cea mai mare sa prinda o caramea atunci cand - fara sa priveasca - baga mana in cutia sa?

Item 1 : Ion, deoarece in cutia sa sunt cele mai putine bomboane mentolate.

Item 2 : Vasile deoarece in cutia sa sunt cele mai multe caramele.

Item 3 : Ana, deoarece in cutia sa sunt mai multe caramel decat in cea a lui Ion si mai putine bomboanele mentolate decat in cutia lui Vasile.

Item 4 : Cei trei copii au sanse egale de a scoate o caramea, deoarece in cele trei cutii exista acelasi numar de caramel in raport cu numarul de bomboane mentolate.

v      Echilibrul balantelor: O balanta cu 4 puncte de agatare, dispuse la distante egale si numerotate de la 1 la 4 in ambele parti.

Consemn: Agatarea unei greutati date de unul din bratele balantei duce la inclinarea ei intr-o parte. Pentru a restabili echilibrul balantei trebuie sa aflati la ce distant trebuie sa agatam o greutate data, daca in partea cealalta la o anumita distant este deja agatata o alta greutate data.

Item 1 : La ce distant de la 1 la 4 trebuie sa agatam o greutate de 6 kg, daca o greutate de 3 kg este agatata de partea cealalta la distanta 4?

Item 2 : Ce greutate trebuie agatata la distanta 2, daca o greutate de 6 kg este atarnata la distanta 1 de cealalta parte?

Item 3 : La ce distant trebuie sa agatam o greutate de 6 kg, daca o greutate de 4 kg este atarnata la distanta 3 in partea cealalalta ?


Teste operatorii formale de logica propozitiilor (T.O.F.L.P)

Material : textul dactilografiat - in doua exemplare - al fiecarei probleme.

Tehnica : se prezinta pe rand fiecare proba.

v      Agilitate. Rationament.

Consemn: Gheorghe este mai destept decat Ion. Ion este mai destept decat Vasile.

Item 1. Ion este mai destept dintre cei 3 copii.

Item 2. Gheorghe este cel mai destept dintre cei 3 copii.

Item 3. Nu se stie cine este cel mai destept.

v      Problema. Enunt.

Consemn: Daca se face timp frumos va duceti la baie. Daca se face timp frumos va duceti la canotaj. In sfarsit, va duceti la canotaj.

Item 1. Se face timp frumos.

Item 2. Nu se face timp frumos.

Item 3. Va duceti la baie.

Item 4. Nu va duceti la baie.

Item 5. Nu se stie daca va duceti la baie.

v      Portar. Enunt.

Consemn: Daca portarul era complice, atunci usa apartamentului a fost deschisa sau hotul a intrat prin subsol. Daca furtul a avut loc la miezul noptii, atunci portarul era complice. S-a dovedit ca usa apartamentului nu era deschisa si ca hotul nu a intrat prin subsol.

Item 1. Portarul nu era complice.

Item 2. Portarul era complice.

Item 3 Furtul a avut loc la miezul noptii.

Item 4 . Furtul nu a avut loc la miezul noptii.

Item 5. Nu se stie daca furtul a avut loc la miezul noptii.



Diverse


Jurnalism

Lucrarea scrisa a unei cercetari (articolul, raportul de cercetare)
JURNALISM TEMATIC - TEST GRILA
PROIECT Scheme de condensatoare racite cu apa
EVIDENTA SI ORGANIZAREA COLECTIILOR DE DOCUMENTE
ITx VERSIUNEA 1.3 - DOCUMENTATIE DE UTILIZARE
Proba de evaluare si conservare a cantitatilor discontinue omogene
Man as Artist - The Listener, by John Berry
Imagini cu fantana din Barcelona
Man in the Midst of Nature - Reflections on the Death of a Porcupine, by D. H. Lawrence
Directiva Cadru 2000/60/EC in domeniul Apei

















 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate