Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
E altceva mai important decat familia? pasari, crestere, hranire, pasari exotice

Animale pasari Casa gradina Copii Personalitati Poezii Povesti

Animale pasari


Index » familie » Animale pasari
Bolile ifectioase ale suinelor - RUJETUL


Bolile ifectioase ale suinelor - RUJETUL



Bolile ifectioase ale suinelor

RUJETUL

Este o boala infecto-contagioasa produsa de bacilul rujetului, caracteristica porcului. Evolueaza cu caracter sporadico-enzootic si se manifesta clinic prin tulburari generale grave, dermatia eritematoasa urticariforma sau necrotica, iar anatomopatologic prin leziuni de diateza hemoragica, distrofii in organele interne, artrite si endocardita.

Raspandire si importanta economica. Rujetul este raspandit pe tot globul cu o incidenta mai mare in tarile din vestul si centru Europei si in Asia. Pierderile economice se datoresc mortalitatii (atunci cand nu se treateaza).Boala are o importanta sanitara, fiind transmisibila la om.

Etiologie. Boala este produsa de Erysipelothrix rhusopathiae un bacil fin, neciliat, necapsulat, nesporulat, gram pozitiv. In leziuni cronice si culturi vechi poate prezenta aspect filamentos. Se cultiva pe medii obisnuite fiind aerob facultativ. In medii lichide produce turbiditate discreta caracteristica, iar pe suprafata agarului formeaza colonii mici, transparente. Bacilii rezista mult timp in sol ca si in produsele patologice provenite de la animalele bolnave inclusiv in carnea conservata prin saraturare si afumare. Este repede distrus la temperaturi de peste 600C, de dezinfectantele obisnuite in concentratiile uzuale si este foarte sensibil la penicilina.

Caractere epizootologice.Receptivitate sunt receptivi la boala, porcii in varsta de 3-12 luni. Boala poate sa mai apara la miei, la unele specii de pasari si cu totul ocazional la alte specii.

Surse de infectie.

Surse primare sunt reprezentate de porcii bolnavi care elimina germenii prin toate secretiile si excretiile. Un rol important il au produsele si subprodusele de la animalele sacrificate sau moarte si porcii trecuti prin boala care raman purtatori. Porcii sanatosi pot fi purtatori de germeni la care acestia traiesc ca epifiti in amigdale si in formatiunile limfoide intestinale.Alte specii de animale care pot fi purtatoare amintim si pestii.

Sursele secundare sunt importante deoarece bacilii sunt rezistenti in mediul extern. Dintre acestea solurile contaminate avand ph-ul alcalin ajuta la supravietuirea germenilor luni sau chiar ani de zile.

Mod de contaminare. Rujetul poate sa apara ca infectie endogena, sub influenta unor factori favorizanti(transporturi obositoare, schimbari bruste de temperatura, expunerea in calduri excesive, unmiditate ridicata etc). In infectia exogena patrund in organism pe cale digestiva sau cutanata.

Dinamica epizootica. Obisnuit rujetul evolueaza cu caracter sporadic indeosebi in infectiile endogene. Boala are un pronuntat caracter sezonier, aparand din luna mai pana in septembrie, indeosebi in anii cu caldura si umiditate excesiva. In unitatile de crestere intensive poate aparea in orice anotimp.

Patogeneza.La locul de patrundere, bacilii se multiplica, iar prin caile limfatice ajung in sange, producand septicemie. La porcii mai rezistenti se produce septicemie, urmata de localizarea procesului inflamator in articulatii, in endocard si cutanat.

Simptomatologie. Perioada de incubatie este cuprinsa intre 1-8 zile

Forma supraacuta (rujetul alb). Apare brusc cu hipertermie(420C), stare generala grava cu infiltratie accentuata fara aparitia de pete congestive cutanate. Moartea se produce in 12-24 ore, uneori in 2-3 ore.

Forma acuta. Este forma obisnuita de evolutie, se constata abatere pronuntata, hipertermie accentuate(41-420C), puls si respiratie accelerate, animalele prezinta voma, constipatie urmata de diaree. Dupa 1-2 zile de la aparitia tulburarilor virale apar pe piele pete mari de culoare rosie (eritem cutanat), pe adomen, flancuri, fata interna a coapselor. Petele cutanate sunt imprecis delimitate si dispar la presiunea cu degetul. Animalele raman in decubit se ridica cu greutate si prezinta dispnee si tuse.

Forma subacuta. Este o forma cu evolutie mai benigna ce debuteaza prin tulburari generale dar mai putin grave decat in forma acuta. Dupa 1-2 zile petele capata forme geometrice(rotunde, patrate) de culoare rosie apoi violacee. Dupa aparitia eruptiei starea generala se amelioreaza si animalul se poate vindeca in 7-10 zile.

Forma cronica. Este obisnuit urmarea celorlalte forme, iar in functie de localizarea procesului inflamator se deosebesc :

-         localizare cardiaca (endocardita rujetica) se manifesta prin cianoza pielii si a

mucoaselor, respiratie dispneica, oboseala la efort ;

-         localizare articulara se intalneste mai frecvent la articulatiile membrelor, ele fiind

dureroase tumefiate, animalele evitand deplasarea ;

-         localizare cutanata se manifesta prin necroza uscata a pielii, la nivelul urechilor,

spatelui, ratului si ochilor, pielea capatand o culoare bruna.

Modificari anatomopatologice. In forma supraacuta se constata leziuni congestivo-

hemoragice. In forma acuta se intalnesc leziuni de diateza hemoragica, splina este marita in volum de culoare visinie, ficatul si pulmonii sunt congestionati, iar rinichii prezinta pe un fond congestionat puncte hemoragice.

Diagnostic. Se vor lua in considerare aparitia bolii la porcii de 3-12 luni, in anotimpul calduros, evolutia rapida cu leziuni congestive si urticariforme pe piele. Confirmarea diagnosticului se face prin examan bacteriologic.

Prognostic. Este rezrvat sau grav

Tratament. Se recomanda penicilina (5000 U.I./kg) sau penicilinele retard (moldamin, tripedin, efitard) in doze de 10000 - 20000 U.I./kg si ser antirujetic 30-75 ml, administrate i.m.

Profilaxie. Masurile generale vizeaza urmatoarele : procurarea de porci sa se faca numai din unitati indemne, cu respectarea perioadei de carantina profilactica. Imuniprofilaxia se realizeaza cu vaccinul antirujetic. Administrarea se face la porcii trecuti de 2 luni pe cale s.c. in doza de 1 ml. Imunitatea de instaleaza dupa 8-10 zile si dureaza 4-6 luni. Vaccinarea antirujetica se poate asocia cu cea antipestoasa, administrarea facandu-se in puncte separate.

Combatere. Se declara boala si se instituie carantina de gradul II. Animalele bolnave se izoleaza si se trateaza. Porcii sanatosi din loturile contaminate se vaccineaza si se tin sub observatie timp de 14 zile, pentru ca cei ce se imbolnavesc sa fie imediat depistati si tratati. Masurile de carantina se ridica dupa 14 zile de la ultimul caz de boala si daca au trecut cel putin 10 zile de la vaccinarea antirujetica.



Animale pasari



CINTARETII DIN LIVEZI
DIN LUMEA PASARILOR NOASTRE
Bolile ifectioase ale suinelor - RUJETUL
Sindromul Cushing la caine (sindromul de hiperadrenocorticism)
Poze cu animale

















 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate