Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Istorie


Index » educatie » Istorie
» RELIGIA IN LUMEA CONTEMPORANA


RELIGIA IN LUMEA CONTEMPORANA




RELIGIA IN LUMEA CONTEMPORANA

1. CRESTINISMUL

A. Biserica romano-catolica a cunoscut un proces de modernizare initiata de papa PIUS al-IX-lea si continuata de IOAN al-XXIII-lea, PAUL al-VI-lea si IOAN PAUL al-II-lea. Conciliul Vatican II a marcat redeschiderea spre ortodoxie, anularea in 1965 a excomunicarilor din 1054 si vizitele lui IOAN PAUL al-II-lea in state ortodoxe ca Romania(1999), Ucraina si Grecia(2001). Catolicismul are 970 milioane de credinciosi, cei mai multi in Brazilia, Mexic, SUA, Filipine si Italia.

B. Biserica ortodoxa a cunoscut 7 conferinte panortodoxe, incepand cu 1923 la Constantinopol, majoritatea bisericilor trec in 1924 de la calendarul iulian la cel gregorian(exceptie Rusia, Serbia), avand 340 de milioane de credinciosi, cei mai multi in Rusia.




C. Confesiunea protestanta cunoaste un proces de unificare initiat de calvinisti si reformati prin crearea Aliantei Mondiale Reformate si Federatia Luterana Mondiala, concomitent cu un proces de reinnoire a gandirii teologice.

D. Crestinism si totalitarism. Nazismul si comunismul au trecut la subminarea biserici, proces mai evident in Rusia Sovietica dupa 1917 si dupa 1945 in spatiul est-european comunizate de URSS, fapt ce a slabit biserica in special pe ceea ortodoxa.

2. ISLAMUL

Nucleul sau este Arabia, dar arabii reprezinta doar 20% dintre cei aproape 650 de milioane de credinciosi, cei mai numerosi fiind in Pakistan, Bangladesh, Indonezia si Iran. Este divizat intre majoritatea sunnita si minoritatile siita(predominanta in Irak si Iran), karijita si ibadita. Tendintele modernizatoare au dus la o resurectie a traditionalistilor. Astfel modernizarea din Turcia si Indonezia este opusa fundamentalismului islamic din Iran si Arabia Saudita, de cresterea miscarii de tip terorist ca Hezbollah, Hamas, Jihadul islamic si Al-qaida.

3. BUDISMUL

Cunoaste un proces de redesteptare si un reviniment important dupa 1950, mai ales in spatiul indian, dar si in Sri Lanka. Budismul mongol cunoaste o puternica renastere dupa 1989. In China si Tibet el este persecutat, mai ales prin exilul fortat a lui Dalai Lama.

4. NEOPROTESTANTII

Din cultele reformate, calvina si anglicana, se desprind o serie de curente in secolele XVIII-XX, cum sunt quakeii avand ca centru Pennsylvania, baptistii foarte numerosi in SUA cu 30 milioane de credinciosi (reprezentativi sunt Martin Luther King, Jimmy Carter si Bill Clinton, familia Bush), metodistii cu un sistem moral foarte sever cuprinzand circa 50 milioane de credinciosi in special in statele anglofone, adventistii de ziua a saptea apropiati de crestinismul primitiv si iudaism, penticostalii.

5. ECUMENISMUL RELIGIOS

A inceput prin crearea in 1950 prin crearea Consiliului Ecunemic al Bisericilor, inceput prin aderarea protestantilor si apoi prin aderarea in 1961 a ortodoxilor, concomitent cu o apropierea de catolicism prin recunoasterea de catre acesta in 1964 a protestantismului si intelegerea generala din 1992 asupra statutului bisericilor catolice rasaritene(uniate).

6. DIALOGUL INTRE RELIGII

Prin "Declaratia pentru relatiile cu necrestinii" si prin intermediul "Secretariatului pentru necrestini", biserica romano-catolica a deschis dialogul cu musulmanii si mozaicii, iar reprezentantii protestantismului au initiat prin reuniunile din Liban-1970, Sri Lanka -1974 si Libia-1976 un dialog cu iudaismul, islamismul, budismul si hinduismul.

