Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Literatura


Index » educatie » Literatura
» Stefan Petica, Fecioara in alb, IV


Stefan Petica, Fecioara in alb, IV




Stefan Petica, Fecioara in alb, IV

1.
roze = trandafiri; inserare = seara; crepuscul, amurg.

2. In ultima strofa, punctul marcheaza grafic finalul unei propozitii enuntiative. Prima virgula izoleaza interjectia afectiva o de restul frazei, iar urmatoarele doua reprezinta semnul prezentei unui atribut izolat (pierdut), insotit de determinanti. Semnul exclamarii marcheaza grafic intonatia exclamativa a enuntului, iar la nivel stilistic identifica o exclamatie retorica.

3. inaltimea, rugii – forme literare actuale.

4. Tema adoratiei, motivul fecioarei in alb, al puritatii, motivul rozelor.

5. Subiectivitatea reprezinta maniera de personalizare a mesajului poetic si deriva din insasi natura textului: discurs poetic confesiv. Ea se realizeaza la toate nivelurile limbii: intonatia exclamativa din final, plasarea la fiecare inceput de strofa a unei defintii lirice a fecioarei, schimbarea topicii cu rol afectiv („o alba / blanda / calma / sfanta rugaciune”, „dulcea pocainta” etc), prezenta unei interjectii afective (o), exprimarea la persoana I („as putea”), selectarea cuvintelor din sfera religioasa, metaforele si epitetele care devin expresia unui mod de gandire, a unei viziuni personale asupra lumii. Prezenta vocii lirice in finalul textului afirma dorinta de a cunoaste extazul puritatii, dupa „dulcea pocainta”.

6. In a doua strofa, comparatia „ rugaciune / Asemenea binecuvantarei / Ce din naltimea azurie / Coboara” reprezinta un elogiu adus fecioarei in alb, imagine a puritatii sacre, purtatoare a atributelor divine pe pamant. Epitetul cromatic azurie sugereaza cerul, iar metafora abstracta „un val de lina armonie” este o reprezentare a armoniei lumii pe care divinitatea, prin intermediul fiintei feminine, pure si angelice, a binecuvantat-o.

7. Simbolismul poeziei lui Stefan Petica este evident in planul tematic, in care motivul fecioarei in alb (care structureaza de fapt un intreg ciclu de poeme intitulate astfel), sugereaza manierismul arhaizant, rafinat si gratios al picturilor lui Botticelli reprezentand madone. Simbolul rozelor, sugestiile cromatice si olfactive, muzicalitatea, sinesteziile („Iar vorba ta inaripata / E un parfum de anemona / La o icoana intristata”) sunt tehnici tipic simboliste de creare a unui univers liric diafan, vag, vaporos, amestec de livresc si senzualitate, fecioara fiind o reprezentare a dorintei de puritate, a ideii de divin sau o reprezentare a aspiratiei erotice.

8. Primul vers al fiecarei strofe contureaza motivul fecioarei in alb printr-o suita de definitii lirice sugestive, in care se schimba numai epitetul: „Tu esti o alba rugaciune”; „Tu esti o blanda rugaciune”; „Tu esti o calma rugaciune”; „Tu esti o sfanta rugaciune”. Repetitia metaforei fecioara-rugaciune sugereaza obsesiv imaterialitatea de esenta divina a fapturii angelice. Epitetele subliniaza, fiecare, cate o trasatura: alba – culoare asociata puritatii, inocentei, dar si paliditatea romantica a ingerului; blanda – delicatetea; calma – linistea, serenitatea; sfanta – caracterul sacru, divin. In acelasi timp, versul repetat in mod simetric reprezinta un paralelism sintactic, laitmotivul si refrenul discursului liric.

9. Limbajul poetic simbolist se caracterizeaza prin expresivitate si sugestie. Imaginile artistice si limbajul figurat concretizeaza figura angelica, ideala, a fecioarei in alb, spiritualizata prin metafora centrala („rugaciune”), prin epitete si comparatii („asemenea rozelor plapande”, „asemenea binecuvantarei”). Tehnica sugestiei (simbolul rozelor, al icoanei, al binecuvantarii divine), cromatica delicata (alb, azuriu), imaginea olfactiva, muzicalitatea grava a evocarii compun un discurs poetic delicat despre o prezenta aproape imateriala.








Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Literatura


Carti
Gramatica


Alexander Pope in literatura romana (1688 – 1744), Alexander Pope / V. Hugo / Voltaire / Cronicarii romani
Ilustreaza conceptul operational narator omniscient, prin referire la un text narativ studiat
Cezara de Mihai Eminescu - prezentare generala
Moara cu nooroc de Ioan Slavici comentariu
Postromatismul in creatia lui Gustav Mahler - Particularitati stilistice in structura „Simfoniei a VI-a”
BASMUL Danila Prepeleac - Ion Creanga
ION - Liviu Rebreanu comentariu
Ilustreaza conceptul operational „arta poetica”, prin referire la o creatie lirica studiata, apartinand unui autor canonic
Stilistica si limbaj - proza eminesciana
Motivul femeii in poezia lui G. Bacovia - lucrare pentru seminarul de literatura romana