Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme
Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Literatura


Index » educatie » Literatura
CULTISME


CULTISME


CULTISME

Din efortul pozitiv de a vorbi (sau a scrie) ingrijit, literar, pot rezulta abateri de la normele limbii literare (cultisme), adeseori mult mai suparatoare decat folosirea unor elemente de limba vorbita, in sensul ca reprezinta fapte care nu se incadreaza in nici una dintre variantele limbii - nu sunt nici literare, nici populare. Cultismele afecteaza mai ales lexicul, utilizarea cuvintelor si mai putin gramatica, putandu-se si se manifesta in moduri foarte variate.

Exemple de cultisme:

- a debuta ("a incepe o cariera") in loc de a incepe.

- a solicita ("a cere cu staruinta") in loc de a cere. Favorizat de stilul administrativ.

- a servi ("a incepe o cariera") in loc de a manca (a lua masa). Sursa o constituie constructiile de tipul: Masa e servita, Chelnerul serveste la masa. Corect: (Nu va deranjati) am sa ma servesc singur. Gresit: Sa mergem sa servim masa.




- simptom in loc de indiciu. Simptom "indiciu al unei stari patologice, anormale etc. , un indiciu negativ"

- a tensiona in loc de a intensifica: Au tensionat si mai mult eforturile. A tensiona "a intinde", este foarte tehnic si se combina cu un determinant concret, material (a tensiona un cablu/o sfoara).

- structura si functie. Acesti termeni (si derivatele lor), foarte frecventi in stiinta contemporana, isi fac loc si in alte stiluri ale limbii literare. Frecvent ii intalnim mai ales in publicistiuca, deseori in contexte neadecvate, in fraze care provoaca nedumerirea sau raman pur si simplu neclare.

- mutatii semantice la termeni care vizeaza exprimarea scrisa: Emisiuni pe care le vom pune in pagina, prima rubrica a emisiunii, primul episod din acest film (episod "actiune secundara intr-o opera narativa"), am mai incheiat un capitol din viata (capitol "diviziune mai mare a unei carti").

- a incorpora in loc de a intruchipa, a intrupa. A intruchipa < intr + chip, a intrupa < in + trup, a incorpora (neologism latinizant) < in + corpor(e). A incorpora se suprapune peste imprumutul (fr. incorporer "a cuprinde, a ingloba in sine, a accepta") a incorpora, cu varianta a incorpora.

- a grefa: Aceste cunostinte sunt grefate pe terenul fertil al filozofiei. A grefa presupune un organism.

- a greva: Prezent grevat de o conjunctura social-politica apasatoare. A greva - termen financiar si juridic - "a impovara cu ipoteci", nu "a impovara".

- a absenta in loc de a lipsi. A absenta "lipsa sporadica, de scurta durata, limitata in timp": Actorul X absenteaza de pe afisul spectacolului.

- salas in loc de loc, a salaslui in loc de a se gasi/afla: In teatrele din Bucuresti noul si-a gasit salasul potrivit, Sentimentul patriotic salasluieste in sufletele simple.

- derivatele in -itate. In limba romana contemporana se manifesta puternic tendinta (abuz) de a creea derivate in -itate, din nevoia de a obtine substantive abstracte: afectuozitate (greoi), ageritate, amicalitate (intentie ironica, nanta peiorativa), arbitrarietate (greoi), artisticitate, contagiozitate, exceptionalitate, fragmentaritate, gratiozitate (greoi), intraductibilitate, malitiozitate (greoi), omenitate, operationalitate, periculozitate (sinonim cu periculos in conditii de mare pericol - nu este sinonim in fapte de mare periculozitate), pretiozitate (pretios - diferentiere semantica "de un rafinament exagerat" fata de pretios), rigurozitate (greoi), spectaculozitate (greoi), tendentiozitate, vigurozitate (greoi).

Aceeasi tendinta sta la baza derivatelor neologice urmatoare: inexactitudine fata de inexactitate (tot abstract), umilitudine fata de umilinta (tot abstract); bombasticism, fragmentarism, multipartidism, pluripartidism (calc din fr. ), fata de mai vechiul pluralism (politic)

GRESELI LEXICALE - dezacord semantic

Posibilitatile de combinare a cuvintelor in cadrul comunicarii sunt limitate nu numai de particularitatile lor gramaticale (restrictii gramaticale), dar si de anumite perticularitati ale continutului lor lexical (restrictii semantice). Incalcarea restrictiilor semantice de combinare a cuvintelor genereaza greseli lexicale (dezacord semantic):

- a sugestiona. Cauza: confuzia intre cuvinte asemanatoare fonic: Solutia a fost sugestionata de presedinte.

