Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale. pasari, crestere, hranire, pasari exotice

Animale pasari Casa gradina Copii Personalitati Poezii Povesti

Animale pasari


Index » familie » Animale pasari
ģ Importanta producerii furajelor pentru cresterea animalelor


Importanta producerii furajelor pentru cresterea animalelor



Importanta producerii furajelor pentru cresterea animalelor

Cresterea efectivelor de animale si sporirea productiei acestora sunt conditionate, intr-o masura insemnata, de modul in care se asigura nutreturile.

            Prin furaje (nutreturi) intelegem toate produsele de origine vegetala, animala, minerala si de sinteza, care folosite in hrana animalelor determina asigurarea functiilor vitale ale acestora si punerea in valoare a potentialului lor productiv.

            Hranirea rationala a tuturor speciilor si categoriilor de animale presupune imbinarea armonioasa a principiilor fiziologice cu cele economice, ceea ce necesita cunoasterea temeinica a doua categorii de probleme de baza si anume:

-        cerintele organismului animal privind complexul de principii nutritive pe care se bazeaza tehnica normarii si alcatuirii ratiilor furajere;

-        elementele care servesc drept sursa de hrana, respectiv furajele, prin prisma valorii nutritive, a modului in care se obtin, a caracteristicilor pe care le prezinta si a tehnologiei de conservare, preparare si utilizare a lor.

Totalitatea resurselor folosite in alimentatia animalelor, alcatuiesc baza furajera.

Baza furajera este alcatuita, in principal, din furaje de origine vegetala.

Dupa continutul lor in substante nutritive, nutreturile de origine vegetala se impart in urmatoarele grupe: fibroase, suculente, grosiere, energetice, minerale, concentrate, aditivi furajeri, preparate furajere.

Dupa sursa care asigura furajele, deosebim:

-        culturi de cereale si leguminoase pentru boabe, care asigura cea mai mare parte din nutreturile concentrate (porumb, orz, soia, mazare furajera etc.) si nutreturi grosiere (paie, pleava, vreji, coceni etc.);

-        culturi pentru furaj verde, fan, siloz si semisiloz;

-        culturi in miriste (porumb, sorg, iarba de Sudan etc.) si culturi intercalate, care sunt surse suplimentare de nutreturi;

-        alte plante agricole de la care se folosesc produsele secundare, ca: sroturile ramase dupa extractia uleiului din semintele de floarea-soarelui, rapita, soia, dovleacul etc. ; borhotul si melasa, rezultate din industrializarea sfeclei de zahar, cartofului, porumbului etc.

Valoarea nutritiva a furajelor este data de capacitatea de a satisface necesitatile organismului animal cu energie si substante nutritive, precum si modul in care influenteaza sanatatea, functia de reproductie si cresterea productiei animaliere. Aceasta valoare depinde insa de continutul furajelor in energie si substante nutritive, precum si de rezultatul interactiunii acestora cu organismul animal.

Valoarea nutritiva a nutreturilor

Principalele metode de apreciere a valorii nutritive a nutreturilor sunt: pe baza continutului lor in energie si pe baza efectului lor productiv.

Aprecierea nutreturilor pe baza productiei realizate in mod efectiv de un animal, constituie o etapa superioara in aprecierea valorii nutritive a nutreturilor. Potrivit acestui mod de apreciere, se considera ca un nutret are o valoare nutritiva cu atat mai mare, cu cat determina obtinerea unei cantitati mai mare de lapte.

Clasificarea nutreturilor

Prin nutret se intelege orice produs sau subprodus de origine vegetala, animala, minerala si de sinteza, care, folosit in hrana animalelor, determina asigurarea functiilor vitale si punerea in valoare a potentialului productiv al acestora.

Clasificarea nutreturilor se face dupa origine: animala, vegetala, minerala.

Tipuri de nutreturi, prelucrarea si conservarea lor

Nutreturile de origine vegetala provin din plante naturale si cultivate si din reziduuri de la diferite industrii.

-        Nutretul verde. Pentru obtinerea nutretului verde se folosesc plante cultivate din familiile leguminoase, graminee si alte familii botanice.

-        Nutreturile fibroase se obtin prin uscarea ierburilor recoltate inainte de a ajunge la maturitate si anume: pentru graminee in timpul inspicarii si pentru leguminoase la inceputul perioadei de inflorire

-        Nutreturile grosiere cuprind: paiele, plava, cocenii, vrejii etc.

-        Nutreturile suculente includ nutreturi cu un continut ridicat de apa (65÷95%).

