Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Doar rabdarea si perseverenta in invatare aduce rezultate bune. stiinta, numere naturale, teoreme, multimi, calcule, ecuatii, sisteme


Biologie Chimie Didactica Fizica Geografie Informatica
Istorie Literatura Matematica Psihologie

Istorie


Index » educatie » Istorie
DEZVOLTAREA ECONOMICA A ROMANIEI IN PERIOADA INTERBELICA


DEZVOLTAREA ECONOMICA A ROMANIEI IN PERIOADA INTERBELICA




DEZVOLTAREA ECONOMICA A ROMANIEI IN PERIOADA INTERBELICA

1. Caracteristicile generale ale vietii economice

2. Viata economica in perioada 1919 - 1928

3. Viata economica in perioada 1929 - 1933

4. Viata economica in perioada 1934 - 1940

  1. Caracteristicile generale ale vietii economice

Viata economica in perioada interbelica cunoaste evolutii in functie de noul cadru teritorial, economic, social, politic si cultural creat de realizarea Marii Uniri. Faurirea statului national unitar roman a deschis o nou etapa in istoria Romaniei:




s-au creat posibilitati pentru valorificarea capacitatilor materiale si umane existente la nivelul intregii tari;

viata politica s-a concentrat spre consolidarea Marii Uniri;

a crescut rolul intelectualitatii in societatea romaneasca;

s-a modificat raportul de forte intre marii proprietari de pamant si burghezie;

creste rolul burgheziei mici si mijlocii in economia romaneasca;

creste ponderea taranimii mijlocase ca urmare a reformei agrare din 1921;

apar noi concepte privind evolutia economica a Romaniei prin crearea unor noi grupari politice;

dezvoltarea industriei determina o crestere numerica a muncitorimii;

Imediat dupa razboi, problema principala a societatii romanesti a fost refacerea economica. Refacerea economica a determinat o confruntare de idei privind caile de urmat. In acest sens s-au confruntat doua concepte:

conceptul Prin noi insine care punea accentul pe capitalul autohton, resursele si forta de munca nationala;

conceptul Portile deschise bazat pe atragerea capitalului strain.

Aceste confruntari ideologice s-au accentuat indeosebi dupa 1918, un rol hotarator in clarificarea lor l-a avut revista Democratia.

  1. Viata economica in perioada 1919-1928

In perioada 1919-1928 viata economica in Romania cunoaste doua etape distincte:

1919-1921 perioada in care la guvernarea tarii s-au aflat guverne de uniune nationala sau ale Partidului Poporului

perioada 1922-1928 numita si decada bratianista in care la conducerea statului s-a aflat Partidul National Liberal;

In aceasta perioada s-au confruntat doua ideologii importante in ceea ce priveste evolutia economica:

neoliberalismul;

taranismul.

Confruntarile de idei au dus la clarificari in acest domeniu, au creat conditiile manifestarii nu numai in plan teoretic, dar si practic a neoliberalismului.

Prima perioada (1919-1921) a fost o perioada de cautari atat in ceea ce priveste evolutia economica cat si in ceea ce priveste evolutia monetara. Principalele caracteristici ale acestei perioade au fost:

economia romaneasca era distrusa de razboi in cea mai mare parte;

in 1919 se realiza doar 20 - 25% din productia anului 1913

agricultura continua sa ramana ramura principala a economiei;

Romania era nevoita sa importe cereale in 1919 pentru hrana populatiei;

intreprinderile erau in cea mai mare parte distruse de razboi;

la nivel national nu exista o unifcare monetara;

productivitatea era scazuta datorita lipsei investitiilor si a fortei de munca caliifcate;

populatia era concentrata indeosebi in zonele rurale lipsita de vite de munca si de pamantul necesar intretinerii familiilor (un milion de familii taranesti detineau 46,7% din terenul cultivabil, iar 1171 de mari proprietari detineau 42,3%).

In acesi ani cele mai importante reforme au fost reforma electorala si reforma agrara. Reforma agrara a fost promisa in 1917 de regele Ferdinand. Dreptul de expropriere a fost inscris in Constitutie, dar a determinat mari confruntari politice si ideologice. Propusa de liberali in 1913, reforma agrara incepe sa fie aplicata din 1920 in Basarbia. Legiferata in 1921 se aplica in vechiul Regat, Transilvania si Bucovina. A fost cea mai mare reforma agrara din istoria Romaniei si una din cele mai importante din Europa. Reforma prevedea:

exproprierea suprafetelor cultivabile mai mari de 100 de ha;

erau exceptate de la expropriere viile, padurile, plantatiile de pomi fructiferi;

suprafata expropriata era diferita in functie de regiune, de numarul populatiei si de suprafata arabila existenta;

au fost expropriate circa 4 milioane de ha pamant arabil si circa 2 milioane de ha nearabil;





au fost imprprietarite aproximativ 2 milioane de familii taranesti.

Masurile pentru refacerea economiei distruse au vizat:

infiintarea Case de Credit a Meseriilor cu un capital de 2.000.000.000 lei;

reorganizarea Ministerului Industriei si Comertului prin infiintarea Directiilor Comertului, Aprovizionarii, Cooperatiei si Refacerii Economice, Tarifelor Vamale si de Trensport, Serviciului de control al Bursei Bancilor si Societatilor de Asigurare;

dispozitii si ordonante pentru extinderea la nivel national a Legii Incurajarii Industriei Nationale;

infiintarea in 1920 a Subsecretariatului de Stat al refacerii si Aprovizionarii pentru procurarea de materii prime necesare industriei.

Perioada 1922-1928 este cunoscuta sub numele de perioada bratianista deoarce la conducerea statului roman s-a aflat Partidul National Liberal. Guvernarea acestui partid a impus doctrina neoliberala in evolutia vietii economice:

promovarea politicii Prin noi insine care punea accentul pe fortele nationale;

crearea unei industrii performante care sa fie competitiva pe plan european prin refacerea intreprinderilor distruse de razboi, crearea de intreprinderi noi utilate cu masini moderne prin diversificarea productiei industriale de locomotive, vagoane de marfa si calatori, echipament militar, motoare de avioane, produse chimice;

marirea volumului capitalului investit in industrie de la 19 miliarde lei in 1924 la 46 miliarde lei in 1928;

dezvoltarea domeniului bancar s-a realizat cu aportul capitalului strain. Cele mai importante banci au fost Banca Nationala a Romaniei, Banca Romaneasca, Banca de Credit Roman, Banca Comerciala Romana.

Pentru dezvoltarea domeniului economic si de afaceri au fost promulgate o serie de legi cum sunt:

legea energiei in 1924;

legea minelor in 1924;

legea privind comercializarea si controlul intreprinderilor economice ale statului in 1924.

Industria a fost sprijinita de stat prin cresterea rolului Directiei Reformei din cadrul Ministerului Industriei si Comertului creata in 1919 si infiintarea in 1923 a Societatii de Credit Industrial. Rezultatele acestei politici industriale au fost infiintarea intreprinderilor metalurgice: Fabrica de sarma Campia Turzii in 1922, Uzinele Titan-Nadrag-Calan in 1924, Copsa Mica-Cugir in 1925 si constructoare de masini: Malaxa si I.A.R. Brasov in 1926. Ritmul de crestere al industriei era de 5,4% / an considerat unul dintre cele mai ridicate din lume. Romania se afla printre statele avansate din lume in ceea ce priveste Industria Petrolului, productia de locomotive, vagoane si avioane.

Agricultura a ramas ramura cea mai importanta ramura a economiei nationale. Au continuat actiunile de improprietarire, crearea fermelor model ale statului, stimularea productiei agricole prin infiintarea Creditului Rural. Eforturile pentru sprijinirea gospodariei taranesti au fost modeste. Infiintarea Camerelor Agricole, a Institutului de Cercetari Agricole si a Consiliului Superior al Agriculturii precum si inceperea producerii de masini agricole au favorizat cresterea productiei agricole. Cu toate acestea productia a ramas sub media europeana.

Comertul exterior. Curentul neo-liberal, pus in aplicare in activitatea guvernamentala dupa 1922 mult mai intens decat in perioada 1918 - 1919, a abordat problemele relatiilor economice externe pornind de la ideea potrivit careia acestea trebuie sa contribuie la dezvoltarea economiei romanesti. Rolul statului crestea in reglementarea si initierea relatiilor cu exteriorul. In 1924 volumul comertului romanesc valora 110% din volumul anului 1913, iar cel european reprezenta 150% din volumul anului 1913. Valoarea tonei la export si import era net in favoarea tonei importate, ceea ce demonstra un decalaj substantial. Valoarea tonei importate reprezenta 556%, de circa 5 ori mai mare decat valoarea tonei exportate.