7. PROZELITISMUL SI NOUA RELIGIOZITATE

Prozelitismul s-a manifestat in special in SUA de catre islam si budism, ele cunoscand o extindere si in Europa occidentala dupa 1945. Active sunt si cultul penticostal, mormonii, Martorii lui Iehova si religia Bahai (de provenienta islamica dar sustinand un sincretism de tip zoroastrist-crestin-islam-iudaism). Lor li se adauga noi miscari cum ar fi New-Age, miscarea transcedentala, biserica unificarii.

8. ISTORIA ALTFEL

Biserica Catolica (din gr. καθολικός, in trad. 'universal', derivat din κατα ολον, 'pentru intreg') este organizatia tuturor crestinilor care se gasesc in comuniune cu Scaunul Apostolic al Romei (ocupat de papa de la Roma). Acestia constituie cel mai numeros grup religios din lume cu numeroase ordine de calugari. Biserica Catolica este formata dintr-un numar de biserici particulare, definite pe criterii teritoriale si rituale. In sfera de influenta occidentala bisericile particulare sunt numite dioceze, iar in sfera de influenta orientala eparhii. Toate aceste organizatii au in fruntea lor un episcop, considerat de credinciosi ca fiind succesor spiritual direct al apostolilor. In fruntea colegiului episcopilor se afla episcopul Romei, cunoscut sub numele de Papa, care este vazut de credinciosii catolici ca succesor direct al lui Petru, intaistatatorul colegiului apostolilor lui Isus Cristos. Biserica Catolica desfasoara serviciile religioase dupa mai multe rituri, intre care cel mai raspandit este ritul latin, practicat de Biserica Romano-Catolica. Un loc important il are ritul bizantin, practicat intre altele de Biserica Romana Unita cu Roma.

Biserica Ortodoxa este o comunitate de credinta crestina. Crestinii ortodocsi sunt organizati in biserici ortodoxe nationale autocefale (greaca, rusa, romana, sarba), insa aflate in comunitate de credinta cu Patriarhatul Ecumenic al Constantinopolului. Prin numar de credinciosi, ortodocsii formeaza in lume adoua comunitate crestina, dupa Biserica Catolica.Numele ortodoxiei vine din limba greaca, de la ορθο (ortho - drept, corect) si δοξα (doxa - invatatura, cunoastere), traducandu-se deci prin "dreapta invatatura". Este de mentionat ca si celelalte biserici crestine isi considera propriile invataturi ca fiind drepte sau chiar singurele drepte.Bisericile Ortodoxe Rasaritene reunesc astazi o parte importanta a credinciosilor crestini. Istoric si cultural, ele sunt purtatoare ale unei traditii bogate, dezvoltate de-a lungul a doua milenii de viata crestinaintr-o larga zona geografica.Fundamentele teologiei crestine ortodoxe, ca si ale celei catolice, au fost stabilite in primele sapte concilii ecumenice, tinute intre secolele al IV-lea si al VIII-lea. Din motive politice, geografice, culturale, si religioase, biserica occidentala (catolica) si cea rasariteana (ortodoxa) s-au separat formal in 1054 prin Marea Schisma. Ca urmare a acestui eveniment, atat Biserica Ortodoxa, cat si cea Catolica se considera a fi singura biserica universala (catolica) si apostolica, ca si depozitara credintei corecte (ortodoxia). Spre deosebire de biserica romana, ce pune accentul pe universalitate (catolicism), cea ortodoxa pune accentul pe puritatea credintei, de unde diferenta de nume. Prezenta Bisericii Ortodoxe este pregnanta in zone ce s-au aflat in spatiul cultural al imperiilor bizantin si rus: Europa de Est si de Sud-est, Asia, si parti ale Orientului Mijlociu si ale Africii. In prezent, numarul de credinciosi ortodocsi este majoritar in Belarus, Bulgaria, Georgia, Grecia, Macedonia, Republica Moldova, Romania, Rusia, Serbia, Muntenegru si Ucraina. Mari comunitati de crestini ortodocsi traiesc si in Albania (aprox. 30%), Bosnia (31,4 %), Etiopia (40%), precum si in unele state care au apartinut Rusiei tariste, respectiv Uniunii Sovietice(Statele baltice si Asia Centrala). Prezente ortodoxe semnificative se gasesc in multe alte tari din America de Nord, Europa de Vest, etc., datorate in special comunitatilor formate prin emigrarea est-europenilor.Intre Biserica Romana si Bisericile Ortodoxe ale celor sapte concilii exista anumite diferente doctrinale, ce poarta numele de puncte florentine. Acestea sunt: Recunoasterea Episcopului Romei ca episcop universal, Filioque, Consacrarea Trupului Domnului folosind paine azima, adica nedospita, folosita de Biserica Catolica (Biserica Catolica recunoaste ca valida atat folosirea painii azime cat si a celei fermentate), Existenta Purgatoriului (statul sufletelor celor decedati pana la intrarea in Rai); Biserica Ortodoxa nu o recunoaste. Potrivit Romei, singura diferenta semnificativa ar fi faptul ca Bisericile ortodoxe ale celor sapte concilii nu recunosc papei de la Roma un episcopat universal, ci poate fi considerat cel mult primus inter pares.





Biserica Romano-Catolica din Romania este organizata in:Arhidieceza mitropolitana de Bucuresti, pastorita de Inaltpreasfintitul Ioan Robu, Arhiepiscop si Mitropolit, cu patru dieceze sufragane: Iasi, Oradea, Satu Mare si Timisoara. Arhidieceza romano-catolica de Alba Iulia, aflata sub jurisdictia directa a Sfantului Scaun. Arhiepiscopul György Jakubinyi, de Alba-Iulia, este in acelasi timp si Exarh al Ordinariatului Armeano-Catolic din Romania (cu sediul la Gherla)Biserica Romana Unita cu Roma, Greco-Catolica este o Biserica arhiepiscopala majora. Intaistatatorul ei este Inaltpreasfintitul Lucian Muresan, Arhiepiscop de Alba-Iulia si Fagaras si Arhiepiscop Major al Bisericii Romane Unite cu Roma, Greco-Catolica. In componenta acestei Biserici intra: Arhiepiscopia de Alba-Iulia si Fagaras (cu sediul la Blaj, totodata sediul Bisericii Arhiepiscopale Majore), careia ii sunt arondate patru episcopii sufragane (subordonate): Episcopia de Oradea Mare , Episcopia de Cluj-Gherla, Episcopia de Lugoj, Episcopia de Maramures (cu sediul in Baia Mare).Islamul este o religie avraamica, monoteista, fondata in secolul al VII-lea si bazata pe textul religios cunoscut sub numele de Coran. Dogma si credinta. Musulmanii considera ca Dumnezeu a revelat in mod direct cuvantul Sau catre omenire prin Muhammad (circa 570-632) si alti profeti, printre care Adam, Avraam, Moise si Iisus. Baza credintei islamice se gaseste in shahadatan ('doua marturii'): la ilaha illa-llahu; muhammadur-rasūlu-llahi - 'Nu exista (dumne)zeu in afara de Dumnezeu; iar Muhammad este trimisul lui Dumnezeu'. Pentru a deveni musulman, o persoana trebuie sa recite si sa creada aceste cuvinte. Sunnitii privesc aceasta formula ca pe unul din cei cinci stalpi ai islamului. Musulmanii considera ca principala inregistrare scrisa a revelatiei catre omenire este Coranul, pe care il considera perfect, reprezentand revelatia finala a lui Dumnezeu. Musulmanii cred ca parti ale Bibliei si ale Torei au fost pierdute, interpretate gresit sau distorsionate de credinciosi. Din aceasta perspectiva Coranul este vazut ca o corectura adusa cartilor sfinte iudaice si crestine. Musulmanii sustin ca islamul contine in esenta aceeasi credinta ca a tuturor trimisilor lui Dumnezeu omenirii de la Adam, Coranul codificand revelatia finala a lui Dumnezeu. Invatatura islamica vede iudaismul si crestinismul ca derivand din invataturile unora din acesti profeti - in special Avraam - si recunoaste radacinile lor avraamice, in timp ce Coranul ii numeste Oameni ai Cartii. Marile pacate: facerea de partasi lui Dumnezeu; uciderea unui suflet; vrajitoria; neimplinirea rugaciunii; sodomia; neachitarea daniei; neascultarea si supararea parintilor; luarea de camata; intreruperea postului in Ramadan fara justificare si fara ingaduinta; marturia mincinoasa; sinuciderea; consumarea carnii de de mortaciune, a sangelui si a carnii de porc.

Sunnitii sunt acei musulmani care perpetueaza optiunea celor care au refuzat sa considere conducerea comunitatii islamice drept o problema de mostenire, dupa cum au refuzat sa accepte ca insusirea dogmei si a Legii ar trebui sa se bazeze pe sursele ezoterice. Ei sunt impartiti in patru scoli sau rituri care se recunosc reciproc : malekismul, hanefismul, safiismul si hanbalismul.

Kharijitii ("secesionisti'), la inceput sustinatori ai lui Ali, l-au parasit in 657, considerandu-l prea sovaielnic si imputandu-i faptul ca a acceptat ca problema conducerii comunitatii islamice sa fie obiectul unor tratative. Pornind de la ideea egalitatii tuturor credinciosilor, ei cred ca imamatul si califatul pot reveni oricarui credincios, indiferent de originea sa etnica sau sociala, daca este ireprosabil din punct de vedere moral si religios. Puritani desavarsiti, kharigitii ii exclud din islam pe toti aceia care se fac vinovati de pacate grave. Descendenti ai lor traiesc astazi in oazele din Mzab (Algeria), pe insula tunisiana Djerba, ca si in Oman, sub numele de ibaditi, unde reprezinta jumatate din populatie.




Siitii ("partidul lui 'Ali") urmasii partizanilor lui 'Ali , var si ginere al profetului Muhammad, care incarneaza legitimitatea casei profetuluiimpotriva celor trei califi (Abu-Bakr, Omar si Osman) care au domnit in locul sau si impotriva descendentilor acestora. Siismul duodeciman "cu doisprezece imami" pune accentul pe caracterul mesianic al acestor imami, autorizati sa practice reflectia ("efort de a intelege") ceea ce-i indreptateste sa interpreteze Legea divina, ba chiar de a-i aduce amendamente. Cel de-al doisprezecelea imam (imamul ascuns) va reveni la sfarsitul timpului pentru a instaura armonia pe pamant. Imamii, considerati ca intermediari intre om si Dumnezeu au pentru multi dintre siiti o aura divina, notiune total straina sunnitilor, ca si aceea de imamat.