- a titulariza: Dupa cum ati titularizat (intitulat) reportajul. . .

- nominalizare. Cauza: selectarea gresita a cuvintelor: argumentele nominalizate. . . - a nominaliza "a indica (ceva) prin nume".

- a infirma: El este dispus sa infirme aceasta constatare - a infirma "a dovedi ca neadevarat, a declara ca nevalabil", constatare "stabilirea starii unui lucru, a realitatii sau adevarului unui fapt". Putem contesta o constatare - a contesta - "a nega, a nu recunoaste valabilitatea, adevarul unei constatari". Nu putem spune ca ceva infirma realitatea, dar putem spune ca realitatea infirma teoria.

- aprehensiune: Guvernul de centru dreapta are aprehensiuni de stanga. Aprehensiune "teama vaga". Corect: inclinatii, tendinte.

- doleanta: El vine in intampinarea doleantelor dumneavoastra. Doleanta "recriminare" pierde sensul negativ initial si capata semnificatia "dorinta, cerere".

- a adjudeca: Actorul si-a adjudecat premiul. A adjudeca "a atribui (prin hotarare judecatoreasca) un bun aceluia care a oferit mai mult la licitatie". Fr. adjuger are si sensul "a decerna un premiu". Fr. s'adjuger are si sensul "a-si atribui, a apuca, a lua ceva". Nici unul din sensurile etimologice nu justifica utilizarea din exemplul romanesc.

- castiga confortabil. In limbajul sportiv. Confortabil este numai adjectiv, nu si adverb. Sinonimia cu fara efort - comod este partiala. Confortabil "care ofera confort" - confort "tot ce contribuie la comoditatea vietii materiale": locuinta comoda/confortabila, fotoliu comod/confortabil, *om confortabil ("comod"), A obtinut totul/lucreaza/Castiga fara efort, comod, *confortabil.

- alocutie "discurs"/elocutie "mod de a se exprima"

-speculativ "care apartine speculatiei filozofice, rupt de realitate"/speculant "persoana care face specula": Au mai ramas elemente speculative in diferite piete.

- a numara "a socoti, a pune la socoteala"/a enumera "a mentine una cate una unitatile componente ale unui tot": Scoaterea din Egipt de catre Moise a sase sute de mii de barbati, fara a enumera femeile si copiii.

- condescendent. Condescendent "binevoitor, amabil" + "ingaduitor, , superior, protector". In limba romana contemporana termenul pierde nuanta negativa.

- oneros. Oneros "costisitor, impovarator, apasator, dificil, impunand obligatii, sarcini". Se foloseste sistematic ca "necinstit".





- ambiant. Ambiant "inconjurator". Se foloseste cu sensul "placut, agreabil": Sa creeze un mediu cat mai ambiant de viata.

- lucrativ. Lucrativ "care aduce castig". Se foloseste cu sensul "care produce, care lucreaza":

- consens. Continutul semantic presupune implicarea unor agenti ganditori. Gresit: Masurile preconizate urmaresc solutionari in consens cu spiritul de libertate.

- a intreprinde. Masur/manifestari/demersurii inteprinse - a intreprinde implica ideea de inceput, de act declansator. Preferabil: a lua.

Analogia in morfologie

Dupa modelul rac/raci, sac/saci, mac/maci, drac/draci etc. substantivele copaci, bocanci, initial cu o forma unica pentru ambele numere, capata o forma noua, analogica, de singular: copac, bocanc.

Prin analogie, creveta - crevete circula cu inca doua paradigme (incorecte): creveta - creveti, crevete - creveti.

Reorganizari flexionare avand ca punct de plecare singularul (sunt mai rare): biscuit - biscuiti > biscuite - biscuiti, posibil si sub influenta modelului crevete - creveti.

Clisee lingvistice

Figuri de stil remarcabile in textele critice in care au aparut prima data, exprimand aprecierea, emotia comentatorului fata de creatorul asupra caruia isi apleca mintea si sufletul, unele imbinari de cuvinte devin, prin abuz, niste formule stereotipe, uscate, chiar ridicole uneori. Rezultat al unei "mode", cliseese dau exprimarii un caracter stereotip, artificios si, adeseori, incorect. Ele apar mai ales in conditiile unei exprimari mai "oficiale" si pot fi considerate o forma speciale de cultism.

- a intreprinde, a se confrunta/a se framanta + probleme/dificultati, creatori de frumos, omonim (roman), a pune in unda, a lansa in eter, lauri, sportul cu balonul rotund/oval, orasul de sub Tampa/de pe Bega/de pe malul marii.

- in principal. Apare prea des, din dorinta de a evita mai ales, in primul rand. Este gresit formata: in + subst. principal - Principalul este sa reusim.

- fericit. Apare prea des: alaturi de eveniment, ocazie, intamplare, descoperire, interpretare, reprezentare. Sinonime preferabile: inspirat, inteligent, adecvat, apropiat etc.

Tendinte in derivare

Dublete substantivale in -tie/-tiune

Numarul lor scade treptat:

- prin diferentiere semantica: fractie/fractiune, ratie/ratiune, reactie/reactiune, statie/statiune, ratie "portie (de hrana)"/ratiune "facultatea omului de a gandi", sectie "unitate organizatorica"/sectiune "sectionare", "portiune taiata" (Formulari derutante: Expozitia a fost organizata in trei sectiuni, A doua sectiune a expozitiei se refera la. . . );

- prin caderea in desuetudine a uneia dintre ele: actie/actiune, fluctuatie/fluctuatiune.

Nu se mai intrebuinteaza astazi decat: natiune (natie e invechit), conjunctie (conjunctiune e desuet); propozitie si propozitiune se folosesc in egala masura, dar se recomanda: propozitie, fictiune.

Prepozitia - intrebuintari gresite

- intre/dintre: Creatorul nenumaratelor slagare, intre care unele intrate in circuitul international, Raporturile intre oameni.

- in, de/la: Vin in comandament si cer derogari, abonati de radio/televiziune.

- despre/de: Despre aceste lucruri ar trebui sa se ocupe el.

- de pe/dupa: bunicul de pe mama.

- de pe/din: Din discutiile de pe hol am inteles ca. . .

- datorita, gratie (presupun un factor si, mai ales, un efect pozitiv)/din cauza: datorita castiga teren fata de din cauza (preferabila pentru ca are un sens mai general).

Greseli explicabile prin incalcarea restrictiei semantice: A murit datorita neglijentei.

- locutiunea prepozitionala vizavi de. La inceput a fost folosita ca adverb si locutiune prepozitionala, rar ca substantiv: Ne putem cunoaste mai bine vizaviul,

- ca si in loc de ca: A intervenit ca si lider (ca lider, in calitate de lider) al sindicatului, Ca si valori termice nu se va depasi. . . (In ce priveste valorile termice. . . ), S-a pregatit mai putin ca si noi (ca noi, decat noi). Motivatia este de natura eufonica: ca si candidat, ca si copil. Dar, in Cartea a ramas ca si intacta, ca si este corect deoarece echivaleaza cu aproape.




- intru. Prepozitie veche reactivata (folosire cautata si suparatoare): Va actiona intru raspandirea muzicii.

- dupa in locul verbului a urma (datorita unei trasaturi semantice comune: ambele exprima ideea de succesiune): Astfel, urmand Teatrului Giulesti, complet modernizat, Teatrul de Opereta este supus unor importante lucrari de modernizare.

- ca sa. Norma admite alaturarea conjunctiilor doar in constructii finale: Se grabeste ca sa nu intarzie.

Consructii gresite cu asocierea conjunctiilor in celelalte situatii. Explicatia: sa nu mai este simtit de vorbitori ca reprezentand o marca suficient de clara pentru delimitarea propozitiilor si exprimarea raportului de dependenta intre propozitii. Slabirea valorii conjunctionale a lui sa este consecinta asocierii lui constante cu conjunctivul (sa poate aparea astfel si in principale: Sa nu intarzii !, Sa ascultam !).

Greseala (ingrosata) este satirizata de I. L. Caragiale: Onorabile domn, permite-mi pentru ca sa-ti prezant pe cetateanul Dumitrache Titirca (O noapte furtunoasa).

- ori (disjunctiv, echivalent cu sau)/or (neologic, exprima numai o opozitie atenuata, nu un raport contradictoriu intre doua alternative).

Articolul:

- din punct(ul) de vedere

Norma:

a. se foloseste cu articol: daca gruparea este urmata de un genitiv (din punctul de vedere al interpretarii)

b. se foloseste fara articol: daca gruparea este urmata de un adjectiv calificativ (din punct de vedere tehnic)

Folosirea generalizata fara articol dovedeste tendinta de a considera imbinarea o grupare cu caracter fix, o locutiune. Dar nu este inca o locutiune - dovezi:

a. posibilitatea intercalarii in imediata vecinatate a lui punct a unor adjective pronominale: din punctul acesta de vedere, din acest punct de vedere, din orice punct de vedere

b. plasarea adjectivelor calificative (care se refera la punct) la sfarsitul imbinarii: din punct de vedere egoist.

- folosirea gresita a articolului: Ploile au depasit 25 de litri pe metrul patrat (articolul nu se justifica deoarece adjectivul nu are valoare determinativa - nu deosebeste acest metru de alt metru).

Pronume

Dumneata, mata(le) sunt acceptate in exprimarea ingrijita (in stilul relaxat).

Preferinta pentru tu se manifesta in interviuri scrise sau orale, la colocvii si mese rotunde, in emisiuni radiofonice si televizate.

Explicatia: tendinta (mai ales in mass-media) de a imprima un caracter relaxat, firesc, sontan actului de comunicare.

Favoarea de care se bucura "stilul relaxat" isi gaseste un aliat important in modelul comunicarii dezinvolte, oferit de emisiunile similare din Occident. "spontaneitatea si dezinvoltura, antrenante si atractive in general, pot esua, cum se intampla adeseori, in sporvaiala fara substanta si fara farmec"

Tu se impune, mai ales in traduceri , sub influenta modelului englez, chiar si atunci cand adresarea in engleza se cere complinita prin Sir.

Verb

Forme gresite de imperativ la unele verbe neregulate: nu (des)face ! - nu fa !, nu (pre)zice ! - nu zi !, nu (te) (a)duce ! - nu (te) du ! (la aceste verbe imperativul negativ este identic cu infinitivul)

Modelul il constituie formele omonime de persoana a II-a infinitiv - imperativ afirmativ - infinitiv negativ, care apar doar la unele verbe terminate in -e (a bate, a incepe, a trece etc. ). [Valeria Gutu Romalo, Corectitudine si greseala2, p. 100-101]

- forme iotacizate

a. consoana finala a radacinii verbului se modifica: cred - (sa) crez, (sa) vad - (sa) vaz, (sa) cad - (sa) caz, (sa) pun - (sa) pui, (sa) raman - (sa) ramai;

b. consoana finala a radacinii verbului dispare: (sa) tin - (sa) tiu, (sa) ramana - (sa) ramaie.

Formele iotacizate, etimologice, au dus la perturbarea flexiunii verbale la prezent:

a. slabeste opozitia pers. I/pers. A II-a (eu merg/tu mergi, eu caz/tu cazi) sau chiar o anuleaza (eu ramai/tu ramai), fata de paradigma unor verbe ca: eu merg/tu mergi, eu laud/tu lauzi

b. dispare omonimia frecventa la multe alte verbe intre pers. I singular/pers. III plural: eu vaz/ei vad, eu tiu/ei tin, fata de eu merg/ei merg, eu cresc/ei cresc.

- dublete verbale de pers. I singular prezent indicativ

Apar la verbele cu radical terminat in vocala. Norma recomanda:

a. la pers. I o forma identica cu cea de pers. a II-a la verbele cu radacina in -i: eu imprastii/tu imprastii;

b. la pers. o forma diferita de pers. a II-a la verbele cu radacina in -u: eu continuu/tu continui.

Dublete (mai rar) apar si la verbele terminate la infinitiv in -ia: eu ma apropii/eu ma apropiu, eu ma sperii/eu ma speriu.

- tendinte in paradigma verbului a vrea. Se manifesta foarte puternic tendinta de a folosi formele respinse de norma, rezultate din suprapunerea paradigmelor verbelor a vrea si a voi: vroisera, a vroit, ar vroi, vroia, vroiam etc.

- dublete in paradigma verbului a fi. Sunt - sint (in scris si in vorbire).






Politica de confidentialitate


Copyright © 2018 - Toate drepturile rezervate

Literatura


Carti
Gramatica


SCHITA A UNEI TEORII COERENTE A VORBIRII SI A FORMALIZARII SALE
Urciorul de aur, de E. T. A. Hoffman
Ilustreaza conceptul operational curent literar, prin referire la ideologia romantica
REGISTRE STILISTICE GENERALE ALE LIMBII
Romanul psihologic modern / Romanele lui John Steinbeck (1902 - 1968)
Limba vorbita - limba scrisa
Cartea si martoaga
Prezinta constructia discursului narativ intr-o opera literara studiata (povestire sau basm cult), prin referire la doua dintre conceptele operational
Romanul "Un om intre oameni"
PRONUNTAREA ROMANEASCA LITERARA