Romania a ratificat protocolul de la Geneva din septembrie 1923 referitor la clauzele de arbitraj in materie comerciala. Evolutia relatiilor internationale a impus reorganizarea relatiilor economice ale Romaniei. Pana in 1924 s-au incheiat acorduri cu Suedia (1922), Olanda (1922), Spania (1923), Norvegia (1924), Grecia (1925). Pentru facilitarea schimburilor comerciale semnarea protocolului de la Geneva din 1923 privind regimul international al cailor ferate ocupa un rol important deoarece, reglementa transportul pe Dunare si pe caile ferate. Dezvoltarea comertului exteriaor a dus la echilibrarea balantei comerciale a Romaniei. Tara noastra a parcurs ritmuri rapide in comertul exterior. Indicii volumului de marfuri exportate a fost superior unor tari ca Germania, Belgia dar inferior unor state cum sunt Franta si Anglia.

  1. Viata economica in perioada 1929

Economia romaneasca a fost afectata in perioada 1929-1933 de criza economica de supraproductie, manifestata la nivel european si mondial. Criza economica in Romania s-a manifestat prin:

instabilitate politica;

inchiderea a numeroase intreprinderi;

inrautatirea nivelului de trai;

cresterea numarului somerilor;

falimente bancare;

scaderea preturilor la produsele agricole;

aplicarea curbelor de sacrificiu la indicatiile expertilor straini;

miscari sociale: Lupeni-1929, Grivita-1933;

predominarea agriculturii;




contractarea de imprumuturi straine;

scaderea preturilor la materiile prime;

presiunea capitalului strain.

Criza a avut punctul culminant in anul 1932 cand productia a scazut cu 50%.

In aceasta perioada a fost promovata politica Portile deschise unde accentul se punea pe cresterea rolului capitalului strain in economia romaneasca.

Industria. Pana in 1929 industria cunoaste un ascendent, contributia la venitul national a acesteia a fost de 22,9%, cu crestere a ponderii industriei mari in productia industriala a tarii. La recensamantul din 1933 s-a constatat ca din cele 273.227 intreprinderi economice numai 12.911 aveau instalatii de forta motrice. Aceasta demonstreaza ca industria era la un nivel scazut de dezvoltare, determinat de penuria de capital fapt ce a determinat guvernarile national-taraniste sa acorde importanta capitalului strain. Criza economica din 1929 - 1933 a lovit industria romaneasca, reducand productia. Pe ansamblul industriei productia a scazut valoric cu 53% in 1932 fata de 1929 cu variatii de la o ramura industriala la alta. Industria petrolului aflata in exploatarea capitalului strain in proportie de 3 / 4, productia a crescut continuu in conditiile reducerii preturilor. Valoarea produselor petroliere in 1932 era cu 60% mai mica fata de 1929. Productia a crescut in 1932 cu circa 65%. Criza a dus la o noua concentrare si centralizare a productiei si capitalurilor ceea ce a determinat schimbari in structura proprietati. Numarul falimentelor dupa anuarul statistic al Romaniei au ajuns la 10.000 in 1933, cu consecinte asupra nivelului de trai.

Agricultura. In anii crizei economice structura proprietatii agricole se prezenta astfel: 2.460.000 proprietati taranesti cu 1 - 5 ha., 25.000 de proprietati de la 50 ha in sus. 700.000 de tarani nu posedau pamant. Stocurile de produse agricole au crescut, iar preturile au scazut. Datoriile agricole au afectat proprietarii de pamanturi, prin scumpirea creditului agricol, unde dobanzile au crescut de la 24% la peste 100%. Urmarile acestei cresteri au dus la executii silite, cu implicatii asupra proprietatii si productiei agricole. Legile de asanare a datoriei agricole din 1932 si 1933 au rezolvat numai in parte problema datoriei agricole. Comparativ cu alte tari productia medie la hectar a scazut. Astfel, productia medie de grau la hectar se afla in anii1930 - 1934 in urma Spaniei, Grecie si Portugaliei fata de care intre 1925 - 1929 Romania se afla inainte.