-        Nutreturile de origine animala cuprind: laptele si subprodusele lui, fainurile animale si alte surse de origine animala

-        Nutreturile de origine minerala sunt reprezentate prin: sarea de bucatarie, creta, varul stins, cojile de oua, lutul rosu, etc.

-        Aditivi furajeri

-        Preparate enzimatice

Imbunatatirea pajistilor prin masuri radicale

Infiintarea de pajisti semanate

Daca pe pajistile degradate, prin aplicarea masurilor de suprafata nu se obtin productiile scontate, se recurge la imbunatatirea lor radicala, distrugand vegetatia existenta si inlocuind-o cu o vegetatie noua, total diferita de cea initiala.

Destelenirea se face  numai in cazul in care exista certitudinea ca prin lucrarile de suprafata, care sunt mai usor de aplicat, nu este posibila sporirea productiilor si imbunatatirea calitatii.

Pregatirea terenului. Prin lucrarile de pregatire a terenului se urmareste distrugerea completa a vegetatiei existente, a stratului de telina si crearea conditiilor pentru insamantarea plantelor perene de nutret. Metodele de pregatire a terenului sunt diferentiate, in functie de grosimea stratului de telina, grosimea stratului de sol, de gradul de imburuienare si de continutul de apa din sol.

Semanatul amestecului de seminte

Epoca de semanat cea mai utilizata indata ce se poate iesi in camp. In felul acesta, rasarirea are loc intr-un timp scurt, iar plantele beneficiaza de cantitatile mari de apa acumulata in sol in timpul iernii. Amestecurile de graminee si leguminoase perene se mai pot semana in regiunile de dealuri si la sfarsitul verii-inceputul toamnei, pana cel mai tarziu 10 septembrie. Semanatul la aceasta epoca se poate face numai in anii bogati in precipitatii.

Semanatul se executa cu masinile de semanat in randuri dese (SUF-21.), prevazute cu cosuri de seminte mici, in agregat cu tractoarele U-445, L-445, SM-445, U-650. Semanatul se mai poate executa sī cu ajutorul masinii MCT-2,5 in agregat cu (SīVI-800) si U-800.

O lucrare buna de semanat se executa cu masina „Brillon' prevazuta cu tavalugi.

Distanta de semanat este in mod obisnuit 12,5-15 cm.

Adancimea de semanat este de 1 -3 cm, ca urmare a faptului ca semintele sunt mici si au o putere slaba de strabatere.

Norma de semanat este de 25-50 kg/ha, dupa cum reiese din tabelul de mai jos:

Specia

Cantitatea de samanta kg/ha in cultura pura

Valoarea culturala

%

Participarea in amestec

%

Necesarul de seminte

kg/ha

Majorat cu 50%

Total necesar

Kg

Dactilis glomerata

20

80

20

5,0

2,5

7,5

Festuca pratensis

30

90

25

8,0

4,0

12,0

Lolium perene

25

80

15

4,7

2,3

7,0

Trifolium pratense

20

90

15

3,5

1,7

5,2

Lotus corniculatus

15

90

25

4,0

2,0

6,0

Total

-

-

100

25,2

-

37,7

Lucrarile de ingrijire

In toata perioada de exploatare, dar mai ales in primul an, cand plantele cresc lent si exista pericol de imburuienare, se executa lucrari de ingrijire, cum sunt:

a)     irigarea de rasarire, cu norme reduse de udare, de 100-200 m3/ha, este necesara cand semanatul se executa toamna si dupa semanat urmeaza o perioada fara precipitatii, daca timpul este in continuare secetos, irigarea se repeta cu aceleasi norme de udare, dupa 2-3 saptamani;

b)     imediat dupa semanat terenul se lucreaza cu tavalugul neted sau inelar, pentru ca semintele, care se gasesc la adancime mica, sa vina in contact cu solul;

c)     daca dupa semanat cad ploi care favorizeaza formarea crustei, se executa o lucrare cu grapa de maracini, cu grapa cu coltii rigizi sau cu un tavalug de lemn pe care s-a infasurat sarma ghimpata;

d)     combaterea buruienilor se realizeaza ca in cazul pajistilor permanente, pe cale mecanica si chimica.



Animale pasari



Importanta producerii furajelor pentru cresterea animalelor
ALIMENTATIA BUBALINELOR . TEHNOLOGIA DE HRANIRE A TURMACILOR DE REPRODUCTIE
Sistemul digestiv la animale
MAMIFERELE NOASTRE
DIN LUMEA PASARILOR NOASTRE
IGUANELE
Testoasa lui Hermann are nevoie de ajutorul tau!
Bolile ifectioase ale suinelor - RUJETUL
Poze cu animale
CINTARETII DIN LIVEZI





















 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate