Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Psihologie


Index » educatie » Psihologie
LUCRUL CU PERSOANELE CE PREZINTA TULBURARI MINTALE


LUCRUL CU PERSOANELE CE PREZINTA TULBURARI MINTALE




LUCRUL CU PERSOANELE CE PREZINTA TULBURARI MINTALE

Domeniul muncii cu infractorii care sufera de tulburari mintale este foarte complex si genereaza adesea dezbateri legate de modul in care sunt intelese comportamentul infractional si infractionalitatea. Acestea include discutii legate de definirea infractionalitatii, daca ea este un rezultat al naturii umane, cu alte cuvinte daca putem vorbi de un comportament infractional mostenit, iar in acest caz, daca pedeapsa ar fi cea mai buna modalitate de combatere a acestui comportament, sau daca infractorii sunt persoane care sufera de tulburari mintale, iar atunci ar avea nevoie de tratament.




1) Evaluarea starii de sanatate mintala a beneficiarilor aflati in evidenta

serviciilor de probatiune

a) Semne ale tulburarilor mintale care pot fi corelate cu persoana si stilul de viata al beneficiarului.

Exista adesea semne care pot fi corelate cu stilul de viata si persoana beneficiarului si care pot indica existenta unei tulburari mintale:

- beneficiarul nu persista in ceea ce face (de exemplu, isi schimba foarte des locuinta, locul de munca);

este izolat din punct de vedere social (de exemplu, nu discuta cu nimeni);

are un comportament care poate fi etichetat drept "ciudat";

are ticuri;

intra usor in panica atunci cand intampina dificultati;

consuma periodic bauturi alcoolice - devine agresiv pe fondul consumului de alcool;

refuza total sa colaboreze cu cei din jurul sau sau ii ignora;

modalitate agresiva de a stabili un contact;

suspiciune extrema;

agitatie;

tulburari in sfera afectiva;

tip patologic de gandire;

-perceptii senzoriale patologice;

-forme grave de automutilare si incercari repetate de sinucidere.

Tulburarile depresive au ca principale simptome dispozitia depresiva si apatia. Aceste simptome isi fac simtita prezenta timp de mai multe saptamani sau luni, constant sau cu intreruperi, fiind acompaniate de ganduri si comportamente specifice, corespunzatoare dispozitiei. Viata sentimentala este redusa, fara culoare, trista. Tristetea variaza de la un sentiment vag de disconfort general pana la disperare pronuntata

Mania - in timp ce depresia se caracterizeaza printr-o dispozitie in general sumbra, in cazul maniei se intalneste o dispozitie preponderent expansiva si iritabilitate. Literatura de specialitate descrie episoade maniacale ce se pot manifesta singular, dar si manifestari bipolare, in care episoadele depresive alterneaza cu cele maniacale. Nucleul maniei este o dispozitie expansiva si agitata, acompaniata de hiperactivitate.

Mania nu se manifesta doar printr-o stare psihica perturbata, ci si prin tulburari de gandire, observatie, miscare si, mai ales, prin lipsa de constiinta a bolii. Manifestarile cele mai frecvent intalnite sunt: insomnie, surplus de energie, neliniste psihomotorie. De asemenea, sunt frecvent adoptate comportamente radicale si o gandire expansiva.

Psihoza - notiunea de psihoza este folosita ca un termen comun pentru simptomeca iluzii, halucinatii, dezorientare. In cazul acestei devieri, gandirea si trairea sentimentala sunt grav perturbate. Persoana implicata percepe lumea exterioara si persoana sa intr-un mod diferit. Perturbarile in perceperea lumii exterioare pot duce la iluzii si halucinatii; perturbarile in perceperea trairilor exterioare pot duce la dezintegrarea personalitatii si la o stare adanca de apatie.

Tulburarile de personalitate se exteriorizeaza prin rigiditate si manifestari

exagerate. Aici pot fi incadrate:

-tulburarea paranoida - persoanele care sufera de aceasta tulburare manifesta tendinta generalizata de a interpreta comportamentul celorlalti ca denigrator sau amenintator in mod intentionat. Adeseori sunt geloase, suspicioase si mereu precaute.

-tulburarea antisociala-aceste personae se deosebesc printr-un comportament iresponsabil si antisocial, care le propulseaza in mijlocul unor situatii sociale conflictuale. Sunt persoane cu tulburari sociale; existenta lor se caracterizeaza prin violenta si delincventa.





tulburarea borderline - exista o instabilitate generala in aprecierea propriei persoane, a relatiilor interpersonale si a vietii afective. Manifestarea caracteristica este o perturbare a aprecierii propriei identitati, cu imposibilitatea de a gasi stabilitate prin optiuni de viata fundamentale.

tulburarea histrionica - aceasta personalitate se caracterizeaza printr-o emotionalitate excesiva si o nevoie continua de atentie din partea celorlalti. Persoanele cu o asemenea configuratie pot fi recunoscute prin emotiile, reactiile psihomotorii si procedeele de gandire distorsionate. Traiesc intr-o lume de superlative; ba sunt iesit din comun de vesele, ba devin depresive si necomunicative.

tulburarea narcisica - aceste persoane sunt caracterizate prin megalomanie, o lipsa de intelegere fata de situatia altora si o sensibilitate exagerata fata de opiniile celorlalti la adresa persoanei sale. Manifesta excesiva autoapreciere, dar, totodata, sunt foarte vulnerabile pentru ca nu se pot lipsi de laudele celor din jurul lor.

2)Prima intrevedere cu beneficiarul care sufera de tulburari mintale. Abilitati de intervievare, tipuri de intrebari folosite in timpul evaluarii

Dupa ce primul interviu de evaluare a luat sfarsit, trebuie sa ne alocam suficient timp pentru a reflecta si a ne scrie notitele privind ceea ce am observat. Procesul de a nota observatiile intr-o modalitate sistematica va cuprinde printre altele si redactarea examinarii starii de sanatate mintala. Referatul de evaluare se bazeaza in cea mai mare parte pe evenimentele din viata beneficiarului si pe descrierea problemei asa cum a prezentat-o el in decursul intrevederilor. Examinarea starii de sanatate mintala se bazeaza in principal pe observatiile consilierului de probatiune.

Examinarea starii de sanatate mintala nu este usor de realizat deoarece cuprinde o serie de concepte si etape care pot parea abstracte sau complexe. Scopul este acela de a determina evolutia beneficiarului de-a lungul evaluarii (Ce s-a schimbat?).

Urmatoarea intrebare se refera la: Cu ce sa incepem? Raspunsul este invariabil acela ca intotdeauna cand facem examinarea starii de sanatate mintala a cuiva trebuie sa incepem cu descrierea acelor elemente pe care oricine care se uita prima oara la acea persoana le va remarca.

Cealalta problema este sa "vedem" lucruri care nu sunt decat senzatiile si presupunerile noastre. De aceea, trebuie sa notam orice observatie care ni se pare neobisnuita.

Urmatoarea arie de observatie se refera la emotiile beneficiarului. Prin emotii se intelege atat starea de spirit predominanta a beneficiarului, cat si starea de spirit actuala, desi cele doua nu sunt atat de evident diferite.

Dupa aceasta, trebuie sa ne indreptam atentia catre gandirea beneficiarului, concentrandu-ne mai intai pe procesul gandirii si apoi pe continutul ei. Distinctia rezida in aceea ca procesul se refera la cum gandeste o persoana, iar continutul, la ce se gandeste acea persoana. Beneficiarul ne poate spune ca gandurile lui "o iau razna" si ca "s-au amestecat de tot". Orice ne relateaza in legatura cu aceste lucruri trebuie consemnat. Dar daca nu ne spune nimic? Atunci, putem sa incercam sa ne dam seama cum gandeste dupa felul in care vorbeste si reactiile noastre ne pot alerta ca este ceva neobisnuit in gandirea beneficiarului.




Cand luam in considerare factorii de risc care sunt prezenti in relatia cu tulburarea mintala in cazul beneficiarilor, trebuie sa tinem cont de toate cunostintele pe care le avem si de procesul de evaluare ce se aplica tuturor beneficiarilor in general, dar, in acelasi timp, trebuie sa luam in considerare si alti factori in plus, cum ar fi:

tulburarile mintale pot avea impact asupra comportamentului si relationarii in general;

cresterea riscului de violenta poate fi o trasatura pentru anumite tipuri de boli mintale;

tulburarea mintala conduce deseori spre un comportament imprevizibil;

luarea in considerare a riscului de a rani alte persoane este importanta (incluzand si consilierul de probatiune), dar si cel de autoagresivitate trebuie sa fie prevazut;

-riscul crescut in cazul bolilor mintale asociate cu consum de alcool si droguri ilegale

Pentru a identifica modul in care beneficiarul se raporteaza la infractiune, trebuie sa avem in vedere urmatoarele:

constientizarea vinovatiei, regretul;

-constientizarea consecintelor pentru victime, reactia celor din jur.

Constientizarea consecintelor infractiunii comise se petrece in etape:

inainte de comiterea infractiunii (Cum ai luat decizia de a comite infractiunea?);

in timpul comiterii infractiunii;

-dupa comiterea infractiunii

Confruntarea beneficiarului cu infractiunea se petrece de asemenea in trei faze:

relatarea beneficiarului;

confruntarea lui cu fapte/dovezi/marturii consemnate in dosarul penal;

tot ceea ce a precedat infractiunea;

emotiile dinaintea si din timpul comiterii infractiunii si de dupa aceea;

a ,facut o estimare de risc si o anticipare comparativa a profitului/pierderilor? In retrospectiva, cum ar actiona daca s-ar repeta circumstantele infractiunii?

3) Identificarea nevoilor beneficiarilor care sufera de tulburari mintale

1. Nevoile emotionale

La declansarea crizei psihice, persoana cu probleme de sanatate mintala poate sa se resimta in prezenta unor idei necontrolabile care ii intrerup fluxul gandirii logice. Aceste sentimente produc dezorientare si submineaza capacitatea individului de a intelege ce i se intampla, iar esecul incercarii lui de a-si controla propriile ganduri si sentimente poate genera actiuni indezirabile, chiar infractionale.

2. Nevoile socio-economice

Acestea, in special existenta unei locuinte sau accesarea unui loc de munca, reprezinta un domeniu major al interventiei in cazul persoanelor cu probleme de sanatate mintala in general, dar si al celor avand conduita delincventiala, situatie in care ele se pot constitui in factori criminogeni de risc

3. Nevoile psihice

Se traduc prin prejudecatile atat negative, cat si pozitive ale persoanei fata de tratamentul si interventia care i se administreaza. Aceste nevoi nu trebuie neglijate, intrucat ele pot produce temeri nejustificate cu privire la acest tratament ori, dimpotriva, sperante nerealiste cu privire la succesul acestuia, atitudini ce trebuie corectate prin culegerea informatiilor de la beneficiar, dar si prin oferirea de informatii corecte si coerente.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Psihologie


Sociologie


INCREDEREA IN ORGANIZATIE
Interactiuni sociale si dezvoltari cognitive
Scurt istoric si evolutia medicinei legale psihiatrice
TULBURAREA SCHIZOAFECTIVA
REACTIILE NEVROTICE - PSIHOGENII
Incidenta tulburarilor (devierilor) de conduita (de comportament)
Minciuna, forma a comportamentului simulat aparent
Studiu privind relatiile dintre pragul spatial tactil de la nivelul partii superioare a gatului si de la nivelulu palmei
Senzatiile auditive
Fazele durerii provocate de pierderi si reactiile comportamentale specifice copiilor. Tehnici specifice de lucru