Sursa fundamentalismului islamic ca si a terorismului de origine extremist-islamica nu a constituit-o niciodata Coranul, Sharia sau alte precepte religioase musulmane, ci dezvoltarea anacronica a tarilor musulmane in contextul afirmarii economice si politice a Occidentului crestin. Multi musulmani ferventi au interpretat starea de inferioritate economica, sociala si politica ca pe un semn al "relaxarii" lor spirituale, fapt care a dus la naruirea imperiilor arabe si a celui otoman. La mijlocul secolului al XVIII-lea, un teolog numit El-Wahhab a pus bazele unei miscari de renastere a Islamului, bazata pe disciplina religioasa. Noua miscare a servit drept ideologie de lupta unui seic local, Mohamed Ibn Saud care a unit triburile din Peninsula Arabica punand bazele Arabiei Saudite si dinastiei cu acelasi nume. Resurectia islamica a adus cu sine si primele derapari de factura terorista, El-Wahhab autorizand masacrelede la Qarbala, unde au fost ucisi mii de arabi. Cu toate acestea, primul apostol al fundamentalismului islamic violent a fost un molah itinerant, scriitor si activist politic numit El-Afgani, care a decretat ca nu exista nici o compatibilitate intre islam (care cuprindea religia, legea, guvernarea si socialul) si modul de viata de tip occidental (european). Transformarea fundamentalismului religios in politica de mase a debutat in 1928 cand un activist egiptean, El-Banna, a format Fratia Musulmana. Aceasta organizare politica a derapat spre terorism datorita ideologului Said Qutb. Acesta a trasat linia politica clasica a terorismului fundamentalist islamic, care se angaja in lichidarea tuturor guvernelor musulmane "corupte de ideile occidentale" si inlocuirea acestora cu conduceri devotate aplicarii stricte a "Shariei". Fundamentalistii au obtinut si succese politice si militare de proportii cum a fost revolutia islamica din Iran, din1979, care a condus la instaurarea regimului Ayatolahului Khomeiny si ocuparea Kabulului in 1996 de catre regimul taliban afgan. Diferenta esentiala intre fundamentalismul islamic clasic si neoterorismul fundamentalist islamic consta in faptul ca primul era indreptat in special impotriva guvernarilor musulmane banuite a fi corupte de civilizatia apuseana, in timp ce neoteroristii islamici isi propun in secolul al XXI-lea sa distruga "sursele si promotorii coruptiei Shariei", adica civilizatia apuseana. Primul centru ideologic al neoterorismului fundamentalist a aparut la Azhar, in Egipt unde Omar Abder Rahman - clericul orb (sau Ayatolahul Khomeiny al Egiptului) a redactat o disertatie de 2000 de pagini pe tema Jihadului, pe care il considera apelul la arme pentru distrugerea necredinciosilor. Motivatia acestei pervertiri a Coranului consta in faptul ca istoric, Islamul a fost impus prin razboi iar in viitor aceasta este singura alternativa pentru musulmani

9. DICTIONAR



Sunnitii: musulmani care perpetueaza optiunea celor care au refuzat sa considere conducerea comunitatii islamice drept o problema de mostenire, dupa cum au refuzat sa accepte ca insusirea dogmei si a Legii ar trebui sa se bazeze pe sursele ezoterice

Kharijitii: la inceput sustinatori ai lui Ali, l-au parasit in 657, considerandu-l prea sovaielnic si imputandu-i faptul ca a acceptat ca problema conducerii comunitatii islamice sa fie obiectul unor tratative. Pornind de la ideea egalitatii tuturor credinciosilor, ei cred ca imamatul si califatul pot reveni oricarui credincios, indiferent de originea sa etnica sau sociala, daca este ireprosabil din punct de vedere moral si religios. Puritani desavarsiti, kharigitii ii exclud din islam pe toti aceia care se fac vinovati de pacate grave.

Siitii: urmasii partizanilor lui 'Ali , var si ginere al profetului Muhammad, care incarneaza legitimitatea casei profetului, impotriva celor trei califi (Abu-Bakr, Omar si Osman) care au domnit in locul sau si impotriva descendentilor acestora. Siismul duodeciman: "cu doisprezece imami" pune accentul pe caracterul mesianic al acestor imami, autorizati sa practice reflectia, ceea ce-i indreptateste sa interpreteze Legea divina, ba chiar de a-i aduce amendamente.

Siismul septiman: "cu sapte imami", grupeaza cateva grupuri contrastante.

Ismaelismul septiman: a sustinut dinastia califiana a fatimizilor (909-1171) ce a domnit in Ifriqiyya si Egipt. Un ordin extremist , aparut in perioada de declin a fatimizilor, intitulat Al-fida'iyya (Oamenii Sacrificiului), cunoscut de europeni ca "secta asasinilor"

Siismul zaydit: cu cinci imami, a fost fondat de Zayn Al-Abidin, nepot al lui Husayn, fiul califului Ali. Zayditii s-au stabilit in nordul Yemenului unde formeaza 40% din populatie. Ei conditioneaza dreptul urmasilor lui Ali si ai Fatimei de a deveni imami de calitatile lor moral-intelectuale.

Sufismul: sau mistica islamica este o practica spirituala prin care se incearca ajungerea la cunoasterea divinitatii nemijlocit, nu numai prin intermediul revelatiei coranice. Scopul final al unui sufit este anihilarea sinelui prin unirea acestuia cu Dumnezeu

Crestinismul: una din cele trei religii monoteiste contemporane, alaturi de iudaism si islam. Considerand impreuna catolicii, protestantii si ortodocsii sub eticheta globala de 'crestini', religia acestora este actualmente la nivel mondial cea mai importanta din punct de vedere numeric.

Biserica Romano-Catolica: Biserica Catolica de rit latin. Conducatorul este episcopul Romei, Papa, urmasul Sf. Petru,

Biserica Evanghelica-Lutherana C.A: (Confessio Augustana=Credinta de la Augsburg) si a fost raspandit de Martin Luther, spre deosebire de Biserica Reformat-Calvina cu 'Credinta Elvetiana' (Confessio Helvetica), propagata in Elvetia de Calvin (la Geneva) si de Zwingli (la Zürich).

Biserica Reformata: cunoscuta si sub denumirea de Biserica Calvina, este o biserica crestina rezultata in urma Reformei protestante. Credinta Bisericii Reformate se bazeaza pe interpretarea data de Zwingli si Calvin scrierilor din Noul Testament.

Anabaptistii: (din greaca, ανα (din nou) +βαπτιζω (a boteza)= 'rebotezatori') au fost crestinii Reformei radicale. Termenul a fost introdus de criticii lor, care obiectau impotriva practicii rebotezarii adultilor care mai fusesera botezati in copilarie.

Bisericile Baptiste: sunt parte a unei miscari crestine considerata indeobste o confesiune protestanta evanghelica. Confesiunea baptista pune accentul pe botezul adultilor, ce trebuie sa aiba loc prin scufundare completa dupa marturisirea credintei in Isus Cristos ca Mantuitor si Domn.

Biserica Crestina dupa Evanghelie: denumita si Cultul Crestin dupa Evanghelie, este o grupare crestina neoprotestanta, echivalentul in lumea anglo-saxona fiind Adunarile Fratesti (Brethren Assemblies, Brüdergemeinde). Forul de conducere a fiecarei biserici locale este ceata prezbiterilor sau Sfatul de Frati (Sfatul Batranilor, al Prezbiterilor). Mai multe adunari (biserici locale) dintr-o zona a tarii se intrunesc periodic.

Biserica Adventista de Ziua a Saptea: este o denominatiune crestina,caracterizata in principal prin pastrarea sambetei, a saptea zi a saptamanii iudeo-crestine, ca fiind Sabatul. Denominatiunea s-a dezvoltat din miscarea millerita in Statele Unite ale Americii la mijlocul secolului al XIX-lea si a fost fondata oficial in 1863.

Biserica Ortodoxa: este o comunitate de credinta crestina. Crestinii ortodocsi sunt organizati in biserici ortodoxe nationale autocefale (greaca, rusa, romana, sarba etc.), insa aflate in comunitate de credinta cu Patriarhatul Ecumenic al Constantinopolului. Prin numar de credinciosi, ortodocsii formeaza in lume a doua comunitate crestina, dupa Biserica Catolica.

Biserica Anglicana: (Church of England) este o biserica istorica, despartita de Roma in timpul Reformei protestante, in Anglia, prin ruptura regelui Henric al VIII-lea cu papa Romei. In Scotia si SUA, denumirea oficiala e Biserica Episcopaliana.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Istorie




UN TEZAUR NATIONAL - GRECIA
GUVERNAREA PERSONALA A LUI GEORGE AL III LEA. PIERDEREA COLONIILOR AMERICANE
RELIGIA IN LUMEA CONTEMPORANA
Spatiul familial - spatiul privat
Sfarsitul razboiului rece si noua ordine mondiala
Plutarh, Vieti paralele - o posibila comparatie a lumii grecesti cu cea romana
RELATIILE INTERNATIONALE IN SECOLUL AL XIX LEA - ANUL 1848 IN EUROPA
REPUBLICA SI RESTAURATIA STUARTILOR
DEZVOLTAREA ECONOMICA A ROMANIEI IN PERIOADA INTERBELICA
ORGANIZAREA SOCIALA A AGRICULTURII IN EGIPTUL FARAONIC IN TIMPUL VECHIULUI REGAT(2650-2150 i.Hr)