Datoria externa a Romaniei. In februarie 1929 national-taranistii au trecut la infaptuirea stabilizarii monetare, care insemna devalorizarea leului si consolidarea lui la nivelul atins in acel moment, in ceea ce priveste puterea de cumparare. Noul curs era de 32 de ori mai mic decat cel de dinainte de primul razboi mondial. Erau convertite biletele mai mari de 100.000 lei, ce avantaja pe cei care aveau astfel de venituri. Aceasta politica a fost sortita esecului deoarece se sprijinea pe "resurse externe", pe pretinsul ajutor al capitalului strain, interesat in primul rand in plasamente rentabile. Pentru stabilizarea baneasca, Romania a contractat un imprumut zis de "stabilizare" in valoare de 100.740.758 dolari circa 17 mld. de lei cu o dobanda ce se ridica la 8,9%, imprumut subscris de la o serie de banci din New York, Londra, Paris, Roma, Amsterdam, Praga, Viena, Berlin.

In anul 1930 statul a contractat inca un imprumut de 8 mil. de dolari, cu o dobanda de 8% de la International Telephone and Telegraph Corporation din New York, conditionat de restituirea lui in caz de un nou imprumut. In 1931 este contractat un imprumut de dezvoltarea de 8,7 mld. lei. In schimbul imprumutului, trustul american a primit concesionarea instalatiilor si serviciului de telefonie care a durat pana in anul 1941. Era aceeasi politica pe care o practicase in 1929 trustul suedez Svenska care obtinuse monopolul chibriturilor pe timp de 30 de ani. Guvernul Alexandru Vaida-Voievod cere in anul 1932 un nou imprumut. Acesta este conditionat de acceptarea prevederilor din raportul expertilor straini si de incheierea cu Societatea Natiunilor a conventiei tehnice care insemna de fapt exercitarea controlului finantei internationale asupra politicii internationale romanesti.

In Romania au sosit un grup de thnicieni financiari in frunte cu Charles Rist care au alcatuit un raport asupra situatiei pe care au gasit-o in domeniul finantelor. Raportul cuprindea doua parti distincte:

in prima parte raportul se ocupa de finantele statului de la stabilizarea leului si constata cresterea arieratelor, angajari neordonantate din lipsa de fonduri, plati de portofoliu neordonat facute, dificite bugetare, impozite intarziate, etc., situata grea a bugetului prin reducerea veniturilor. Pentru redresarea situatiei, raportul cerea: reducerea cheltuielilor la cel mul 32 miliarde, desfiintarea caselor autonome afara de C.F.R., C.A.M. si P.T. si inlaturarea oricarui imprumut intern sau extern. Raportul mai preciza ca interventia statului in aplicarea legii conversiunii datoriei agricole a agravat criza;

partea a doua a raportului Riest, facea propuneri pentru organizarea aparatului financiar si pentru revizuirea asezarii contributiei directe, indirecte ale timbrului si succesiunilor. Raportul concluziona faptul ca Romania a avut de suferit din cauza crizei mondiale.

Intre septembrie 1932 si aprilie 1933 se perfecteaza acordul de colaborare tehnica cu Societatea Natiunilor pentru redresarea economica si financiara care echivala cu asistenta financiara. Acordul a dus la semnarea planului de asanare de la Geneva, care prevedea avizul reprezentantilor Societatii Natiunilor in materie de executare a bugetului sau legiferare bancara si monetara.

Bugetul general al statului pe anul 1932 se impartea in buget ordinar si extraordinar. Bugetul ordinar se referea la cheltuielile pentru intretinerea aparatului de stat, salariile functionarilor, lucrari publice, intretinerea scolilor. Bugetul extraorbinar reprezenta un cont de lichidare a pasivului statului. In aceasta perioada, aceste bugete se incheie cu deficit, iar prin reducerea sumelor scordate bugetului ordinar se aplica curbe de salarii tuturor functionarilor, cunoscute in epoca sub numele de "curbe de sacrificiu" cu consecinte asupra puterii de cumparare.

  1. Viata economica in perioada 1934-1938

Aceasta perioada s-a caracterizat prin inviorarea economiei care va determina atingerea celui mai inalt nivel al productiei in 1938. Progresul economic s-a bazat pe comenzile de stat si necesitatilor de aparare ale tarii.

Directii de actiune:

modernizarea prin dezvoltarea industriei proprii;

politica protectionista;

cresterea rolului statului in economie;

colaborarea avantajoasa cu capitalul strai;

cresterea capitalului romanesc;

cresterea ponderii industriei in cadrul economiei;

redresarea productiei agricole.

Masuri adoptate de catre guvernarea liberala:

reorganizarea economiei (fondarea Ministerului Economiei Nationale);

investitii de capital;

comenzi de stat;

apar ramuri si subramuri noi;



participarea statului la finantarea unor ramuri.

Consecinte:

1938 - punctul maxim de dezvoltare al economiei romanesti;

venitul national/locuitor - 110 dolari;

Industria reprezenta aproximativ 31% din venitul National Romania se situa pe pozitii funtase in Industria Extractiva:

locul 6 in lume - petrol;

locul 1 in Europa - petrol;

locul 2 in Europa - gaze naturale, aur.

In perioada interbelica economia Romaniei are caracter agrar - industrial si s-a caracterizat prin :

dinamism;

ritm mediu de dezvoltare 5,5%;

contrast - mari intreprinderi industriale: I.A.R., Brasov, Malaxa, Resita si intreprinderi fara forta motrice;

predomina micile intreprinderi;

repartitia teritoriala a industriei era neuniforma - zone neindustrializate;

ritmul de inzestrare tehnica neuniforma.

Industria capata pondere in cadrul economiei punandu-se accent pe concentrarea si centralizarea productiei si a capitalului. S-au dezvoltat transporturile si telecomunicatiile cu efecte in industria constructoare de masini, comert si sistemul bancar, dar si in plan social.

Activitatea comerciala a fost intensa crescand posibilitatile de export care au atins nivelul cel mai inalt in 1936.

TERMENI

caracter agrar industrial - economia unei tari in care agricultura este ramura principala iar industria este in curs de dezvoltare;

criza economica - faza a ciclului economic in care supraproductia atinge punctul important si se formeaza un surplus relativ de marfuri, in raport cu capacitate de cumparare limitata a populatiei care implica dezorganizarea profunda a vietii economice, ducand la scaderea productiei, somaj, reducerea salariilor;

hinterland - termen folosit pentru a desemna starea de aservire a unei tari slab dezvoltate economic, fata de tarile mai dezvoltate;

legea de conversiune a datoriilor agricole - operatiune financiara de reducere a datoriilor taranilor fata de stat;

neoliberalism - curent economic contemporan, nascut ca urmare a adaptarii principiilor liberalismului prin prisma unor noi realitati; sustine interventia statului in economie;

politica "portilor deschise" - politica economica apartinand P. N. T. prin care se incuraja patrunderea capitalului strain;

trust - forma superioara de monopol in care intreprinderile participante isi pierd independenta de productie, iar proprietarii devin un fel de actionari ai acestuia;

CRONOLOGIE

- 1928 - etapa din evolutia economica a Romaniei caracterizata prin eforturi de refacere economica dupa distrugerile de razboi pe principiile neoliberalismului;

- 1933 - etapa crizei economice;

- 1940 - etapa unui sustinut progres economic pe seama comenzilor de stat si a necesitatilor de aparare ale tarii;

- productia economica a Romaniei reprezinta 20-25% din cea inregistrata in 1913;

- Legea pentru retragerea din circulatie a coroanelor si rublelor;

- legea privind comercializarea si controlul intreprinderilor economice ale statului; Legea minelor

- Legea privind stabilizarea

- apogeul crizei economice din Romania;

- momentul de varf al dezvoltarii economice al Romaniei in perioada interbelica;

23 martie 1939 - Tratatul economic romano-german



loading...




Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Istorie




RELATIILE INTERNATIONALE IN SECOLUL AL XIX LEA - ANUL 1848 IN EUROPA
Plutarh, Vieti paralele - o posibila comparatie a lumii grecesti cu cea romana
REPUBLICA SI RESTAURATIA STUARTILOR
ARTA SCRISULUI LA EGIPTENI
DEZVOLTAREA ECONOMICA A ROMANIEI IN PERIOADA INTERBELICA
PARLAMENTUL CEL LUNG - ANGLIA
Clasici si moderni



loading...